5,649 matches
-
Tot orașul era într-o stare de spaimă fără margini, din toate părțile se auzeau strigări, țipete și vaiete de oameni înspăimântați și de aceea care plângeau ori dărâmarea caselor, ori pierderea vieții unui prieten, rudă sau soț. Zidurile palatului domnesc au crăpat și l-au făcut nelocuibil”. Marele agă Manolache Florescu a raportat domnului că sunt 8 morți, 14 răniți, 36 de case dărâmate cu totul și foarte multe case au suferit serioase stricăciuni. În urma acestui cutremur, “cel mai mare
SENZAŢIONALA CONSTATARE A UNOR RENUMIŢI SEISMOLOGI: ANIMALELE PREVESTESC CUTREMURELE! by VASILE VĂSÂI () [Corola-publishinghouse/Science/262_a_498]
-
Ioan din Kronstadt, Liturghia, cerul pe pământ, Sibiu, 1996; Sfântul Ignatie Brianceaninov, Plângerile unui monah, București, 1997, O ofrandă monahilor contemporani sau Binecuvântare pentru ospățul mirelui, București, 2002; Ioan Kovalevsky, Fericiți nebuni, pentru Hristos, București, 1997; Sfântul Teofan Zăvorâtul, Rugăciunea Domnească tâlcuită de Sfinții Părinți, București, 1997; Evgheni N. Trubețkoi, Trei eseuri despre icoană, București, 1999; Serghei Bulgakov, Rugul care nu se mistuie, București, 2001. Repere bibliografice: Traian Filip, Boris Buzilă, „Mărturii în amurg”, CRC, 1974, 16; Adriana Iliescu, „Mărturii în
BUZILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285974_a_287303]
-
teatru folcloric (texte, gesturi, mișcări ale actorilor, instrumente). Pentru unele jocuri dramatice (jocul caprei sau turca) este discutată problema originii, sugerându-se legături cu practici asemănătoare la greci și romani. Sunt descrise, de asemenea, sorcova, jocul cucilor, caloianul, scoaterea cailor domnești la ceair, nunta țărănească ș.a. Operă de informație în primul rând, Istoria teatrului în Moldova se încadra unei viziuni largi a autorului asupra istoriei generale a teatrului românesc. Modul de prezentare preferat, acela al unei înșiruiri cronologice pe stagiuni, i-
BURADA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285952_a_287281]
-
în cartea Trădarea intelectualilor (1944-1947) apoi în Reeducare și prigoană (1947-1948) apoi în cele două volume din Literatură în totalitarism. Nouă ani în care s-a plivit vârtos spațiul nostru spiritual, felurit colorat, împestrițat cu flori de câmp, cu flori domnești, unele mărunte ca cimbrișorul, altele mijlocii sau mai înălțate, frumos sau urât mirositoare, după cum le-a întrupat Creatorul pe pământ; fiecare își avea motivația nașterii și ființării sale. Și toate la un loc alcătuiau o priveliște firească, echilibrată, nici olimpian-străluciloare
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
culturii umaniste din Țările Române, unde se remarcă istoriografia și sistemul de învățământ. Tot acum se înalță frumoasele construcții laice și bisericești ce vor dăinui peste veacuri. Matei Basarab este ctitor a 30 de mănăstiri, curți și biserici. Reface curtea domnească și cetatea Târgoviștei. Vasile Lupu, la îndemnul mitropolitului Varlaam, pune bazele unei academii la Iași și, tot el, se adresează mitropolitului Petru Movilă al Kievului, rugându-l să-i trimită dascăli învățați, între ei pe ieromonahul Sofronie Pociațki, fost rector
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
al întregii Rusii moderne. În Balcani, în timp ce bulgarii și sârbii nutreau credința în misiunea eliberatoare a Rusiei, activitatea extraordinară a grecilor din tot cursul veacului al XVIII-lea pregătește terenul pentru pătrunderea luminilor în Sud-Estul european. Neoaristotelismul introdus în Academiile domnești de la București și Iași reprezintă un prim gest de eliberare de sub tutela inflexibilă a dogmei ortodoxe. Noua concepție, socotită eretică de patriarhia din Constantinopol, avea să fie aplicată în Grecia și în Țările Române de adepții cunoscutului filosof Theofil Corydaleu
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
