2,584 matches
-
peste cap și se transformă spectaculos...tot în broscoi! (Shit!) Din fericire, banii babacului îl ajută să-și mai domolească complexele. Și pune-te pe cheltuit, Muc. De poveste a rămas micul Muc în tărâmul sublunar, al fantomelor aurite din Dorobanți, cu numărul său de magie cu Rolls. Cum scotea de sub mantie Rolls Royce-ul, ciopor de dizeuze famelice, junici corp ansamblu, parașute cu sclipici sau supermanechine pentru tanga veneau, bâzâind din gene și clămpănind din silicoane, hipnotizate, tremurânde, cu mâinile întinse
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
ziare românești În franceză: Le courrier des Balkans (I.37), L'Indépendance Ropumaine (L.), La Politique (C.), La Roumanie (C.D.). În germană: Bukarester Tagblatt. În limba română: Acțiunea (C.D.), Adevărul (I.), Argus Comercial, Conservatorul (C.), Constituționalul (C.D.), Cronica, Dimineața (I.), Dorobanțul, Drapelul, Epoca (C.), Furnica (jurnal umoristic), Minerva (C.), Monitorul Oficial, Ordinea (C.D.), Patriotul, Rampa (teatru), Seara (C.), Secolul, Telegraful, Timpul, Tribuna, Universul (cel mai mare tiraj), Viitorul (L.), Voința națională (L.). La Iași: Evenimentul (C.), Liberalul (L.), Mișcarea (L.), Opinia
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
de admirație se aude printre boieri. Atunci Corbea se întoarce și spune: "D-alei, doamne Ștefan-vodă, De ți-e frică c-oi scăpa, Zăvorăște-ți curțile Și închide-ți porțile. Mai armează-ți slugile Și-ntărește-ți străjile; Pune, doamne, dorobanți, Mai mărunți și mai înalți, Unii tot cu pușcă plină, Alții cu sabie-n mână". Uimit, voievodul pune să se zăvorască porțile și dublează străjile. Apoi spune: "N-are pe unde scăpa, Că nu-i Ucigă-l Crucea". Atunci Roșul
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
se numește „trend“, cu atât mai puțin în ce mi se întâmplă să scriu. Pe mine nu avea cum să mă „atragă“ lumea rurală, căci nu eram în afara, ci înăuntrul ei. Eram (de) acolo. Dacă aș fi copilărit pe Calea Dorobanților din București, mițaș fi ales, probabil, un spațiu citadin. Nu știu dacă neapărat cu margini fantastice. Slavă Domnului însă că lucrurile au fost așa cum au fost. Am avut cea mai fascinantă copilărie din lume. Faptul de a nu fi trendy
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
din stânga Prutului(Basarabia) și cea din dreapta. Mulți dintre hudeșteni și-au adus contribuția la cucerirea independenței de stat a României, în special pentru cucerirea redutei Grivița. După cel de-al patrulea asalt spre seară, prin lupte la baionetă cu turcii, dorobanții au reușit să pătrundă în șanțurile inamicului și reduta a fost cucerită cu prețul unor mari pierderi. Au urmat războaiele balcanice (1913) și apoi primul război mondial, când hudeștenii au luptat pentru desăvârșirea unității naționale a statului român. Condițiile vieții
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
și glorie au dovedit ostașii din comuna Hudești în războiul pentru independența neamului românesc, fie că erau încorporați pentru satisfacerea stagiului militar sau chiar mobilizați la diferite unități militare. Majoritatea tinerilor din comuna Hudești executau stagiul militar la regimentul 16 Dorobanți din Botoșani care avea un batalion dislocat în Dorohoi. Regimentul respectiv s-a deplasat în Oltenia și după cucerirea cetății Nicopole de către trupele române la 16 iulie 1877, a trecut la sud de Dunăre odată cu celelalte unități militare din Divizia
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
