2,129 matches
-
bălți, fie prin trecerea recoltei prin apa râului unde se uda și se degrada, iar de multe ori căruțele încărcate cu recolta care trebuia adusă acasă, se răsturnau chiar în apa râului. Pentru îndepărtarea acestei greutăți s-a construit, la Domnița, un pod „pe vase”, la care localnicii plăteau un fel de abonament anual, iar străinii plăteau pentru fiecare trecere, fie individual, „cu piciorul”, fie cu căruța.. SATUL NOU Podul însă n-a însemnat o rezolvare totală și definitivă, pentru că toamna
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
care au și iernat câțiva ani și au improvizat un grajd și un staul pentru oi. În vreo trei-patru ani după mutarea părinților „peste apă” numărul celor strămutați ajunsese la zece gospodării. „Satul nou” nu mai făcea parte din comuna Domnița ci din comuna Râmnicelu de care era despărțit de 2,5 kilometri, și aparținea de plasa Ianca și de județul Brăila. După 23 august 1944 nu s-a mai mutat nimeni în satul Ștefan cel Mare, școala s-a desființat
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
întâmplare, de la această exprimare a preotului, se zice că morarul a fost poreclit „Moise”. Acest nume a fost folosit ca poreclă până când bunicul a plecat din Rubla și s-a stabilit în Boarca, unde, nefiind bine cunoscut de oficialii din Domnița, l-au înregistrat cu numele de „Moise”. Bunicul n-a reușit să se facă înțeles de cei de la primărie și toți copii lui au fost înregistrați cu numele de Moise. Unii dintre frații lui tata au cerut, când au mers
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
dar până să ajungă afară, trubadurii au dispărut tăvălindu-se de râs. Aceasta era o distracție, atunci, acolo, în condițiile pe care le aveau. Tanti Florica a absolvit Școala Normală la Brăila, s-a căsătorit cu învățătorul Mihai Mohonea din Domnița și amândoi au fost numiți învățători la școala din satul Custurea, aparținând de comuna Racovița, unde și-au construit, înaintea celui de al doilea război mondial, o frumoasă casă, frumos mobilată. Pe timpul războiului, soțul ei a fost concentrat ca ofițer
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
decedat, nu știu din ce cauze. Ceilalți băieți- că mama Ileana n-a avut decât pe Steluța fată-, s-au făcut șoferi și s-au stabilit în Brăila și în satul Cazasu de lângă Brăila. Numai Steluța a mai rămas în Domnița, iar ceilalți, toți au plecat, încât Ion și Ileana, la bătrânețe au rămas singuri. I-am vizitat, și am găsit pe mama Ileana în grădina din spatele casei oarbă, singură. Nu m-a recunoscut. Am vrut să-i sărut mâna și
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
lor. UNCHIUL CRISTEA Un alt frate al tatălui meu este „nenea Cristea”, om isteț și harnic, cu multă ironie în vorbire. A fost și a rămas toată viața un țăran sărac. După ce s-a căsătorit s-a mutat în satul Domnița. După anul 1944, fiul lui „nenea Cristea” a devenit electrician, iar fiica, Mihaica, -botezată de mama - a ajuns medic și a lucrat în Constanța, apoi în Eforie Nord, unde s-a căsătorit cu doctorul Lupu. De când s-a căsătorit n-
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
religioasă a fost oficiată an de an de preoții Vasile Țepordei, Sergiu Roșca, Galaction Buruiană, Vasile Zaharcu, B. Cicală. Sorocenii au organizat revederea promoției 1940 dar și a altor serii În 15 noiembrie 1975. Au participat foștii elevi ai liceelor Domnița Ruxanda, A. D. Xenopol, Tehnic Agricol, Școala Normală. Comitetul de inițiativă era format din: Al. Voinițchi (București), Elena Vănâtoru (Iași), M. Sugiu (Tecuci), N. Focșa, N. Groapă, Lidia Arboreanu. La agapa colegială și ora de dirigenție s-a strigat catalogul după
