1,401 matches
-
populația (persoanele, instituțiile etc) care are (au) acces la tehnologia informațională digitală și beneficiază de avantajele acesteia, și, pe de altă parte, persoanele care nu au acces la această facilitate din anumite motive. Legătura între bogăția unei țări și digital divide este evidentă. Însă, mai sunt și alți factori, cum ar fi educația sau venitul. Între țări, diferența se face, de regulă, prin “numărarea” utilizatorilor de internet, de telefonie, a computerelor. Dar, o problemă majoră în a discuta de reducerea acestei
Digital divide () [Corola-website/Science/312805_a_314134]
-
Cel mai mare număr de utilizatori de internet din lume se găsește în Asia, urmată de Europa și America de Nord. Pe ultimele locuri se situează Africa, Orientul Mijlociu, Oceania (inclusiv Australia) Sursa: Internetworldstats. Există mai multe cauze care stau la baza Digital Divide. În țări ca America de Nord, Australia, Europa, Asia costurile deja nu mai reprezinta o problemă. Mai mult, profesorii de la Institute of Science și Encore Software, Ltd, ambele din orașul Bangalore, au creat un „device” numit Simputer. Este extrem de simplu de folosit
Digital divide () [Corola-website/Science/312805_a_314134]
-
și o renunțare anticipată la acțiunea în reducțiune dacă înstrăinarea a fost realmente cu titlu gratuit. O altă excepție o constituie partajul de ascendent care constă în „ actul juridic între vii sau pentru cauză de moarte, prin care un ascendent divide, în tot sau în parte, bunurile sale între eventualii săi moștenitori din clasa descendenților, creând între ei, prin acest act, raportul de împărțeală.” Dacă partajul de ascendent este făcut prin donație, trebuie să se respecte condițiile prevăzute de Codul civil
Pact asupra succesiunii viitoare () [Corola-website/Science/312049_a_313378]
-
metodă eficientă de calcul al celui mai mare divizor comun (CMMDC). El este denumit după matematicianul grec Euclid, care l-a descris în Cărțile VII și X din "Elementele". CMMDC a două numere este cel mai mare număr care le divide pe ambele. exploatează observația că cel mai mare divizor comun al două numere nu se modifică dacă numărul cel mai mic este scăzut din cel mai mare. De exemplu, 21 este CMMDC al numerelor 252 și 105 (252 = 21 × 12
Algoritmul lui Euclid () [Corola-website/Science/312202_a_313531]
-
s-au dezvoltat metode de îmbunătățire ale eficienței algoritmului. Algoritmul lui Euclid calculează cel mai mare divizor comun (CMMDC) a două numere naturale "a" și "b". Cel mai mare divizor comun "g" este cel mai mare număr natural care îi divide pe "a" și pe "b". Cel mai mare divizor comun este adesea scris ca CMMDC("a", "b") sau, mai simplu, ca ("a", "b"), deși a doua notație matematică este utilizată și pentru alte concepte matematice, cum ar fi vectorii bidimensionali
Algoritmul lui Euclid () [Corola-website/Science/312202_a_313531]
-
b". De exemplu, numerele 6 și 35 nu sunt numere prime, deoarece ambele au doi factori: 6 = 2 × 3 și 35 = 5 × 7. Cu toate acestea, 6 și 35 sunt prime între ele. Niciun alt număr natural în afară de 1 nu divide și pe 6 și pe 35, deoarece ele nu au niciun factor prim în comun. Fie "g" = CMMDC("a", "b"). Cum "a" și "b" sunt multipli ai lui "g", ele pot fi scrise sub forma "a" = "mg" și "b" = "ng
Algoritmul lui Euclid () [Corola-website/Science/312202_a_313531]
-
aceasta să fie adevărată. Numerele naturale "m" și "n" trebuie să fie prime între ele, deoarece orice factor comun poate fi scos din "m" și "n" pentru a-l face pe "g" mai mare. Astfel, orice alt număr "c" care divide și pe "a" și pe "b" trebuie să-l dividă și pe "g". Cel mai mare divizor comun "g" al lui "a" și "b" poate fi definit ca divizorul comun care este divizibil cu orice alt divizor comun "c". CMMDC
Algoritmul lui Euclid () [Corola-website/Science/312202_a_313531]
-
să fie prime între ele, deoarece orice factor comun poate fi scos din "m" și "n" pentru a-l face pe "g" mai mare. Astfel, orice alt număr "c" care divide și pe "a" și pe "b" trebuie să-l dividă și pe "g". Cel mai mare divizor comun "g" al lui "a" și "b" poate fi definit ca divizorul comun care este divizibil cu orice alt divizor comun "c". CMMDC poate fi vizualizat după cum urmează. Fie o suprafață dreptunghiulară "a
Algoritmul lui Euclid () [Corola-website/Science/312202_a_313531]
-