demult această zi declarând că: dacă nu vor fi lăsați să treacă cu bărcile, ei vor trece înot. Luptele din ziua de 30 august 1877, pentru ocuparea redutei Grivița la care au pornit cu asalt și ostașii din Regimentul 16 Dorobanți au fost deosebit de grele. în ziua aceea timpul era friguros, umed și întunecos. O ploaie măruntă, deasă și neîntreruptă, cu vânt rece a ținut toată noaptea, transformând terenul de pe câmpul de luptă într-o masă cleioasă. Deși în noaptea ploioasă
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
transformând terenul de pe câmpul de luptă într-o masă cleioasă. Deși în noaptea ploioasă și rece dinaintea atacului soldații nu dormiseră deloc, în ochii lor se vedea hotărârea de a înfrunta primejdia și moartea. Coloana de atac a Regimentului 16 Dorobanți înainta fără teamă prin spatele movilei, la nord de reduta Grivița, deși gloanțele apărătorilor turci șuierau pe deasupra lor, apropiindu-se neînfricați de șanțurile redutei. Fiind contraatacați puternic de către dușman, inimoșii dorobanți au trebuit să se replieze de trei ori pe
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
primejdia și moartea. Coloana de atac a Regimentului 16 Dorobanți înainta fără teamă prin spatele movilei, la nord de reduta Grivița, deși gloanțele apărătorilor turci șuierau pe deasupra lor, apropiindu-se neînfricați de șanțurile redutei. Fiind contraatacați puternic de către dușman, inimoșii dorobanți au trebuit să se replieze de trei ori pe pozițiile lor de dinainte. După al patrulea asalt, spre seară, către orele 18,30, prin lupte la baionetă, dorobanții au izbutit să pătrundă din nou în șanțurile inamicului și reduta a
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
apropiindu-se neînfricați de șanțurile redutei. Fiind contraatacați puternic de către dușman, inimoșii dorobanți au trebuit să se replieze de trei ori pe pozițiile lor de dinainte. După al patrulea asalt, spre seară, către orele 18,30, prin lupte la baionetă, dorobanții au izbutit să pătrundă din nou în șanțurile inamicului și reduta a fost luată cu prețul unor mari jertfe. în luptele crâncene de la Grivița, Plevna, Smârdan și Rahova și-au jertfit viața mulți tineri din comuna Hudești printre care: caporal
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
în luptele crâncene de la Grivița, Plevna, Smârdan și Rahova și-au jertfit viața mulți tineri din comuna Hudești printre care: caporal Popovici Meletie, soldați Olaru Ion, Agrăpinei Constantin, Giosu Vasile, Părpăuți Ion, Târziu Ion și alții, toți din regimentul 16 Dorobanți. De asemenea s-au evidențiat prin acte de eroism în timpul luptelor cu dușmanii otomani soldații: Fasolă Vasile, Baltă Nicolae, Andreescu Constantin, Barbazan Andrei, Apăvăloaie Ion, Lefter Ion, unii dintre ei fiind decorați cu ordine și medalii pentru merite deosebite pe
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
cu dușmanii otomani soldații: Fasolă Vasile, Baltă Nicolae, Andreescu Constantin, Barbazan Andrei, Apăvăloaie Ion, Lefter Ion, unii dintre ei fiind decorați cu ordine și medalii pentru merite deosebite pe câmpul de bătălie ducând faima curcanilor peste Balcani, cum erau porecliți dorobanții din cauza echipamentului cu pene de curcan la pălărie. Referindu-se la dăruirea de sine și curajul deosebit al dorobanților pe timpul atacurilor de la Plevna și Grivița, printre care se aflau și hudeșteni, Gazeta Transilvania scria: Luarea redutei celei mari Grivița și
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
fiind decorați cu ordine și medalii pentru merite deosebite pe câmpul de bătălie ducând faima curcanilor peste Balcani, cum erau porecliți dorobanții din cauza echipamentului cu pene de curcan la pălărie. Referindu-se la dăruirea de sine și curajul deosebit al dorobanților pe timpul atacurilor de la Plevna și Grivița, printre care se aflau și hudeșteni, Gazeta Transilvania scria: Luarea redutei celei mari Grivița și păstrarea acestei poziții tari este a se mulțumi mai cu seamă eroismului admirabil al bravilor ostași români care disprețuind
