1,677 matches
-
125 Metropolele de echilibru: controlarea problemelor economice și sociale prin planificarea urbană / 129 Urbanul, vector al modernizării sociale / 134 Modernismul marilor ansambluri / 134 Virtuțile civilizatoare ale locuinței standard / 140 Urbanul, vector al modernizării acțiunii publice / 145 Predominanța rolului statului în dominarea urbanului / 145 Modernizarea acțiunii publice: "a face să se facă" mai mult decât "a face" sau "a lăsa să se facă" / 153 Reversul voluntarismului urban al statului / 162 Falimentul urbanismului progresist / 162 Denunțarea tehnocratismului "anilor beton" / 164 Capitolul 4. Echiparea
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
contexte. În căutarea unei noi definiții a comunicării Studiile culturale britanice transformă problemele de comunicare într-o prioritate indiscutabilă. Faptul este absolut justificat. Nu numai că problematica respectivă intrase în actualitatea cercetării, dar domeniul îmbrățișat de studiile culturale britanice - cultura, dominarea, represiunea, audiența - solicita o adâncire a problemelor de comunicare. Williams este cu totul nemulțumit de abordările unilaterale ale comunicării ca proces de transmitere, de supralicitare a importanței pe care o are sursa, de examinările comunicării ca proces înrâurit fundamental de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
ca "închisoare psihică", care supralicitează importanța miturilor, ceea ce îngustează vizibil raportarea la exterior; * organizația ca flux și transformare, capabilă de (re)generare continuă și care evidențiază tipologii umane și comportamentale ce se manifestă la nivelul organizației; * organizația ca mijloc de dominare, de impunere a voinței proprii asupra indivizilor, unde se pot genera fenomene de segregare intergrupală sau de solidarizare în interiorul grupului. Ceea ce putem remarca în demersul lui Morgan este faptul că nu se poate vorbi cu adevărat de o definire clară
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
știința fiziologiei. Indicatorul supărării, de exemplu, este creșterea temperaturii din sânge; dorința de răzbunare este expresia unui mecanism corporal secundar. O interpretare care anunța ulterioara teorie a lui James Lange a emoțiilor. S-a ajuns în acest fel la soluția dominării suferințelor cu mintea. 6. Mugurii conceptului de conștiință În perioada lui Galenus, convingerea generală era că sufletul este compus dintr-o substanță care poate fi proprie și animalelor, dar care lipsește din formele de viață vegetală. Această concepție despre suflet
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
de posesie, prin dezvoltarea unei disponibilități pentru plăceri, manifestată în locul dragostei pentru Dumnezeu, care l-a creat. Aceste tendințe apar de la naștere la copilul mic care se retrage de la hrănirea de la sânul mamei pentru a-și manifesta, încă de atunci, dominarea și o serie de capricii. Sufletul infantil de la naștere nu este, deci, chiar atât de inocent. Înaintea păcatului, când încă nu are experiența durerii sau a morții, omul își poate exercita controlul asupra pasiunilor. Apoi sufletul său ajunge stăpânit de
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
și răsunetul său psihic. Aici el își declară deja orientarea psihanalitică diferită, o psihanaliză centrată pe individ. În timp ce Freud era centrat pe rolul sexualității în etiologia bolilor nervoase, Adler a considerat că această importanță o are un instinct diferit, al dominării, al "eu"-lui, aflat într-un câmp deschis de rivalități individuale. El a considerat că personalității umane îi este caracteristică o anume finalitate, orientarea din fragedă copilărie spre un anume scop. El formulează ipoteza unui plan de viață, de orientare
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
din interiorul nevoilor vieții sociale, dintr-un efort de armonizare a exigențelor individuale și de potrivire a acestora la ordinea socială. Pentru el viața este o luptă în care individul trebuie să se impună ca să-și exercite în vreun fel dominarea. Eșecul care poate surveni este leit-motivul evocării unui sentiment de inferioritate. La copil domină o tendință puternică de a se impune, dar anturajul îl obligă să-și reprime pornirile. De aici rezultă un conflict violent, care se rezolvă în cele
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
de inferioritate. Cu acest punct de plecare se declanșează o serie de mecanisme compensatorii inconștiente, puse în funcțiune pentru a restabili echilibrul. Libidoul reprezentativ pentru activitatea sexuală în sistemul lui Freud, de astă dată se manifestă în termenii instinctului de dominare. Pentru manifestarea acestuia este adus un personaj simbol din literatura universală, Don Juan, personaj încercat de vanitate, cu dorință de putere. Adler a arătat că acest personaj își are în mod egal corespondentul în lumea femeilor, remarcabil prin încercarea de
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