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Ucraina și Rusia. Din această categorie să amintim descendenți ai familiilor Râșcanu, Cantacuzino, Balș, Sturza, Catargiu, Boylan, Ghica, Bașotă, Lazu și alții. Cercetătorul Gh. Bezviconi citează iluștri cărturari, demnitari și hatmani ca Ion Potcoavă urmat În Ucraina de numeroși asociați, Domnița Ruxandra soția lui Timuș, fiul lui Bogdan Hmelnițchi, domnitorul Gh. Duca ajuns hatman al Ucrainei, numeroși boieri deveniți nobili ucraineni, Dumitrașcu, Apostol, Armașevschi, Brazuli. Dimitrie Cantemir ajunge În Rusia cu mii de oșteni și boieri precum Rugină, Buhuș, Bantăș, Banar
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
află colonia cea mai numeroasă. Majoritatea vin periodic În România pe care o descriu cu dragoste si nostalgie. Zaven Karaigian medic, Ilie Gilbert - științe politice, Marcu Preotescu - inginer și avocat, Ștefan Kitzemia - fost militar, Mariana Iacob - medic, Alexandru Mateescu - preot, Domnița Ileana - devenită maica Alexandra din conducerea Coloniei din Brazilia, H.H. Stahl - sociolog, Jean Boghici - inginer. Mărturisirile lor sunt unanime că se gândesc la țară, vorbesc cu recunoștință de profesorii lor, despre datini, de biserici, de virtuțile țăranului, de plăcerea de
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
prin grija sa, s-a schimbat mult înfățișarea orașului, mai ales prin pavarea a numeroase străzi și iluminarea cu gaz. C. Rosetti, N. Gane, A. Naum și Iacob Negruzzi înființează la Iași "Tipografia Națională". 1873. Apar în Convorbiri nuvela istorică Domnița Ruxandra și poezia La lună. La tipografia ieșeană H. Goldner se publică volumul Poesii de N. G. (160 p.) cu dedicația "amicului meu I. B.". Cuprinde 41 de lucrări scrise între 1867 și 1872. "Tipografia Națională" (unde Gane se întâlnea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
Poesii de N. G. (160 p.) cu dedicația "amicului meu I. B.". Cuprinde 41 de lucrări scrise între 1867 și 1872. "Tipografia Națională" (unde Gane se întâlnea mai târziu cu Eminescu și Creangă) publică volumul Încercări literare (160 p.). Cuprinde : Domnița Ruxandra, Fluierul lui Ștefan, Piatra lui Osman, Comoara de pe Rarău, Privighetoarea Socolei, Mărțișor și 5 poezii. 1874. Continuă colaborarea la Convorbiri cu nuvelele: Vânătoarea, Hatmanul Baltag și poeziile: Domnița și robul, Mini. 1875. În paginile aceleiași reviste apar : Astronomul și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
cu Eminescu și Creangă) publică volumul Încercări literare (160 p.). Cuprinde : Domnița Ruxandra, Fluierul lui Ștefan, Piatra lui Osman, Comoara de pe Rarău, Privighetoarea Socolei, Mărțișor și 5 poezii. 1874. Continuă colaborarea la Convorbiri cu nuvelele: Vânătoarea, Hatmanul Baltag și poeziile: Domnița și robul, Mini. 1875. În paginile aceleiași reviste apar : Astronomul și doftorul, Șanta, Două nebunii (nuvele), Țiganca (versuri). 1876. Semnează, în Convorbiri, nuvelele: Duduca Bălașa, Cânele Bălan și poezia A mea domnie. 1877. Se tipăresc, în revista de la Iași nuvelele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
Junimii" două din cele mai bune nuvele: Aliuță și Petrea Dascălul. La aceeași "Tipografie Națională" din Iași se publică prima ediție a Novelelor lui Gane, în 2 volume (317, 341 p.), cu dedicația "amicilor mei din "Junimea"". Volumul întâi cuprinde: Domnița Ruxandra, Fluierul lui Ștefan, Piatra lui Osman, Comoara de pe Rarău, Privighetoarea Socolei, Vânătoarea, Aliuță, Hatmanul Baltag, Șanta, Astronomul și doftorul; volumul II cuprinde: Două nebunii, Duduca Balașa, Petru Rareș, Andrei Florea Curcanul, Ochii mamei, Cânele Bălan, În vacanțe, Sfântul Andrei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