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
bravilor ostași români care disprețuind moartea, s-au repezit asupra admirabilului fort de repetate ori și urcând cu scările șanțurile inamicului lau respins din cuibul ce l-a întărit. Cu deosebită bucurie au fost prezenți ostașii hudeșteni din Reg. 16 Dorobanți la două evenimente importante: predarea în urma nereușitei încercări de retragere a vestitului general turc Osman-Pașa, comandantul armatei turcești, în ziua de 28 noiembrie la Plevna, precum și la parada din 2 decembrie 1877 pe malul stâng al râului Vit, unde se
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
cu ocazia căreia domnitorul Carol I a dat ordinul de zi nr.172 pe armată, felicitând pe bravii soldați români pentru mărețele fapte de arme și victoriile obținute cu atâtea sacrificii. La 13 august 1778, vitejii ostași ai Regimentului 16 Dorobanți s-au înapoiat în cazărmile din Botoșani și Dorohoi, unde au fost primiți cu mare entuziasm și deosebită dragoste de către populația locală și familiile lor din comunele județului printre care și o delegație din comuna Hudeștii-Mari. Fiind demobilizați, foștii luptători
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
ani în neutralitate, ea a intrat în război împotriva Puterilor Centrale, îndeplinind astfel năzuința fierbinte a maselor populare din ambele părți ale Carpaților-de a desăvârși unitatea națională a românilor, prin unirea Transilvaniei cu patria mamă. La declanșarea războiului, Regimentul 29 Dorobanți din garnizoana Dorohoi, a început mobilizarea în cazărmi încă din noaptea de 14/15 august 1916. în cadrul regimentului și a dublurii sale - Regimentul 69 Infanterie din Dorohoi au fost mobilizați majoritatea bărbaților din comuna Hudești care și-au satisfăcut stagiul
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Oarba de Mureș și Dealul Sângeorgiu, cotele 495 și 463. După înapoierea de pe front, a continuat cursurile Școlii de subofițeri la Făgăraș până la 10 mai 1945, când a fost avansat la gradul de sergent major și mutat la Regimentul 11 dorobanți în funcția de încheietor de pluton. A fost mutat apoi la Centrul de exploatare Suceava și apoi la Regimentul 2 care de luptă din București, de unde a fost trimis la Școala de ofițeri de infanterie Sibiu pe care a terminat
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
de urgență de exemplu: corpi străini nazali, auriculari, esofagieni traheobronșici, patologie pe care în proporție de 70% o găsim la copii, putem înțelege de ce ORL pediatrie reprezintă o ramură importantă în cadrul specialităților chirurgicale (Dr. Bălănescu Mircea). Ambulatoriul de Specialitate (Policlinica Dorobanți) are în componentă următoarele specialități: Chirurgie și ortopedie pediatrică, ORL, Dermatologie, Neuropsihiatrie, Psihologie, Pediatrie, Cardiologie, Stomatologie și fiziokinetoterapie. Spitalul funcționa în 2010 cu 14 săli de operații unde se efectuează între 20 000-23 000 operații chirurgicale anual. În ambulatoriu se
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
și femeile erau închise la mînăstiri, unde regimul de detenție era cel mai blînd. Mînăstirea Arnota din Vrancea a fost prima amenajată după noile reorganizări. Fiecare închisoare era condusă de un îngrijitor, iar ocnele de inspectori, paza fiind asigurată de dorobanți. Paznicii vinovați de neglijență erau pedepsiți cu bătaia sau chiar condamnați, iar singurele pedepse admise de Regulament pentru deținuți erau împuținarea porției de hrană, postul cu apă și bătaia de la 25 la 158 de toiage, aplicată de regulă în prezența