personaj își are în mod egal corespondentul în lumea femeilor, remarcabil prin încercarea de umilire a bărbaților, descriind admirabil situațiile de protest al virilității, materializate prin evocarea de tendințe homosexuale sau de frigiditate. Adler a apreciat că, adesea, nevoia de dominare găsește forme mascate de manifestare, sub aspectul compasiunii sau devotamentului când femeile ajung să iubească un bărbat slăbit sau infirm. La vârste critice, acest instinct de inferioritate poate degenera în nevroze, unde găsirea mecanismelor compensatorii este de competența psihanalistului. Visul
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
alternante, la același individ, uneori printr-o timiditate paralizantă, alteori prin bravadă. O reacție exagerată întotdeauna este cea care anunță instalarea unei stări nevrotice. Depășirea acesteia este o problemă de voință, a puterii de a da frâu liber sentimentului de dominare. Intervenția compensării, după Adler, de cele mai multe ori este pozitivă și chiar triumfantă. Depășirea sentimentului de inferioritate se află la baza triumfului, în care direcție se pot declanșa unele mecanisme chiar supercompensatorii. În situațiile inverse, mecanismele compensatorii nu funcționează, acestea fiind
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
de principii; malonest mijloace necinstite, viclean, incapabil de a pricepe un adevăr; masă neagră de nulități; om politic pahiderm biped, clovn ridicol, semizeu efemer; patriot cavaler de industrie, coate goale, de meserie, persoană reversibilă; prăvălie de fraze, de principii; suplantare dominare a străinilor, distrugerea industriei naționale; xenocrație stăpânire prin furișare și înveninare ș.a. Polisemia este întreținută și de varietatea contextelor de utilizare a unor cuvinte polisemantice precum naționalism, libertate, liberalism, conservatorism, putere, socialism ș.a. De cele mai multe ori, jurnalistul semnalează cu grijă
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Regimul diurn al nebulozității se caracterizează astfel:iarna se produce un maxim de înnorare între orele 8-9 dimineața, un minim redus între orele 12-14 și un minim principial între orele 20-21 seara; vara, maxima se produce între orele 14-16 cu dominarea norilor de origine convectivă de tipul cumulilor, după care gradul de acoperire cu nori scade până la un minim în cursul nopții. Cercetările efectuate au înregistrat un număr mediu al zilelor cu cer senin (0-3,5), la Iași de 66,7
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
Însușirile esențiale ale obiectelor și fenomenelor și nu a relațiilor intre relații. Pentru psihologie inteligenta apare ca fiind atributul esențial, fundamental care face din om ceea ce el este. Shopenhauer vedea inteligența ca fiind subordonată voinței, singurul element primar și fundamental. Dominarea inteligenței de către voință este incontestabilă, inteligența fiind absolut secundară, condiționată. Pozițiile contradictorii asupra rolului inteligenței asupra vieții umane s-au repercutat asupra definirii inteligentei si asupra stabilirii componentelor și funcțiilor ei. Se pare ca definiția cea mai apropiată de Înțelegerea
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
Însușirile esențiale ale obiectelor și fenomenelor și nu a relațiilor intre relații. Pentru psihologie inteligenta apare ca fiind atributul esențial, fundamental care face din om ceea ce el este. Shopenhauer vedea inteligența ca fiind subordonată voinței, singurul element primar și fundamental. Dominarea inteligenței de către voință este incontestabilă, inteligența fiind absolut secundară, condiționată. Pozițiile contradictorii asupra rolului inteligenței asupra vieții umane s-au repercutat asupra definirii inteligentei si asupra stabilirii componentelor și funcțiilor ei. Se pare ca definiția cea mai apropiată de Înțelegerea
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
de Universitățile din Franckfurt și Heidelberg, cu prilejul comemorării centenarului nașterii lui Sigmund Freud, În toamna anului 1956, acesta spunea: „Ridicarea omenirii din sclavie și mizerie la o tot mai mare libertate presupune progresul tehnic, adică un grad Înalt de dominare a naturii, unicul generator al bogăției sociale, care, la rândul ei, permite ca și trebuințele umane să Îmbrace o formă mai umană și să fie satisfăcute Într-un mod mai uman... Progresul Înseamnă că În cursul dezvoltării culturii, În pofida numeroaselor
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
o formă mai umană și să fie satisfăcute Într-un mod mai uman... Progresul Înseamnă că În cursul dezvoltării culturii, În pofida numeroaselor perioade de regresiune, cunoștințele și aptitudinile umane luate În ansamblu au sporit și că, totodată, aplicarea lor În vederea dominării lumii Înconjurătoare - socială și culturală - a devenit tot mai universală. Rezultatul acestui progres este creșterea bogăției sociale. Pe măsură ce cultura progresează, ea sporește atât trebuințele oamenilor cât și mijloacele pentru satisfacerea lor; dacă un astfel de progres contribuie și la desăvârșirea
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