zile la Slănic, Dac-a vrea Dumnezeu. La Iași, editura librăriei Frații Șaraga tipărește un volum de Poezii (reluat într-un nou tiraj peste un an sau doi), cuprinzând 25 de lucrări: Primăvara, La lună, Doi ochi, Steaua de amor, Domnița și robul, Țiganca, Piatra lui Toader, Mini, Lui Costachi G. Rosetti, Pe albumul, A mea domnie, Curcubeul, Visul, 1 februarie 1878, Întăi mai, Măririle săracului, În cimitirul de la..., Gloria când, Pe albumul d-nei, Lui Iacob Negruzzi, La vânat, Vis de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
sporadică la Revista idealistă. Apare la Cernăuți, în limba germană, volumul Novellen, traducere de Iks. (Iaroslav Kramerius). Cuprins: Fluierul lui Ștefan, Piatra lui Osman, Două zile la Slănic, Vânătoarea, Dac-a vrea Dumnezeu, Privighetoarea Socolei, Duduca Balașa, Șanta, Petru Rareș, Domnița Ruxandra. 1904. La aceeași editură ieșeană se tipărește volumul Păcate mărturisite (amintind Păcatele tinereților de C. Negruzzi). Cele 280 p. cuprind: Catrințaș, Boală cu leac, Milordache, Din "Junimea" (muzică-pictură), O minciună, O baie în Marea Nordului, Cetatea Neamțului, Impresiuni de călătorie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
și compozitor de merit care, deși neînscris formal în cadrele "Junimii", era însă în legătură de prietenie cu noi toți, trăia în atmosfera noastră literară și punea în muzică poezii de-ale noastre între care și o baladă a mea; Domnița și robul. Deseori se organizau serate la Maiorescu și Nicu Burgheli, la care luau parte mulți din membrii "Junimei", afară de Pogor pentru care muzica era un vuiet supărător urechilor. Niciodată el n-a priceput o notă, n-a gustat un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
ajuns să realizeze proiectul dorit de scriere a unei monografii, dedicată memoriei profesoarei sale, Mansi Barberis. Prețuirea adusă înaintașilor ei este un alt mare merit al regretatei. Despre opera ieșeană consemnase în anii din urmă succesul dat uitării a operei Domnița din depărtări de Mansi Barberis. În acest context, de profundă recunoștință afișată public (practică mai rar întâlnită între oamenii de artă!), pentru a sublinia prețuirea meritată acordată de un alt nume notoriu în materie de cultură teatrală, voi încheia acest
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
tronul României, deși n-ar trebui să fie așa de îngrijorați, fiindcă și Carol Ferdinand este os domnesc. Nu este nevoie de nici un efort de gândire ca să se vadă că acest eveniment monden, botezul pretendentului la tronul României, în biserica Domnița Bălașa, a avut și neîndoielnicul rol de a uni aristocrația veche, de sânge, dar fără parale, cu aristocrația nouă, de funcții și bani. Procesul acesta ă alianța ă, inclusiv matrimonială, dintre vechea și noua nobilime, a avut loc cu mult
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
discuții a pensionarilor nu lipsesc subiectele despre femei, am abordat și această temă.Mi-am amintit de o întâmplare cu el, de care eram curios cum s-a rezolvat. Eram ofițer de serviciu pe unitate și mi-a venit o domniță simpatică foc, pe nume Marina pe care o cunoșteam din vedere, să-l caute pe Paul, pentru o problemă personală. -Doamnă, este într-o ședință, cu conducerea unității și nu vi-l pot anunța, numai dacă așteptați, până va fi
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
