176,566 matches
-
dragi, le-am fișat. Cum le știu aproape pe de rost, îmi e de ajuns să citesc foița și parcă aș lectura întregul. Apoi au început să mă deranjeze și fișele. Ocupau și ele un spațiu ce l-aș fi dorit ozonat, frumos, cu plante înflorite exploziv în glastre. Atunci mi-a venit ideea să fac din toate fișele una singură. Memoria nu mă lăsase. Citeam hîrtia și în minte se derulau: Război și pace, În căutarea timpului pierdut, Omul fără
Îmbujorarea genului epistolar by Emil Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/12986_a_14311]
-
scribi omorând din cuvinte/ regii și nimfele trecând peste Bega direct în/ cetatea Efes // pe sub Banatul mișcător că hazardul/ treceau bărbații/ cu inima pe tăvițe de iluzii și de argint/ cu ideea absolută de a fi răpuși/ înainte de a-și dori/ săgeată Dianei/ înainte ca leii și racii/ să le devore (sic!) ficatul”. (trecând peste Bega direct în cetatea Efes) Robert Șerban scrie într-un ton mai serios și mai grav, neliniștit, jonglând paradoxuri pe linia incertă dintre text și viața
Literatură by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12998_a_14323]
-
să-l releve și să-l apere. Cum au făcut? - iată întrebarea, proiectul și neliniștile din care s-a născut originalitatea acestei reviste. În anii ’50, exilul românesc, oriunde era el, la Paris, Madrid sau Buenos Aires, era foarte politizat și dorea, în mod firesc, să-și arate atitudinea ostilă față de România comunistă și speranța că această situație revoltătoare va fi schimbată mai devreme sau mai târziu. Dar intelectualii din exil - după cum țineau să arate - duseseră cu ei adevărata Românie și o
Rezistența prin cultură, în exil by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12981_a_14306]
-
avut americanii, îi aprob calificarea dată acestuia de “ouț of touch”. După părerea europeenilor, exploatată de președintele rus Medvedev, una dintre cauze a fost aroganță conducerii. Această aroganță sau indiferență se manifestă nu numai extern cât și intern: alegătorul nu dorește să sprijine doar principii și idealuri, ci și interese sale mărunte, în această din urmă nedeosebindu-se de cei aleși. Măcar de ochii lumii, politicianul trebue să țină seama de alegătorul comun, parte din “talpă țării', “grassroots” în engleză. Supt
Relatia ales-alegator: o incompatibiliate? (Ajutor nesolicitat pentru cei care ajung la putere). In: Editura Destine Literare by Claude Matase () [Corola-journal/Journalistic/75_a_303]
-
în care arăt de ce am fost creditat că un factor în alegerea fostului președinte. La începutul anului 2000, în preajma alegerilor americane, am fost rugat să organizez întâlnirea ambasadorului SUA în România, J. C. Rosapepe cu românii din Florida. Cum nu doream să plătesc pentru sală intalnirei și mai știam că acesta din urmă este prietenul președintelui William J. Clinton, m-am adresat conducătorului partidului democrat din regiune, Mitch Caesar, cerând ajutor. Cum ultimul nu mi-a dat un răspuns decât târziu
Relatia ales-alegator: o incompatibiliate? (Ajutor nesolicitat pentru cei care ajung la putere). In: Editura Destine Literare by Claude Matase () [Corola-journal/Journalistic/75_a_303]
-
fără cu o condiție: la întâlnire să participe și congresmanul lor, Clay Shaw. Neavând încotro, am acceptat, devenind moderator. Văzând că adunarea a decurs în bune condițiuni în ciuda lipsei de sprijin a democraților, am încheiat arătând că ultimii nu au dorit să ne dea concursul, si este bine ca să ne amintim de această la alegerile ce urmau. Întâmplarea a făcut că tocmai în comitatul nostru, Broward, să se decidă alegerile cu o majoritate doar de 537 voturi în favoarea republicanilor. Puțin după
