1,404 matches
-
răului” (Sunt cel care se întoarce din moarte). Rubricile devin din ce în ce mai bogate: „Cuvântul redacției”, „Documentar” (dedicat destăinuirilor despre închisorile comuniste), „Însemnări”, „Opinii”, „Cuvântul cititorilor”, „Din activitatea E.D.R.”, „Actualități”, „Amintiri”, „Manifestări românești”, „Prezențe românești” (Paul Goma la Darmstadt, consemnând conferința cunoscutului disident despre România sub regimul Ceaușescu, 28/1982), „Pentru noii veniți” ș.a. Apar aici nume prestigioase ale exilului românesc: Neagu Djuvara, Dinu Zamfirescu, Radu Câmpeanu, Ion Rațiu, Șerban Budișteanu, Doru Novacovici ș.a. De orientare anticomunistă și antitotalitaristă, revista aduce în discuție
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286757_a_288086]
-
de a intra în dialog cu cei care o contestă, cu tinerimea studioasă în primul rând, cu intelectualitatea opozantă în al doilea. A venit rândul muncitorimii. "Timișoara", cu toate că simbol al Revoluției însăși, a putut și blamată în parlament, iar foștii disidenți, care s-au disociat la timp de putere, au fost supuși unei campanii denigratoare de o meschinărie fără egal. "Alianța Civică", deși nu intră în competiția pentru putere, tinzând numai să asigure un climat favorabil, să contribuie la formarea societății
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
altele.” Referat Obiect: propuneri de arestare a numitului P.G., conducătorul unei grupări religioase clandestine din București, 12.11.1962: „La data de 03.01.1961, biroul 343 a deschis acțiune informativă unui grup de elemente, membri ai sectei ilegale «Penticostali disidenți», după cum urmează: P.G. [...] de profesie maistru tâmplar, în prezent pensionar. [...] V.F. [...] de profesie funcționar, în prezent încasator la I.T.B. [...] B.I. [...] de profesie strungar, lucrează la Trustul de Utilaj Greu. [...] Dosarul de grup a fost deschis în baza unor materiale informative
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
B.I. [...] de profesie strungar, lucrează la Trustul de Utilaj Greu. [...] Dosarul de grup a fost deschis în baza unor materiale informative din care rezultă că cei de mai sus au constituit o grupare religioasă clandestină după ritualul sectei ilegale «Penticostali disidenți» și folosesc în activitatea lor o serie de practici mistice, antisociale și dușmănoase. În procesul urmăririi informative a acestora s-au stabilit următoarele: În anul 1950, după constituirea federației cultelor neoprotestante, o parte din elementele dușmănoase și fanatice nu au
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
V.F., a cooptat în jurul lui un număr de 25 până la 50 de membri, cu care organizează permanent adunări clandestine prin diferite case, în timpul nopții și de mai multe ori pe săptămână. [...] Însușindu-și principiile de credință ale sectei ilegale «Penticostali disidenți», principii care au un caracter dușmănos regimului nostru, P.G. îndoctrinează pe membrii grupării ce o conduce cu o serie de învățături antisociale și ostile. Consideră regimul democrat-popular din țara noastră și pe conducătorii statului că ar fi «fiara» din scriptură
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
acest lucru și a intervenit să-1 interneze în spital, boala s-a agravat în așa stadiu că nu a mai putut fi salvat.[...] Având în vedere activitatea dușmănoasă și antisocială pe care o desfășoară P.G. sub masca sectei ilegale «Penticostali disidenți», propunem a se aproba arestarea și anchetarea de către Dir. VM-a numitului P.G. din București, în vederea trimiterii lui în fața instanței judecătorești. Menționăm că Dir. VUI-a, prin adresa nr. 00510915 din 09.11.1962 ne face cunoscut că există probe
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
pe linie religioasă, care sunt folosite de organizație la răspândirea propagandei anticomuniste în străinătate, având în preocupare îndeosebi publicarea de literatură și materiale subversive; organizarea în țară și în străinătate a unor cursuri clandestine pentru instruirea persoanelor dușmănoase din rândul disidenților, asupra modului cum să desfășoare activitate împotriva statului nostru; trimiterea de emisari sub acoperirea de turiști, pentru introducerea în țară a unor materiale cu conținut dușmănos, a instrucțiunilor de activitate și a difuzării masive de biblii, ca mijloc de atragere
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
din care rezultă că anumite organizații internaționale religioase de orientare anticomunistă - unele chiar patronate și finanțate de Agenția Centrală de Informații a SUA - și-au propus să acționeze intens, folosind metode și mijloace foarte subtile, să intre în contact cu disidenți și să le schimbe orientarea în sensul de a-i instiga la desfășurarea unor activități dușmănoase împotriva statului. Principalele măsuri pentru contracararea activității ostile desfășurate de elemente disidente aflate în slujba organizației «Underground Evangelism» ori a altor asemenea organizații vor
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
