1,567 matches
-
așa ajungem la acea pace interioară, care ne poate face iarăși „copii ai lui Dumnezeu” aflați în armonie cu creația. Binele este gândit în rugăciuni și transformat în realitate prin apostolat și prin misiuni. Franciscanul se recunoaște după trăsăturile lui dominante: este mistic și ascet, apostol, misionar și artist, rostul clar al vieții lui în lume este pentru a-L imita pe Cristos, împreună cu ceilalți oameni. Spiritul franciscan, mereu în acord cu Biserica, îl exprimă întotdeauna pe Cristos cel viu și
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
doi în doi ani, ca și în cazul primei copilării. Astfel, pedagogul vorbește despre subetapa imitației senzoriale, subetapa imitației pure și subetapa imitației intuitive. Cea de-a treia etapă este adolescența, întinsă între 12 și 18 ani și având ca dominantă psihică intuiția. Structural, această etapă cuprinde și ea trei subetape, dispuse tot din doi în doi ani, astfel: subetapa intuiției imitative, subetapa intuiției pure și subetapa intuiției raționale. De la 18 la 24 de ani urmează o nouă perioadă psihogenetică, tinerețea
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
Structural, această etapă cuprinde și ea trei subetape, dispuse tot din doi în doi ani, astfel: subetapa intuiției imitative, subetapa intuiției pure și subetapa intuiției raționale. De la 18 la 24 de ani urmează o nouă perioadă psihogenetică, tinerețea, având ca dominantă psihologică reflecția. Tinerețea cuprinde la rândul său alte trei subperioade ce se succed tot din doi în doi ani: subperioada rațiunii intuitive, subperioada rațiunii pure și subperioada rațiunii combinatorii echilibrată a intuiției, convenției și senzației. Vorbind despre rolul educatorului și
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
pentru viitorul ei. * A renunțat la calea teoretică pe care au pășit Comte, Durkheim și Pareto, pozitivismul și s-a înrolat într-o direcție care nu era familiară studiului societății, antipozitivismul. * A încercat o formulă de sinteză între modelele explicative dominante ale timpului: în Franța modelul preferat era cel naturalist-explicativ metodologic, iar în Germania trona cu succes modelul anaturalist comprehensivo-hermeneutic. Sociologia sa este una explicativ-comprehensivă, în care dimensiunea comprehensivă slujește la elaborarea unor reguli ale cercetării care contribuie la atingerea solidității
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
vedere mulțimea și diversitatea factorilor care au acționat succesiv iar uneori simultan, situație care a condus la existența mai multor focare culturale cu trăsături diferențiate și cu intensități de iradiere variabile. Ceea ce se poate face în aceste condiții este înregistrarea dominantelor culturale, în măsura în care acestea sînt bine individualizate și pot fi cunoscute, dominante care au avut importanță deosebită în anumite momente și care au contribuit la constituirea profilului general european în interiorul căruia se disting astăzi tipurile culturale și lingvistice etnice și naționale
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
simultan, situație care a condus la existența mai multor focare culturale cu trăsături diferențiate și cu intensități de iradiere variabile. Ceea ce se poate face în aceste condiții este înregistrarea dominantelor culturale, în măsura în care acestea sînt bine individualizate și pot fi cunoscute, dominante care au avut importanță deosebită în anumite momente și care au contribuit la constituirea profilului general european în interiorul căruia se disting astăzi tipurile culturale și lingvistice etnice și naționale. Orice cultură fiind un act de construcție spirituală se constituie, evoluează
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
culturală însă, aflată în secolele I î.Hr. și I d.Hr., asemenea reticențe au fost depășite, încît cultura romană și limba latină au putut beneficia sub toate aspectele de influența grecească devenită sursă de inspirație predilectă, dar căpătînd și sensuri sau dominante deosebite în condițiile specifice ale societății romane. În acest mod, deși i-au continuat pe greci, romanii au pus propria amprentă asupra culturii pe care au creat-o, fenomen vizibil îndeosebi în domeniul filozofiei unde au fost continuate numai cîteva
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
a accentelor de la sarcasm la patetic. Linia de echilibru i-a fost o caracteristică, un reper, o reflecție, ajutându-l adesea să iasă din impas. Stilurile individuale se pot reflecta și regăsi în stilul general al Cetății, concretizat în anumite dominante și, fără reținere, dominanta ieșeană este cultura. În toate perioadele de manifestare ale ei, inclusiv în cea romantică, constanța a fost impulsul, chemarea spre ceea ce ține de suflet și minte și cu această stare de spirit ieșenii se mândresc. Orice
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