Relatia ales-alegator: o incompatibiliate? (Ajutor nesolicitat pentru cei care ajung la putere). In: Editura Destine Literare by Claude Matase () [Corola-journal/Journalistic/75_a_303]
-
a ajuta pe cei care îi sprijinim în țeluri, îmi permit să arăt că principiul latin “Do ut des”, adică dau ca să dai, vă dăinui tot atât timp cât vom există: neglijarea interesului omului de rand în favoarea principiilor, deși ar fi de dorit, este încă departe de noi. Teoretic vorbind, politicianul ajuns la putere nu are voie să satisfacă dorințe ne-la-locul lor sau să discrimineze în favoarea unuia care l-a ales. Din păcate aceasta se aplică selectiv, compensațiile pentru sprijinul acordat aplicandu-se
Relatia ales-alegator: o incompatibiliate? (Ajutor nesolicitat pentru cei care ajung la putere). In: Editura Destine Literare by Claude Matase () [Corola-journal/Journalistic/75_a_303]
-
sau mai puțin cunoscut... I-ai omului nădejdea, și-l transformi în animal: să sperăm că votul uninominal inaugurat anul trecut îi va face pe cei ce speră să fie aleși, si mai ales realeși, mult mai atenți cu ceea ce dorește alegătorul!
Relatia ales-alegator: o incompatibiliate? (Ajutor nesolicitat pentru cei care ajung la putere). In: Editura Destine Literare by Claude Matase () [Corola-journal/Journalistic/75_a_303]
-
pe pături, pe mese, pe podele, prin lifturi etc., scriam fiindcă vedeam deodată lumina, lumina ce m-a chinuit mereu... o vedeam în aer, pe pereți, o puteam, cred, jupui, dar mă abțineam... iubeam obiecte simple, o cană, o cărămidă, doream să le scriu lor, să le fac să înțeleagă, să mă iubească și ele pe mine; femeile înșeală săracele, n-au ce face, așa sunt ele făcute, dar o fîntînă te poate iubi statornic... mai știi?“
Despre cerșetorul de cafea by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13000_a_14325]
-
încheiat este întors cu fața în jos. Situație în care desenul său devine mult mai greu de ghicit pentru cineva care nu a participat la construirea lui inițială. Cmbinație de sofisticărie narativă și lejeritate stilistică, niciodată comode pentru cei care doresc să le afle toate înțelesurile, cărțile de proză ale lui Dumitru Radu Popa (fie ele volume de povestiri, romane sau pseudoromane) sînt niște incitante șarade epice, pretext pentru subtile dezbateri între specialiști, dar și o lectură plăcută pentru cei care
Proza de laborator by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12999_a_14324]
-
la «ACF, Université Sorbonne, Paris IV» pentru a vorbi despre Un tigru de hîrtie. Se pare că francezii sînt mai interesați de această carte decît... cei din țară. De obicei nu trimit cărțile criticilor pentru a elimina insinuarea că aș dori să scrie despre ele. Nu am intervenit nici o dată pentru a obține o critică favorabilă sau să primesc un premiu. De data aceasta, am sugerat unei reviste să invite cîțiva critici pentru a avea o dezbatere pe tema Scriitorul și
Bujor Nedelcovici: „Încîlciți ca șerpii într-un sac“ by Mircea Fulger () [Corola-journal/Journalistic/12983_a_14308]
-
în vederea unui interes comun care ar putea să declanșeze o mișcare de idei și o transformare a opiniei publice. Acum, după ce au trecut 14 ani, un proces al celor vinovați penal nu are prea multe șanse. Este exact ceea ce a dorit puterea actuală... Se crede că «noaptea generalilor» a luat sfîrșit! Din contra... Ioan Talpeș, Grigore Ureche, Priboi... sînt numai vîrfurile ghețarilor care plutesc în apele limpezi ale prezentului. Dar cei despre care încă nu am aflat nimic? Așa că, cine să
Bujor Nedelcovici: „Încîlciți ca șerpii într-un sac“ by Mircea Fulger () [Corola-journal/Journalistic/12983_a_14308]
-