trecut în opera lui Theofil Corydaleu și în cursurile acestuia de la „marea școală” din Constantinopol a deschis drumul gândirii libere și îndeosebi al materialismului în filosofia europeană”. Discipolii cunoscutului filosof și ai mișcării neoaristotelice găsesc ospitalitate în societățile nord-dunărene, Academiile domnești contribuind la apropierea tinerilor intelectuali de marea cultură universală. Rolul pe care îl joacă Theofil Corydaleu în spațiul Sud-Est european, ca și în Rusia, este important. Gândirea sa este cunoscută în epocă prin operele filosofice care au circulat multă vreme
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
exemple de netăgăduit privind starea de spirit a elitei. Popoarele, prin reprezentanții lor, își caută forme noi de comunicare, de apropiere, atât starea sufletească, cât și aceea mentală slujind la identificare, la autodefinire. Spre finele veacului al XVII-lea curțile domnești devin ceva mai receptive la fenomenele reformatoare ce au loc pe continent. Cronicarii și scriitorii circulă mai mult, își perfecționează stilul, părăsesc concepțiile retrograde, își sacrifică timp pentru a citi și pentru a scrie. Crește numărul marilor biblioteci particulare, tinerii
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
circula într-un text hagiografic notoriu, Viața lui Constantin cel Mare având la bază un izvor occidental, biografia papei Silvestru. Adevărul este că, dincolo de contradicții, de intoleranță, manifestă îndeosebi prin intervenția clericilor, evreii vor deține un rol influent în preajma curții domnești, în Muntenia, în Moldova, ca și în Transilvania principilor autonomi. Un exemplu: Daniel de Fonseca, medicul ambasadorului Franței la Constantinopol, devine și medicul lui Nicolae Mavrocordat. Mai mult, consilierul lui. Domnitorul Țării Românești îl cunoscuse în cercurile de elită constantinopolitane
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
au permis, cu decenii înainte de apariția Luminilor, formarea unei elite intelectuale dotate cel mai adesea cu un echipament cultural apropiat cu cel al unui homo europaeus. Umanismul est-european din secolul al XVII-lea, prezent în școlile de la Târgoviște, în Academiile domnești de la București și Iași, în instituțiile înființate la Atena și Constantinopol, în arhitectura urbanistică a vechiului Novgorod ori a noului Petersburg, este profesat de personalități pentru care distanțele s-au micșorat, ele putându-se forma nu arareori în importante centre
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Wissenschqftsbeziehungen im 18. Jahrhundert, Berlin, 1962; apud J. Wolf, „Repere europene în istoriografia Școlii Ardelene”, în volumul Stat. Societate. Națiune. Interpretări istorice, volum îngrijit de Nicolae Edroiu, Aurel Răduțiu, Pompiliu Teodor, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1982, p. 281. A. Camariano-Cioran, Academiile domnești din București și Iași. Editura Academică, București 1971, pp. 85-104; A. Camariano-Cioran, Les Académies princières de Bucarest et Jassy, Thessalonic, 1974. Asupra rolului de mediator al lui Engel între istoriografia germană și aceea a Sud-Estului, în speță între Schlözer și
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
vorbi numaidecât, ea conține autorii și titlurile următoare, În ordine cronologică : Grigore Palamas, Triade 1, 2 și 3; Antiereticul Împotriva lui Achindin (1932 ; 1933; 1938) ; Maxim Mărturisitorul, Mistagogia (1944); Grigore de Nyssa, Omilii la Cântarea Cântărilor; Despre fericiri; Despre rugăciunea domnească; Despre instituțiile creștine (1982); Maxim Mărturisitorul, Ambigua (1983); Atanasie cel Mare, Cuvânt Împotriva elinilor; Cuvânt despre Întruparea Cuvântului; Trei cuvinte Împotriva arienilor (1987); Epistole; Viața Cuviosului Părintelui nostru Antonie (1988); Chiril al Alexandriei, Tâlcuirea psalmilor (1989; 1990; 1991); Maxim Mărturisitorul
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