g" al lui "a" și "b" poate fi definit ca divizorul comun care este divizibil cu orice alt divizor comun "c". CMMDC poate fi vizualizat după cum urmează. Fie o suprafață dreptunghiulară "a" pe "b", și orice divizor comun "c" care divide pe "a" și pe "b". Laturile dreptunghiului pot fi divizate în segmente de lungime "c", ceea ce împarte dreptunghiul în pătrate de latură "c". Cel mai mare divizor comun "g" este cea mai mare valoare a lui "c" pentru care acest
Algoritmul lui Euclid () [Corola-website/Science/312202_a_313531]
-
nu poate fi infinit deoarece există doar un număr finit de numere nenegative întregi între restul inițial "r" și zero. Corectitudinea algoritmului lui Euclid se poate demonstra în doi pași. La primul pas, se arată că ultimul rest nenul "r" divide atât pe "a" cât și pe "b". Cum este divizor comun, el trebuie să fie mai mic sau egal cu cel mai mare divizor comun "g". În al doilea pas, se arată că orice divizor comun al lui "a" și
Algoritmul lui Euclid () [Corola-website/Science/312202_a_313531]
-
b". Cum este divizor comun, el trebuie să fie mai mic sau egal cu cel mai mare divizor comun "g". În al doilea pas, se arată că orice divizor comun al lui "a" și "b", inclusiv "g", trebuie să-l dividă pe "r"; deci, "g" trebuie să fie mai mic sau egal cu "r". Aceste două concluzii sunt inconsistente doar dacă "r" nu este egal cu "g". Pentru a demonstra că "r" divide și pe "a" și pe "b" (primul pas
Algoritmul lui Euclid () [Corola-website/Science/312202_a_313531]
-
a" și "b", inclusiv "g", trebuie să-l dividă pe "r"; deci, "g" trebuie să fie mai mic sau egal cu "r". Aceste două concluzii sunt inconsistente doar dacă "r" nu este egal cu "g". Pentru a demonstra că "r" divide și pe "a" și pe "b" (primul pas), "r" divide predecesorul său "r" întrucât ultimul rest "r" este zero. "r" divide și pe următorul său predecesor "r" deoarece el divide ambii termeni ai părții drepte a ecuației. Iterând același argument
Algoritmul lui Euclid () [Corola-website/Science/312202_a_313531]
-
r"; deci, "g" trebuie să fie mai mic sau egal cu "r". Aceste două concluzii sunt inconsistente doar dacă "r" nu este egal cu "g". Pentru a demonstra că "r" divide și pe "a" și pe "b" (primul pas), "r" divide predecesorul său "r" întrucât ultimul rest "r" este zero. "r" divide și pe următorul său predecesor "r" deoarece el divide ambii termeni ai părții drepte a ecuației. Iterând același argument, "r" divide toate celelalte resturi, inclusiv pe "a" și pe
Algoritmul lui Euclid () [Corola-website/Science/312202_a_313531]
-
r". Aceste două concluzii sunt inconsistente doar dacă "r" nu este egal cu "g". Pentru a demonstra că "r" divide și pe "a" și pe "b" (primul pas), "r" divide predecesorul său "r" întrucât ultimul rest "r" este zero. "r" divide și pe următorul său predecesor "r" deoarece el divide ambii termeni ai părții drepte a ecuației. Iterând același argument, "r" divide toate celelalte resturi, inclusiv pe "a" și pe "b". Niciunul din resturile anterioare "r", "r", etc. nu divid pe
Algoritmul lui Euclid () [Corola-website/Science/312202_a_313531]
-
nu este egal cu "g". Pentru a demonstra că "r" divide și pe "a" și pe "b" (primul pas), "r" divide predecesorul său "r" întrucât ultimul rest "r" este zero. "r" divide și pe următorul său predecesor "r" deoarece el divide ambii termeni ai părții drepte a ecuației. Iterând același argument, "r" divide toate celelalte resturi, inclusiv pe "a" și pe "b". Niciunul din resturile anterioare "r", "r", etc. nu divid pe "a" și pe "b", deoarece toate lasă un rest
Algoritmul lui Euclid () [Corola-website/Science/312202_a_313531]
-
pe "a" și pe "b" (primul pas), "r" divide predecesorul său "r" întrucât ultimul rest "r" este zero. "r" divide și pe următorul său predecesor "r" deoarece el divide ambii termeni ai părții drepte a ecuației. Iterând același argument, "r" divide toate celelalte resturi, inclusiv pe "a" și pe "b". Niciunul din resturile anterioare "r", "r", etc. nu divid pe "a" și pe "b", deoarece toate lasă un rest nenul. Cum "r" este un divizor comun al lui "a" și "b
Algoritmul lui Euclid () [Corola-website/Science/312202_a_313531]
-
r" divide și pe următorul său predecesor "r" deoarece el divide ambii termeni ai părții drepte a ecuației. Iterând același argument, "r" divide toate celelalte resturi, inclusiv pe "a" și pe "b". Niciunul din resturile anterioare "r", "r", etc. nu divid pe "a" și pe "b", deoarece toate lasă un rest nenul. Cum "r" este un divizor comun al lui "a" și "b", "r" ≤ "g". În al doilea pas, orice număr natural "c" care divide pe "a" și pe "b" (cu