de asanare a gliei artistice, domnul Șușară pornește tocmai de la mine, care nu reprezint, în autorizata-i opinie, nimic. Nu știu cu “mintea (mea - n.n.) de om cu orizont mărunt” unde va ajunge pornind de la o ficțiune. Eu personal îi doresc succes deplin! Nu se știe, poate vom asista în sfârșit la implementarea unui nou stil după atâta tranziție a culturii printre curente, mișcări, maniere... Până atunci, însă, spre a nu abuza și eu de spațiul dumneavoastră, mai ales că nici
La umbra aceluiași monument stalinist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12989_a_14314]
-
este mai ales un recurs la memoria “rea” a poetei, cel puțin în punctul de plecare, un recurs la acea memorie care a făcut-o pe Ileana Mălăncioiu să nu uite nimic din ceea ce mulți semeni ai ei ar fi dorit, cu ardoare, să le fie uitat. “Aveți o foarte bună memorie «rea»”, îi spune Daniel Cristea-Enache, la început interlocutoarei sale, făcând un mic joc de cuvinte dar și sugerând spiritul în care ar vrea să fie purtat “dialogul pe hârtie
Memorie „rea“ și memorie „bună“ by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13004_a_14329]
-
și sugerând spiritul în care ar vrea să fie purtat “dialogul pe hârtie”: “rău”, adică neapărat critic și neapărat deschis, fără a menaja pe cineva și fără precauții. Nici nu era nevoie de această sugestie, poeta comportându-se în felul dorit de interlocutor din pornire naturală, cum am mai spus. Nu se va purta cu mănuși cu nimeni, va ataca mereu frontal și explicit, doar afișând câteodată prefăcute mirări sau întristări, procedee clasice ale ironiei: “...să vorbim despre obsesia Premiului Nobel
Memorie „rea“ și memorie „bună“ by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13004_a_14329]
-
și nostalgiei așa cum s-au așezat în Silviu Purcărete acum, după opt ani de absență de la Craiova, după ani, zile și nopți petrecute alături de actorii trupei, după ore și ore pe scenă. Privește înapoi cu nostalgie... Ce-am văzut? Cum doriți sau Noaptea de la spartul tîrgului. Mai pe-nțeles, A douăsprezecea noapte de William Shakespeare, o adaptare a lui Silviu Purcărete operată pe traducerea lui Mihnea Gheorghiu. Este, de fapt, o împrospătare a textului, o variantă vie, dinamică a limbii de
În căutarea timpului pierdut by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12987_a_14312]
-
muncitorii la negru din Europa de est ori aranjate pe lucitoare parchete scrupulos frecate de slujnice din fundul Indiei. Pentru că, trebuie să știți, Monseniore, oamenii învățați iubesc tot ce-i primitiv. Cu cât e mai erudit omul cultivat, cu atât mai primar dorește să fie primitivismul pe care-l afecționează. Fiecare vizită la erudiți îmi dădea coșmaruri, mă făcea să fiu urmărită până și în somn de statui și măști. Așa încât atunci când am perceput tot mai amenințătoarea primejdie pe care o reprezentau pentru
Lilian Faschinger - Păcătoasa Magdalena by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/12990_a_14315]
-
Fondator: Nelu ZUGRAVU 7/1, 2012 Doresc să trec în acest text de la Ambrozie la Augustin într-o problemă care-i pune laolaltă. Despre ce este vorba? Despre opera de catehizare. Personal, cred că tot ceea ce Ambrozie<footnote Am tratat chestiunea aceasta pe larg în Anton Adămuț
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
non idiota, ut aiunt, sed doctorum libris expolitus atque excultus)<footnote Augustin, De catechizandis rudibus, VIII, 12. Vezi și traducerea de la Editura Polirom, Iași, 2002, 65-66. footnote>. Augustin spune că o inimă curată e mai de folos și mai de dorit decât o limbă meșteră. Cateheza va cuprinde exordiul, narațiunea și încheierea și, cu Augustin, narratio devine metoda fundamentală a catehezei. Sunt fixate trei principii didactice, și ele privesc alegerea materiei, așezarea materiei și expunerea ei. Cele trei principii sunt: a