oameni de cultură fac pentru prima dată obiectul unei astfel de lucrări, căreia stilul sobru, informația bogată, bine selectată îi conferă un caracter de referință. SCRIERI: Personalități ieșene, I-IX, Iași, 1972-2001. Ediții: C. Gane, Trecute vieți de doamne și domnițe, I-II, Chișinău, 1991. Repere bibliografice: Al. Husar, O carte la timp, „Îndrumătorul cultural”, 1972, 11; I.D. Lăudat, „Personalități ieșene”, CRC, 1978, 28; Mircea Popa, Un dicționar al personalităților ieșene, ST, 1978, 9; Paul Balahur, „Personalități ieșene”, CRC, 1982, 31
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287949_a_289278]
-
fără pământ, care fuseseră „trași” la vecinicie (dependența personală față de proprietar), foști răzeși care și-au pierdut proprietatea, clăcașii secolului al XVIII-lea, declarați prin Așezământul lui Constantin Mavrocordat, liberi ca persoană, dar fără „de moșie”. O Slobozie, zisă a Domniței (Slobozia Domniței), din fostul ținut al Tecuciului, a fost colonizată cu bejenari bucovineni, la fel ca satul Lunca. Toți cei care se așezau pe moșie boierească sau mănăstirească, uneori chiar răzășească, ca să se hrănească de pe acea moșie, erau datori proprietarilor
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
care fuseseră „trași” la vecinicie (dependența personală față de proprietar), foști răzeși care și-au pierdut proprietatea, clăcașii secolului al XVIII-lea, declarați prin Așezământul lui Constantin Mavrocordat, liberi ca persoană, dar fără „de moșie”. O Slobozie, zisă a Domniței (Slobozia Domniței), din fostul ținut al Tecuciului, a fost colonizată cu bejenari bucovineni, la fel ca satul Lunca. Toți cei care se așezau pe moșie boierească sau mănăstirească, uneori chiar răzășească, ca să se hrănească de pe acea moșie, erau datori proprietarilor cu zeciuiala
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și apoi o trecere a unei părți din această populație peste „Cordon”, peste granița dintre Bucovina și Moldova, care și-a găsit loc de așezare pe moșiile boierești din centrul Moldovei, în județul Bacău, punând bazele satului Lunca și Slobozia Domniței. Cauzele migrării românilor la sud și la est de Carpați, atât în șara Românească Muntenia, cât și în țara Românească Moldova au făcut obiectul a numeroase însemnări, scrieri, impresii de călătorie, analize social-economice, opere istorice, atât ale unor istorici străini, cât
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
sătească, aveau formă rotund Prisacș - inițial însemna locă defrișat, apoi a fost cu sensul de îngrăditură, locă înconjurat Slobozii - așezări sătești făcute de boieri și mănăstiri, cu acordul domniei; s-au format acolo unde satele răzeșești se opuneau clăcășirii (Slobozia Domniței, Slobozia Filipeni, Slobozia Răcătău, Slobozia ZÎ.. Tumul - movilă de pământ făcută deasupra unui mormânt, specifică populației de step Devșlmaș - (de-a valma, la un loc, împreună), stăpânire devălma Liuzi - în general, oameni, din limba slavă - țărani dependenți A umbla pe
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și râuri, sobrietatea, finețea execuției sau capacitatea de exprimare a „artistei” sau „artistului”. Dacă nu ni s-ar fi păstrat prin mănăstiri țesături în fir pentru „obraze” domnești, cusături în fir reprezentând figuri de sfinți, dar și de domnitori și domnițe, am crede, că și ce au cusut și crestat țăranii români sunt imitații de la alții. Numai că, atunci când vine vorba de manifestări artistice, nu e nevoie de școală, de învățământ academic, de cineva care să te dădăcească; nu, simți tu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]