Algoritmul lui Euclid () [Corola-website/Science/312202_a_313531]
-
resturile anterioare "r", "r", etc. nu divid pe "a" și pe "b", deoarece toate lasă un rest nenul. Cum "r" este un divizor comun al lui "a" și "b", "r" ≤ "g". În al doilea pas, orice număr natural "c" care divide pe "a" și pe "b" (cu alte cuvinte, orice divizor comun al lui "a" și "b") divide resturile "r". Prin definiție, "a" și "b" pot fi scrise ca multipli de "c": "a" = "mc" și "b" = "nc", unde "m" și "n
Algoritmul lui Euclid () [Corola-website/Science/312202_a_313531]
-
nenul. Cum "r" este un divizor comun al lui "a" și "b", "r" ≤ "g". În al doilea pas, orice număr natural "c" care divide pe "a" și pe "b" (cu alte cuvinte, orice divizor comun al lui "a" și "b") divide resturile "r". Prin definiție, "a" și "b" pot fi scrise ca multipli de "c": "a" = "mc" și "b" = "nc", unde "m" și "n" sunt numere naturale. Deci "c" divide restul inițial "r", întrucât "r" = "a" − "q""b" = "mc" − "q""nc
Algoritmul lui Euclid () [Corola-website/Science/312202_a_313531]
-
cu alte cuvinte, orice divizor comun al lui "a" și "b") divide resturile "r". Prin definiție, "a" și "b" pot fi scrise ca multipli de "c": "a" = "mc" și "b" = "nc", unde "m" și "n" sunt numere naturale. Deci "c" divide restul inițial "r", întrucât "r" = "a" − "q""b" = "mc" − "q""nc" = ("m" − "q""n")"c". O demonstrație analogă arată că "c" divide și celelalte resturi "r", "r", etc. Deci cel mai mare divizor comun "g" divide "r", de unde rezultă că
Algoritmul lui Euclid () [Corola-website/Science/312202_a_313531]
-
ca multipli de "c": "a" = "mc" și "b" = "nc", unde "m" și "n" sunt numere naturale. Deci "c" divide restul inițial "r", întrucât "r" = "a" − "q""b" = "mc" − "q""nc" = ("m" − "q""n")"c". O demonstrație analogă arată că "c" divide și celelalte resturi "r", "r", etc. Deci cel mai mare divizor comun "g" divide "r", de unde rezultă că "g" ≤ "r". Întrucât în prima parte a demonstrației s-a arătat că ("r" ≤ " g"), rezultă că "g" = "r". Deci "g" este cel
Algoritmul lui Euclid () [Corola-website/Science/312202_a_313531]
-
numere naturale. Deci "c" divide restul inițial "r", întrucât "r" = "a" − "q""b" = "mc" − "q""nc" = ("m" − "q""n")"c". O demonstrație analogă arată că "c" divide și celelalte resturi "r", "r", etc. Deci cel mai mare divizor comun "g" divide "r", de unde rezultă că "g" ≤ "r". Întrucât în prima parte a demonstrației s-a arătat că ("r" ≤ " g"), rezultă că "g" = "r". Deci "g" este cel mai mare divizor comun al tuturor perechilor succesive: Pentru ilustrare, algoritmul lui Euclid se
Algoritmul lui Euclid () [Corola-website/Science/312202_a_313531]
-
cum ar fi demonstrarea unicității descompunerii numerelor în factori primi. Pentru a ilustra aceasta, se presupune că un număr "L" poate fi scris ca produs de doi factori "u" și "v", adică "L" = "uv". Dacă un alt număr "w" îl divide și el pe "L" dar este prim cu "u", atunci înseamnă că "w" îl divide pe "v", pentru că, dacă cel mai mare divizor comun al lui "u" și "w" este 1, atunci se pot găsi doi întregi "s" și "t
Algoritmul lui Euclid () [Corola-website/Science/312202_a_313531]
-
presupune că un număr "L" poate fi scris ca produs de doi factori "u" și "v", adică "L" = "uv". Dacă un alt număr "w" îl divide și el pe "L" dar este prim cu "u", atunci înseamnă că "w" îl divide pe "v", pentru că, dacă cel mai mare divizor comun al lui "u" și "w" este 1, atunci se pot găsi doi întregi "s" și "t" astfel încât conform identității lui Bézout. Înmulțind ambele părți ale ecuației cu "v" rezultă relația Cum
Algoritmul lui Euclid () [Corola-website/Science/312202_a_313531]
-
v", pentru că, dacă cel mai mare divizor comun al lui "u" și "w" este 1, atunci se pot găsi doi întregi "s" și "t" astfel încât conform identității lui Bézout. Înmulțind ambele părți ale ecuației cu "v" rezultă relația Cum "w" divide ambii termeni din partea dreaptă, înseamnă că el divide și termenul din stânga, "v". Acest rezultat este cunoscut sub numele de lema lui Euclid: Dacă un număr prim divide pe "L", atunci el divide cel puțin unul dintre factorii lui "L". La
Algoritmul lui Euclid () [Corola-website/Science/312202_a_313531]