utopic, pe cât de iluzoriu, pe atât de abrupt. A crezut în lozinci! Când și-a dat seama de falsul promisiunilor, de închistarea dogmatică, dezmeticindu-se, nu a mai fost pe placul puterii, fiind sacrificat, după formula stalinistă consacrată: decât un disident în viață, mai bine un erou decedat. Moartea absurdă, ce i-a curmat viața tânărului genial, a fost învăluită cu ipocrizie și mistificat ca poet al gloriei comuniste. Nimic mai nefiresc. Stau probă contrară, indubitabilă, creațiile tipărite și cele încă
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
fi lansat tema. După ce fusese timp de vreo patru ani doctrină de stat, „politica abstractă și literară” se întorcea astfel, cu politicienii ei cu tot, de unde plecase, adică din spațiul alternativ pe care și-l construise cu încăpățânarea și radicalismul „disidentului” post festum, căzând în cursa celor mai cinici strategi ai „Regimului Iliescu”, buni cunoscători ai intelectualului român încă de pe când îl reeducau, fabricau, utilizau și manipulau, adică din perioada 1948-1989. Poate că „Regimul Băsescu”, instalat surprinzător prin ambigua alternanță politică
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
infrastructural, generând „miracolul” al cărui nume francez e poate cel mai evocator: les trente glorieuses. La nivelul statelor naționale, amnistia mai mult sau mai puțin tacită și amnezia au fost preferate „lustrației” (principiul avea să fie redescoperit în 1989 de disidenții est-europeni, cu efecte practice foarte diverse), cu excepția proceselor pentru crime de război, în parte spectacole justițiare cu destui acuzați oarecum arbitrari, mai mult decât acte sistematice de justiție. RFG, Germania prosperă și democratică - pentru a da exemplul cel mai șocant
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
anilor ’70 și până în 1989, chiar partenerii de dialog est-europeni ai liberalilor occidentali se schimbaseră: în locul „foștilor” de toate orientările ajunși pe diverse căi în Vest și alături de revizioniștii marxiști rămași după Cortina de Fier, tinerii militanți pentru democrație - numiți „disidenți” chiar când nu trecuseră prin Partid - foloseau tot mai mult strategii de subminare a comunismului de stat devenite posibile grație „destinderii”, acordului mai mult sau mai puțin machiavelic privind „convergența sistemelor” și „moartea ideologiilor”. Conferința de la Helsinki din 1975, boicotată
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
în fine, pe când mulți occidentali l-au considerat pe Mißosz reacționar, destui polonezi l-au considerat stângist. Ca întotdeauna, e util să cunoaștem personalitățile internaționale și de pe terenul lor de emergență: pentru a rămâne în context, amintesc și figurile altor disidenți est-europeni, mai prețuiți în străinătate decât acasă, unde se cunosc toate laturile personalității și acțiunii lor: Václav Havel, Adam Michnik, György Konrád etc. Problema prezenței intelectualilor în politică, se știe, a generat biblioteci întregi 11. Concentrându-se asupra câtorva mari
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
spioni capitaliști și români renegați, Monica Lovinescu era bătută până la comă de agenții Securității în fața casei sale din Paris, Cornel Chiriac era asasinat la München, generalul Pleșiță dădea ordin de lichidare a lui Virgil Tănase la Paris, iar în țară disidentul Paul Goma și toți cei aflați în legătură cu el erau anchetați cu brutalitate. Nu este neglijată nici Miliția. Seria Brigada Diverse, în regia lui Mircea Drăgan, funcționând și ca film de actualitate în spiritul celor hotărâte de N. Ceaușescu pentru a
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
de la Paul Goma la Dorin Tudoran) și cărți interzise de cenzură, despre „cărți amânate”, toate acestea alcătuind „camera obscură a literaturii noastre”. Conceptele operaționale care dirijează clasificarea sunt în acord cu disocierea operată de Sorin Alexandrescu între „scrib”, „scriitor” și „disident”. Criticul a mai publicat, în 1999, un jurnal intelectual al călătoriei de cincisprezece zile în China. Notația scrupuloasă e contrapunctată de reveria cărturărească și chiar poetică: la un moment dat, autorul compune un „poem”, numind, unul după altul, felurile speciale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287442_a_288771]
-
ale construcției socialismului. O profesoară universitară de literatură franceză la Facultatea de Litere insistă: după visul de deschidere ideologică din anii 1960, după vara lui 1968, când Ceaușescu apăruse ca un erou patriot, astfel încât intelectualii ieșiți din închisorile comuniste, viitori disidenți, se înscriu în partid, după atâtea decepții și deziluzii, în ce să mai crezi în 1988 și 1989? Reformele introduse în câteva țări surori sunt adesea percepute ca un fel de perversiune pe drumul socialismului. Un drum fără întoarcere. Nimic
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
La Washington se împrietenise cu ambasadorul Uniunii Sovietice, Dobrînin. La București fusese aproape zece ani vecin cu familia Ceaușescu. Să nu fi văzut șeful statului român în această formă de exprimare a criticii decât o reminiscență a scrisorilor deschise ale disidenților din 1977, care nu îl atingeau? Pentru Nicolae Ceaușescu, disidenții nu erau decât niște trădători. E destul să amintim că după ce i s-a adresat lui Ceaușescu în 1977 cu atâta îndrăzneală, romancierul Paul Goma fusese amenințat, lovit de Securitate