la patetic. Linia de echilibru i-a fost o caracteristică, un reper, o reflecție, ajutându-l adesea să iasă din impas. Stilurile individuale se pot reflecta și regăsi în stilul general al Cetății, concretizat în anumite dominante și, fără reținere, dominanta ieșeană este cultura. În toate perioadele de manifestare ale ei, inclusiv în cea romantică, constanța a fost impulsul, chemarea spre ceea ce ține de suflet și minte și cu această stare de spirit ieșenii se mândresc. Orice s-ar spune, acel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
cale greșită. Viața este orânduită de valori. Unde s-a ajuns în direcția asta? Se vede că omenirii îi lipsește ceva important, un fel de element, cred că e cel spiritual, care să aibă sub control puterea malefică, altfel această dominantă feroce o ia înaintea adevăratei fericiri, cu alte cuvinte civilizația se desparte de cultură iar omul de suflet. Și rămânem cu îndoiala: mai putem crede în ceva din tot ceea ce a conferit altădată un sens? 84 Nu știm exact de ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
formă de cultură influențează profund multe aspecte ale vieții noastre de zi cu zi. Una din temele majore ale acestei cărți este felul în care formele culturii media îl fac pe individ să se identifice cu ideologiile sociale și politice dominante, cu pozițiile și reprezentările acestora. În general, nu sistemul de îndoctrinare ideologică rigidă este cel care induce consimțămîntul față de societățile capitaliste existente, ci plăcerile oferite de media și de cultura de consum. Reprezentările media sînt adesea plăcute și folosesc văzul
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
inspire din studiile culturale și media pentru a vedea dincolo de textura vieții sociale contemporane. Acest proiect combină astfel strategii metodologice, teorii și concepte din teoriile moderniste și mostmoderniste, în încercarea de a oferi perspective critice asupra fenomenelor culturale și sociale dominante din epoca contemporană. Mă inspir din și elaborez idei-cheie formate în alte lucrări ale mele din ultimii ani și continui să conturez traiectorii ale teoriei, culturii și strategiilor în epoca contemporană inspirat de proiectul Școlii de la Frankfurt, care încearcă să
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
rupturile radicale între perioade nu implică de regulă schimbări complete de conținut ci mai curînd o restructurare a unui anumit număr de elemente date: trăsături care într-o altă perioadă ori într-un alt sistem au fost subordonate acum devin dominante și trăsături care au fost dominante devin acum secundare" (Jameson 1983:123). 42 Astfel de teorii ale postmodernității au fost anticipate de istorici precum Toynbee și teoreticieni sociali precum C. Wright Mills (vezi discuția genealogică din Best și Kellner, 1991
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
de regulă schimbări complete de conținut ci mai curînd o restructurare a unui anumit număr de elemente date: trăsături care într-o altă perioadă ori într-un alt sistem au fost subordonate acum devin dominante și trăsături care au fost dominante devin acum secundare" (Jameson 1983:123). 42 Astfel de teorii ale postmodernității au fost anticipate de istorici precum Toynbee și teoreticieni sociali precum C. Wright Mills (vezi discuția genealogică din Best și Kellner, 1991). 43 Acesta este un punct de
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
a inclus și lupta pentru hegemonie dintre liberali și conservatori, dar și dintre o mare varietate de grupări dominante și subordonate. La un anumit nivel, ideologia mobilizează sentimente, afecte și credința de a induce consensul cu privire la un nucleu de concepție dominante despre viața socială (de exemplu, valoarea individualismului, a libertății, a familiei, a națiunii, a succesului etc.). Acest nucleu de concepții "de bun simț" dintr-o societate este expus de anumite grupări, cu ajutorul său grupuri și forțe aflate în conflict tinzînd
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
este (de obicei) cea a bărbatului alb, occidental, din clasa mijlocie sau superioară a societății, poziție din care alte rase, clase, grupuri sau celălalt sex sînt văzute ca secundare, derivative, inferioare și subordonate. Astfel, ideologiile diferențiază și separă grupurile în dominante/subordonate și superioare/ inferioare, producînd ierarhii și clasificări care servesc interesele elitelor și claselor conducătoare. Ideologia face așadar parte dintr-un sistem de dominație care servește la promovarea oprimării prin conferirea legitimității acelor forțe și instituții care reprimă și oprimă
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
analiza relațiilor de forță și dominare din societate și a modului în care acestea sînt susținute și/sau legitimate în reprezentările ideologice dominante 1. Perspectiva critică multiculturală ia în serios legătura dintre clasă, rasă, etnicitate, sex, preferință sexuală și alte dominante care influențează identitatea în calitate de constituenți importanți ai culturii care trebuie analizați și cercetați cu grijă pentru a detecta manifestări de rasism, sexism, homofobie și prejudecăți de clasă și alte tendințe ce promovează dominația și opresiunea. Multiculturalismul recunoaște că există mulți