solicita Patriarhiei constantinopolitane să ia sub jurisdicția sa, înălțând-o la rangul de stravropighie, importanta și influenta mănăstire românească din Peri. Izbânzile artistice din epoca Paleologilor au găsit ecouri și interpretări în alcătuirile arhitecților și pictorilor români. Biserica Sf. Nicolae (Domnească) din Curtea de Argeș, mănăstirea lui Mircea cel Bătrân de la Cozia oglindesc modele bizantine. Iconografia românească din acea vreme și de mai târziu este și ea de vădită sorginte paleologă. Instinctiv, dar și din rațiuni politice (căci vecinii - ungurii și polonii - erau
BIZANTINISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285753_a_287082]
-
30.III.1821, Chișinău), cărturar. Este fiul Anastasiei și al lui Grigore Bănulescu; la naștere a primit numele Grigore. A făcut studii superioare la Academia Teologică din Kiev (1771-1773), continuându-le în Grecia. Predă un timp limba latină la Școala Domnească din Iași (1777-1778), apoi limba greacă la Seminarul Teologic din Poltava, devenind ulterior rector al acestuia. A fost mitropolit al Kievului (1799-1803), exarh al Moldovei, Valahiei și Basarabiei (1808-1812), mitropolit al Chișinăului și Hotinului, din 1812 până la moartea sa. Este
BANULESCU-BODONI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285611_a_286940]
-
în cazul unui atac străin, cere în ședințele Guvernului Provizoriu împroprietărirea țăranilor prin despăgubiri, eliberarea țiganilor robi, votul universal și direct. În același scop, colaborează la redactarea ziarelor „Învățătorul satului” și „Popolul suveran”. După înlocuirea Guvernului Provizoriu cu o Locotenență domnească, B. este propus în deputăția care va pleca la Constantinopol pentru a obține recunoașterea unor reforme. Misiunea eșuează, ca și întreaga mișcare, și apelurile sale pentru o mobilizare armată rămân zadarnice. Întors în țară la 13 septembrie, este arestat de
BALCESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285581_a_286910]
-
istorie. Debutul literar și-l face în 1939, cu nuvela Ctitorii de grai bătrân. De la Herța, în „Viața românească”. Un an mai târziu îi apare în „Însemnări ieșene” povestirea Pleacă dilijansa, care va fi inclusă și în volumul Răzmerița bairamului domnesc (1943). Sub titlul Pe urmele lui Vasile Bălțatu la întrecere de halca, tipărește în „Iașul nou” (1954) o secvență din romanul, rămas în manuscris, Volnicii norodului, care cunoaște două faze intermediare: Flamura cernită (1945) și, mai târziu, Paloșul cel cumplit
BAILEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285550_a_286879]
-
barocă, acțiunea, condusă cu mână sigură, este dinamică, povestirile sunt concise, lectura agreabilă și antrenantă. Autorul are capacitatea de a reține amănuntul revelator pentru firea personajului, care se definește prin gest și replică, întocmai ca în teatru. SCRIERI: Răzmerița bairamului domnesc, București, 1943. Repere bibliografice: Gheorghe Băileanu, Note autobiografice, titluri, lucrări, activitate, jurisprudențe, aprecieri, Iași, 1939; G. C. Nicolescu, „Răzmerița bairamului domnesc”, UVR, 1943, 11; Petru Comarnescu, Romanțările istorice și juridice ale d-lui Gh. Băileanu, „Timpul”, 1943, 2173; Mihai Ursachi
BAILEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285550_a_286879]
-
și teatrului românesc, dezvoltă producția editorială și pe cea grafică. Încă din 1813, este numit de domnitorul Scarlat Callimachi referendar la Departamentul Treburilor din Afară. În același an, sprijinit de Veniamin Costache, înființează o clasă în limba română, pe lângă școala domnească grecizată, pentru pregătirea inginerilor hotarnici, cărora le-a predat, între 1813 și 1818, matematica, geodezia și arhitectura. Ca referendar al Epitropiei Învățăturilor Publice, a fost, în fapt, conducătorul învățământului din Moldova, în perioada 1820-1849. În 1820, alături de Veniamin Costache, refăcea
ASACHI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
lui Nicolae Mavrocordat (La Traduction grecque du „Théâtre politique”, attribuée par erreur à N. Mavrocordat et les versions roumaines, 1943) și a studiat Influența poeziei lirice neogrecești asupra celei românești (1935). Dar opera sa de căpătâi rămâne monumentala lucrare Academiile Domnești de la București și Iași (1971), publicată și în limba franceză în 1974, lucrare care a primit premiul a două Academii, în țară și în Grecia. Recenzentul lucrării în Grecia, C. Th. Dimaras, considera că această carte va fi indispensabilă pentru