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
București fusese aproape zece ani vecin cu familia Ceaușescu. Să nu fi văzut șeful statului român în această formă de exprimare a criticii decât o reminiscență a scrisorilor deschise ale disidenților din 1977, care nu îl atingeau? Pentru Nicolae Ceaușescu, disidenții nu erau decât niște trădători. E destul să amintim că după ce i s-a adresat lui Ceaușescu în 1977 cu atâta îndrăzneală, romancierul Paul Goma fusese amenințat, lovit de Securitate și obligat să ia drumul exilului. El apărea atunci în
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
legale și pentru aceasta ele în mod obișnuit angajează forța și violența ca să realizeze controlul intern și extern al acestora. Crima politică, comisă de guverne, organizații de stat și partide, precum mituirea, traficul de influență, reținerea sau uciderea adversarilor și disidenților pentru a câștiga sau menține pozițiile și influența politică. În general, oamenii cu venituri mai scăzute au probabilitate mai mare să săvârșească crimele de stradă, pe când oamenii cu status socioeconomic mai înalt tind să comită crimele care intră în categoria
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
impus ca principii organizatoare ale memorie naționale post- comuniste: democrația ca principiu evaluativ, Europa ca noul cadru de referință (spațial, istoric, axiologic, civilizațional) în locul autohtonismului cu tendințe autarhice moștenit din național-comunism; anticomunismul, care a dus la configurarea unui panteon al disidenților ca substitut structural pentru panteonul proletar-partinic edificat de vechea ordine socio-politică. Democrația și societatea civilă. Memoria istorică românească s-a conturat începând de la mijlocul secolui al XIX-lea în cadrele fixate de ideea națională. Națiunea a furnizat cadrul politic al
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
era depictat în valențe predominant pozitive (ca epoca de aur a existenței istorice românești, o epocă a marilor realizări tehnologice și industriale, și a afirmării naționale pe plan mondial); ii) contra-narativa liberală, articulată de intelighenția anticomunistă, din care făceau parte disidenții și victimele directe ale represiunii regimului totalitar, în care trecutul comunist era zugrăvit în tușe grave și sumbre, ca o jumătate de secol tragică a existenței românești (Ciobanu, 2009, p. 318). Mai bine de 15 ani de la răsturnarea regimului comunist
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de Raportul Tismăneanu, asumarea reflexivă a trecutului comunist presupune abandonarea gândirii maniheiste (în care comunismul reprezintă forța răului absolut iar non-comunismul reprezintă forța binelui absolut), a bicromiei (în care lumea este zugrăvită în alb și negru, în îngeri și demoni, disidenți și torționari) și a logicii binare aferente acesteia. Paradigma carcerală a societății românești sub comunism, cu a sa imagine a unei distopii sociale înfăptuită într-un arhipelag al gulagului autohton, este profund reducționistă și chiar distorsionantă dacă este totalizată ca
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
ale gherlelor, cât și ale celor care, trăindu-și viețile lor prozaice de toate zilele, în fabrici și birturi, în CAP-uri și cârciumi, muncind și bârfind, au făcut sistemul să meargă. Memorialul durerii, cu protagoniștii săi umani divizabili în disidenți și torționari, trebuie plasat și înțeles pe fundalul mai amplu al socialismului real, în care, pe lângă îngeri și demoni au existat, printre alții, și bișnițari, descurcăreți, supraviețuitori (Rostás și Momoc, 2013). Astfel, imaginea alb-negru pictată de modelul carceral al societății
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
presiunii exercitate în țară la adresa lui T., oficialitatea orchestrând o campanie de presă de denigrare și „condamnare” a sa. Scriitorul răspunde prin alte texte date spre difuzare Europei Libere, eseuri politice de o radicalitate extremă. T. devine astfel cel mai remarcabil disident după Paul Goma. Hărțuit de autorități, depune în aprilie 1984 cererea pentru a fi lăsat să emigreze împreună cu familia. Autoritățile refuză să îi răspundă, iar după câteva luni T. i se adresează direct lui Nicolae Ceaușescu, printr-un memoriu în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290290_a_291619]
-
prăbușirii și speranței, VR, 1993, 4-5; Ierunca, Subiect, 109-115; Munteanu, Jurnal, V, 142-145; Negoițescu, Scriitori contemporani, 439-444; Mircea Mihăieș, Dorin nu mai locuiește aici, O, 1995, 7; Cornel Ungureanu, Dorin Tudoran al poeziei, O, 1995, 7; Cristian Tudor Popescu, Goma - disidentul ca personaj, Tudoran - disidentul ca om, ADV, 30 septembrie-1 octombrie 1995; Nicolae Manolescu, Tânărul cinquantenar, RL, 1995, 34; Ulici, Lit. rom., I, 116-118; Ierunca, Semnul, 192-197; Lovinescu, Unde scurte, IV, 60-64, 189-193; C. Stănescu, Autobiografia lui Dorin Tudoran, ALA, 1996
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290290_a_291619]