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
la Kellner și Ryan, 1988), dar chiar și așa nu se poate ști cu exactitate ce efect au textele asupra publicului și cum acestea le modelează convingerile și comportamentul. Așadar, trebuie văzut care imagini, figuri și discursuri ale media devin dominante și trebuie urmărite efectele acestora printr-o varietate de circuite, așa cum voi proceda în această carte. Deși toate textele sînt polisemice și pot fi supuse unor lecturi plurivalente în funcție de perspectivele lectorului, nu susțin ideea unui pluralism liberal în care "orice
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
cultura de consum sînt încă constituienți principali ai epocii moderne 13. Pe de altă parte, această coexistență a stilurilor, acest amestec de forme culturale tradiționale, moderne și postmoderne pot fi descrise tocmai ca fiind "postmoderne". Poate că tocmai lipsa unei dominante culturale și amestecul unei multitudini de stiluri și strategii estetice (așa cum sînt ele vizibile în reclame) sînt reflexe postmoderne. Totuși, campaniile publicitare Marlboro sugerează că acei extrem de bine plătiți interpreți ai scenei contemporane a capitalului văd o continuare a existenței
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
oală economia politică și capitalismul, proprii fenomenului pe care îl descrie această teorie, obturînd astfel bazele lor economice. Mai mult decît atît, o asemenea teorie tinde să hipergeneralizeze fenomenele, luînd exemple din noile curente pe care le combină în noi dominante culturale. O anumită parte a teoriei culturale postmoderne se separă de conținuturile și efectele ideologice, concentrîndu-se mai ales asupra structurilor formale sau a construcției de imagini. Consider, spre deosebire de aceste poziții, că publicitatea și alte imagini ale culturii media, departe de
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
imaginilor de identificare și diferitele ideologii prezintă mai degrabă interes pentru studiile culturale; acestea ar trebui să considere publicitatea ca pe un regulator important și puternic al stilului, modei și identității. 13 Distincția dintre cultura reziduală, cea emergentă și cea dominantă vine de la Raymond Williams (1977). 14 În 1993, au existat mai multe acuzații referitoare la faptul că Michel Jackson agresează băieți, că este pedofil, casa lui fiind destinată a-i ispiti pe aceștia, copii ai căror părinți erau plătiți pentru
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Cu toate acestea, devenind cea mai populară vedetă a divertismentului din epoca sa (și poate chiar din toate timpurile), ea a produs opere care au efecte multiple și contradictorii și care au contribuit în multe moduri la subminarea ideologiilor conservatoare dominante. Așa cum am arătat, utilizarea modei și a sexualității a acționat resorturi ale rasei, sexualității, clasei, religiei ce au provocat reacții contradictorii care au pus în lumină caracterul de construct social al acestor fenomene și au indicat că aceste categorii artificiale
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Astfel, partidele romano-catolice, musulmane sau chiar cele iudaice din Israel au mai multe șanse să se constituie decât partidele bazate pe alte biserici. În plus, bisericile vor avea tendința să alcătuiască partide acolo unde sunt suficient de puternice, dar nu dominante. Așa s-a întâmplat mai curând în Germania sau în Italia decât în Irlanda. Când este dominantă, biserica nu are nevoie să-și apere poziția. Pe de altă parte, când nu se simt suficient de puternice pentru a forma un
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
să-și schimbe numele. Din construcțiile puternice și cu adevărat masive pe care le ridicaseră partidele comuniste nu a mai rămas aproape nimic în Europa de Est și în mare parte din fosta Uniune Sovietică. Totuși, în același timp, partidele comuniste rămân dominante într-o mare parte a Asiei (China, Coreea de Nord, Vietnam), deși ideologia lor s-a schimbat destul de mult. Trăsăturile autoritare se păstrează de obicei, dar schimbările ce au survenit în politicile economice și sociale din anii '90 au fost de așa
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
mereu de ceea ce se Întâmplă În jurul nostru, lărgind cu Încăpățânare și nu de puține ori pervertind datele și criteriile realității până Într’acolo Încât, duși de „alcoolul și febra creației”, ajungem chiar să ne Îndoim de existența „ei”, a acestei dominante, tiranice realități. În această neobișnuită Întârziere a puberului și apoi a adolescentului care am fost În categoria numită a Posibilului m-au ajutat, e drept, talentul sau drogul lecturii, care mi-a apărut precoce; pe când aveam În jur de șase
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]