de Universitățile din Franckfurt și Heidelberg, cu prilejul comemorării centenarului nașterii lui Sigmund Freud, În toamna anului 1956, acesta spunea: „Ridicarea omenirii din sclavie și mizerie la o tot mai mare libertate presupune progresul tehnic, adică un grad Înalt de dominare a naturii, unicul generator al bogăției sociale, care, la rândul ei, permite ca și trebuințele umane să Îmbrace o formă mai umană și să fie satisfăcute Într-un mod mai uman... Progresul Înseamnă că În cursul dezvoltării culturii, În pofida numeroaselor
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
o formă mai umană și să fie satisfăcute Într-un mod mai uman... Progresul Înseamnă că În cursul dezvoltării culturii, În pofida numeroaselor perioade de regresiune, cunoștințele și aptitudinile umane luate În ansamblu au sporit și că, totodată, aplicarea lor În vederea dominării lumii Înconjurătoare - socială și culturală - a devenit tot mai universală. Rezultatul acestui progres este creșterea bogăției sociale. Pe măsură ce cultura progresează, ea sporește atât trebuințele oamenilor cât și mijloacele pentru satisfacerea lor; dacă un astfel de progres contribuie și la desăvârșirea
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
care sunt abrutizați de condițiile dure ale capitalismului; * crime de rezistență (opoziție), printre care actele clandestine de sabotaj economic și munca făcută fără simț de răspundere; caracterizează clasa muncitoare, care alege aceste mijloace pentru a se împotrivi capitalismului; * crime de dominare, comise de către corporații, printre care fixarea artificială a prețurilor, încălcarea legislației financiare, poluarea mediului etc., care au ca scop menținerea sistemului existent; * crime ale puterii executive (acte de corupție), săvârșite în diferite scopuri, toate având ca motivație menținerea pozițiilor de
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
însuși, ținând cont permanent de existența celorlalți. Numai prin manifestarea autonomiei se poate ajunge la solidaritate, singurul drum de urmat ca oamenii să nu se mai lupte între ele, să nu se mai umilească, să nu mai aibă dorința de dominare unul asupra celuilalt. Construirea autonomiei unui individ nu este o problemă ușoară, mai ales dacă ea trebuie să se întâmple în mediul școlar. „Una dintre cele mai mari probleme ale educației este de a împăca sub o formă legitimă, supunerea
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
acesta este cenzurat, redus la cât mai puține imagini și prin urmare se realizează o desconsiderare a imaginarului. În cadrul acestui ciclu sfârșitul secolului al XX-lea aduce cu sine o dezvoltare a imaginarului, ajungându-se la expansiunea acestuia și o dominare a imaginii în comparație cu celelalte modalități de transmitere a informației. Într-un astfel de moment crește numărul analizelor privind imaginea și imaginarul. Această dezvoltare a imaginarului a fost considerată ca o negare a raționalității și discursivului și de aici a fost
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
de ani. La 1 iulie 2001 în comună erau: - 477 persoane cu vârsta cuprinsă între 0 - 14 ani; - 1528 persoane cu vârsta cuprinsă între 15- 59 ani; - 624 persoane cu vârsta peste 60 ani. Structurată pe sexe se constată o dominare a populației de sex masculin. III 4. ASPECTE ETNO-GEOGRAFICE III. 4.1 ASPECTE DIN VIAȚA CULTURALĂ VECHE În epoca veche, când nu existau încă școli, locuitorii comunei își potoleau setea de frumos cu ajutorul poeziilor și cântecelor populare. Seara pe la
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
L'Orthodoxie dans son essence), oferind o solidă argumentare istorică menită să elimine toate neînțelegerile (mal-entendus) cu care era privită Ortodoxia, în Occident. Teologul rus formulează esența Ortodoxiei din perspectiva neopatristicii: Ortodoxia nu se ridică deasupra celorlalte confesiuni prin orgoliul dominării, ci prin faptul că ea reprezintă un tot unitar în raport cu alte fracțiuni. Ortodoxia îi invită pe toți să se unească cu ea, în numele unirii cu Hristos în Adevărul Revelat, păstrat pe calea succesiunii, fără modificări și acționând în numele grației divine
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
situat al doilea sau al treilea în preferințele electorilor. Mirarea nu-i că se fac atîtea erori, ci mai degrabă, ne atenționează autorul Eticii protestante..., în ciuda tuturor acestor disfuncționalități, numărul celor numiți pe drept este atît de mare. Afirmarea și dominarea mediocrităților sau ariviștilor este cu putință numai acolo unde parlamentele sau/ și monarhii, nu mai puțin deținătorii puterii revoluționare (să ne amintim de perioada regimului comunist și a sistemului de promovare pe care l-a instaurat) intervin din motive "politice
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
politică are ca țintă accesul la putere, indiferent dacă țelul este unul de natură ideală sau strict materială, nu mai puțin, prin accedere la putere doar pentru satisfacția pe care o dă prestigiul său social. Statul constituie un raport de dominare a oamenilor de către oameni, bazat pe instrumentul exercitării legitime (mai bine zis considerate legitime) a constrîngerii. Pentru ca statul să existe, trebuie așadar ca cei dominați să se supună autorității celor ce se pretind a fi, la un moment dat, dominatorii
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]