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
nians that he did not want the responsability of the Caesarship which Constantius, at the instigation of Eusebia, thrust upon him in November of 355” - p. 79: „Putem crede /traducere incompletă - n.n./ afirmația lui Iulian către atenieni, potrivit căreia nu dorea responsabilitatea cezariatului (!), de care Constantius, la instigarea (!) Eusebiei, l-a acuzat (!) în noiembrie 355”. Se putea o mostră mai evidentă de lipsă de cultură istorică a celor două? Iulian a fost numit Caesar (nu acuzat de „cezariat”) la îndemnul (nu
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Uniunii Scriitorilor. Ultimul număr este din 3 octombrie 1968. O săptămînă mai tîrziu, revista reapărea sub titlul, pe care-l poartă și astăzi, România literară, într-un format destul de apropiat și tot sub egida organizației de breaslă. Continuitatea s-a dorit evidentă. Noul titlu se datorează, probabil, intenției autorităților culturale din epocă de a întări caracterul național al unei publicații al cărei nume anterior li se va fi părut inspirat din limba rusă. Literaturnaia gazeta era, într-adevăr, principala revistă sovietică
50 by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13032_a_14357]
-
a trăi. Hamletismul propriu scriitorului: „A scrie sau a trăi? Avem arta pentru a suporta realitatea! Pînă azi parcă nu mi-am trăit viața. Am citit-o într-o carte în timp ce scriam alte cărți“. „Viața nouă“ pe care și-o dorește autorul Jurnalului infidel ar fi una debarasată de zgura evenimențială, contemplativă, proiectată asupra misterului existenței în sine: „«Evenimentele sînt spuma valurilor, dar ce mă interesează pe mine este marea» - Paul Valéry. Cînd o să reușesc să mă preocupe doar... marea?“. Pe
O privire ageră by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13040_a_14365]
-
costat dacă problema amplasării catedralei metropolitane din București ar fi făcut obiectul unui referendum sau cel puțin al unui sondaj de opinie. „O nimica toată față de cît cheltuie partidele pe sondaje politice în acest an electoral. Dar nu s-a dorit acest lucru.” Foarte interesant scenariul produs de Sorin Roșca Stănescu. Că PSD, care susține amplasarea Catedralei Mîntuirii Neamului în Parcul Carol, ar face asta deoarece ar ști că nu-l poate învinge pe Traian Băsescu în București. Actualul primar al
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13017_a_14342]
-
ideea de best-seller rătăcește în jurul cifrei trei mii? Iată că e posibil! Există o altă categorie de cărți, încă și mai neplauzibile: cărțile așteptate. În clipa de față, cred că sunt trei titluri pe care mulți cititori din România ar dori să le aibă în bibliotecă: ultima parte a Orbitor-ului cărtărescian, Istoria critică a literaturii române, a lui Nicolae Manolescu, și istoria comunismului românesc, de Vladimir Tismăneanu. Nu se știe cum, în jurul lor s-a creat o aură mitologică: deși
Demonii (I) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13018_a_14343]
-
tulburați” mai afirma vorbitorul, de unde înțelegem că în sală se crea o anumită stare emoțională, de la conferențiar pornind. Punctul de vedere se afla susținut, verificat, și nu pe câte o singură latură, cum ar fi, bunăoară, virtuozitatea poetică: “N-aș dori să plecați de la această prelegere cu impresia că poezia e numai un joc gratuit de seunte goale, un «aboli bibelot d’inanité sonore», cum ar spune Mallarmé, să vă închipuiți că La Fontaine n-a cântat decât crearea acestei muzici
Ion Pillat ex cathedra by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13063_a_14388]