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
lor și creatori de bună dispoziție, în sensul că nu luau în serios greutățile vieții, dar la tata aveau și un sens educativ, acela de a reuși să le domini. Pentru aceste calități native, în timpul stagiului militar de la Regimentul 12 Dorobanți din Bârlad, a fost apreciat și avansat până la gradul de sergent major. Primul Război Mondial l-a petrecut în tranșeele de la Mărășești-Oituz unde, pentru curajul dovedit în grele lupte, a fost decorat cu "Virtutea militară" și avansat la gradul de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
aceluiași an. La începutul activității în redacția Timpului, poetul evită redactarea editorialelor, sarcină îndeplinită de Slavici, limitându-se la comentarii succinte și la realizarea rubricilor permanente de politică internă și externă. Polemica cu publicațiile care susțin politica liberală (Românul, Pressa, Dorobanțul și Telegraful) debutează la sfârșitul lui noiembrie 1877, cu articolul "Unde dai și unde crapă", în care gazetarul ironizează garda națională, stârnind reacțiile gazetelor liberale. În articolul "Pro domo", din 5 ianuarie 1878, Eminescu face prima declarație cu privire la prezența sa
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
În vreme ce Românul și Pressa felicită guvernul liberal pentru succesele repurtate pe front, România liberă și în special Timpul aduc în atenție starea precară a armatei române, care fusese trimisă pe front fără a fi echipată corespunzător: "Au sosit în București dorobanții de pe câmpul de război. Acești eroi, cu care gazetele radicale se laudă atâta, sunt, mulțumită guvernului, goi și bolnavi. Mantalele lor sunt bucăți, iar sub manta cămașa pe piele, și nici cojoc, nici flanelă, nici nimic. Încălțați sunt tot atât de rău
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
până în ziua de azi. Următoarea întâmplare (foarte cunoscută) s-a petrecut în satul Ip (Ipp), la câteva zile distanță de cea precedentă, chiar dacă motivația sa se regăsește în zilele intrării trupelor ungare. În 7 septembrie, batalionul 1 al Regimentului 11 Dorobanți, pe drumul dintre Marghita (Margitta) și Șimleul Silvaniei (Szilágysomlyó), a făcut un lung popas în satul Ip (Ipp). În timpul popasului, într-unul din carele de muniție, a explodat o cutie întreagă cu grenade de mână, rănind mortal un vizitiu și
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
război, cu ocazia procesului scriitorului Wass Albert, crimele săvârșite pe 20 septembrie în satul Mureșenii de câmpie (Oboztelke) din județul Cluj au avut un răsunet foarte mare în epocă. Măcelul a fost săvârșit (și aici) tot de ostașii Regimentului de Dorobanți sub conducerea locotenentului Csordás Endre; au fost uciși 11 oameni - un preot greco-catolic, familia acestuia (precum și servitoarea lor maghiară). Deși justiția română, după război, a constatat culpa lui Wass Albert și a tatălui său, Wass Endre, din cauza absenței celor doi
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
câmpie (Oboztelke), ofițerul de legătură ungar, căpitanul Dunst László, a recunoscut folosirea armamentului. A încercat să motiveze fapta prevalându-se de focurile trase asupra ostașilor unguri. Dunst pretindea o nouă anchetă, întrucât conform punctului său de vedere comandamentul Regimentului 2 Dorobanți anchetase crimele săvârșite în Ip (Ipp) și împrejurimi și a considerat justificată folosirea armamentului. Pe lângă acțiunile de reprimare și masacrele în masă săvârșite de armata ungară în acele zile, sosise momentul "reglării conturilor" și din partea populației maghiare locale: ba îl
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]