CAMARIANO-CIORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286048_a_287377]
-
grec. Se poate afirma astfel că fără aceste cercetări erudite comparatismul literar româno-grec nu ar fi posibil. SCRIERI: Influența poeziei lirice neogrecești asupra celei românești, București, 1935; Spiritul revoluționar francez și Voltaire în limba greacă și română, București, 1946; Academiile Domnești de la București și Iași, București, 1971. Ediții: D. Russo, Studii istorice greco-române. Opere postume, I-II, București, 1939 (în colaborare cu Const C. Giurescu și Nestor Camariano); Cronica Ghiculeștilor. Istoria Moldovei între anii 1695-1754, București, 1965 (în colaborare cu Nestor
CAMARIANO-CIORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286048_a_287377]
-
1929), Logodnica lui Wolfgang (1945). Împreună cu Em. Serghie semnează traducerea piesei lui Alfred de Musset Cu dragostea nu-i de glumit (1956). În ultimii ani ai vieții ar fi scris și două romane, titlul unuia dintre ele fiind Satul Curtea domnească. Pasionat de istorie, cercetător și comentator avizat al arhivelor, C. este și autor al unui număr destul de mare de studii, publicate în periodice sau în volume, între care: Ioan Vodă cel Cumplit (după un nou izvor istoric: Carian-Pencer) (1931), Despre
CALLIMACHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286044_a_287373]
-
Ghica (1752-1753), va fi silit să caute refugiu în Moldova, iar Ștefan Racoviță îl trimitea în temniță demonstrativ, întrucât rezistase, ca vel vistier, la instituirea taxei fumăritului. Reinstalat în scaun, Scarlat Ghica îi va numi pe Pârvu și Mihai locțiitori domnești, cei doi adoptă însă de acum o atitudine tranșantă vizând emanciparea Țării Românești de sub regimul Porții; în acest sens, războiul ruso-turc (1768-1774) îl află antrenat pe C. în redactarea unei vaste corespondențe diplomatice. Deși marcat de vestea uciderii lui Pârvu
CANTACUZINO-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286069_a_287398]
-
ce, prin „permanențele” pe care le ilustrează, dau specificitate spațiului carpato-dunărean. C., pentru care arhitectura este „cronica vie a trecutului”, „cea mai exactă expresie a istoriei sale”, se preumblă cu o lucidă încântare printre „minuni” precum palatele de odinioară, casele domnești și boierești, locuințele țărănești, bisericile, crucile de piatră. Stăruind asupra artei sătești, cu „frăgezimi” și „subtilități” desfătătoare, supunând unei febrile percepții valorile plastice de altcândva, estetul nu recomandă o cantonare în trecut de dragul unui „românism” îngrăditor, dar nici o angajare zeloasă
CANTACUZINO-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286067_a_287396]
-
primare, apoi face liceul la Silistra, unde îi sunt profesori Gh. Zuca, publicist și prozator, și Pericle Papahagi, folclorist și istoric literar. În 1940, în urma cedării Cadrilaterului, familia sa ia drumul pribegiei, așezându-se succesiv în Oltenița, Bacău, Corlătești, Moara Domnească (Prahova) și în Ploiești, unde C. își încheie studiile secundare. Se înscrie inițial la Facultatea de Drept din București, dar trece la Conservatorul de Muzică și Artă Dramatică, la clasa lui Victor Ion Popa și Mihai Popescu. A fost actor
CARAGIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286095_a_287424]
-
-i știu, deoarece doar atunci îi vedeam pentru prima dată. În calitate de președinte al acestui grup, începe Dragoș oficial, aș dori să anunț alăturarea la grupul nostru a încă trei membri, Vladimir, din Siberia, Bill, din America de Nord și Dashwood, din Insulele Domnești, Arhipelagul Marii Britanii. Termin-o cu oficialitățile, Dragoș, căci vom deveni și noi la fel ca îngâmfații ăia de la conducere, a zis brutal Marius. Ne-am întâlnit aici pentru a comenta și pentru a încerca să combatem noile schimbări aduse de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]