1,895 matches
-
acționezi, că ai lucrat cum trebuie, răspunzi bine la întrebări, ți-ai revenit, a fost un șoc, a trecut, cum te simți? Slavă Domnului, mă simt bine.E bine, zice, vezi că o să pleci acum la Aiud". Pînă la urmă Drăghici s-a hotărît să-l grațieze. În consecință, va înainta o cerere, în numele mamei, care, oricum, habar n-avea de el. Era în 1955 a durat însă mai bine de jumătate de an pînă la eliberare. Pînă atunci s-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
hotărît să-l grațieze. În consecință, va înainta o cerere, în numele mamei, care, oricum, habar n-avea de el. Era în 1955 a durat însă mai bine de jumătate de an pînă la eliberare. Pînă atunci s-a reîntîlnit cu Drăghici, care l-a căutat și, povestește: "am făcut niște treburi bune, care mi-e și jenă, nu pot să le zic, secret este, am făcut niște treburi bune. Bune pentru ei, poate că cineva se întreabă, eu sînt autorul tuturor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
vedea nimeni cînd murea. Nu ei trebuie să povestească. Să spună ăla care a ucis, care a bătut, a torturat. Eu de aia nu mai stau să mă uit. Să-i aducă cum i-a adus pe Nicolschi și pe Drăghici, nu pe deținut. Și să spună tot, nu ca Drăghici. Păi, Drăghici, dacă era curat, de ce a fugit din țară? Iar Ciolpan, Vasile Ciolpan, directoru de la Sighet, care povestește la "Memorial" că le-a dat mîncare bună? Cum le-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
spună ăla care a ucis, care a bătut, a torturat. Eu de aia nu mai stau să mă uit. Să-i aducă cum i-a adus pe Nicolschi și pe Drăghici, nu pe deținut. Și să spună tot, nu ca Drăghici. Păi, Drăghici, dacă era curat, de ce a fugit din țară? Iar Ciolpan, Vasile Ciolpan, directoru de la Sighet, care povestește la "Memorial" că le-a dat mîncare bună? Cum le-a dat mîncare bună la deținuți? Le-a dat bătăi bune
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
care a ucis, care a bătut, a torturat. Eu de aia nu mai stau să mă uit. Să-i aducă cum i-a adus pe Nicolschi și pe Drăghici, nu pe deținut. Și să spună tot, nu ca Drăghici. Păi, Drăghici, dacă era curat, de ce a fugit din țară? Iar Ciolpan, Vasile Ciolpan, directoru de la Sighet, care povestește la "Memorial" că le-a dat mîncare bună? Cum le-a dat mîncare bună la deținuți? Le-a dat bătăi bune. Și de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
asta pățești ceva. Asta pot să spun în fața lui Dumnezeu, aș minți să spun că cineva a făcut presiuni asupra mea, dacă nu faci asta o pățești, sau eu știu ce altceva. A existat o presiune la mine, din partea lui Drăghici, după grațiere, cînd n-am vrut să mă angajez la ei, dar nu înainte. Dar toți ăștia, ce-am făcut prin toate închisorile, cei de la Direcția Canal, nu le-am făcut obligați, doamnă, nu. S-a făcut totu cu bună
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
din cauza mea. Dar am văzut că a trecut un an, doi, trei, și nu se întîmplă nimic. Zic, mă, unde-oi fi căzut, mă? Dar ce așteptați să se întîmple? Un proces. Ce dacă nu mai sînt în viață? Lui Drăghici, dacă a murit, nu i se poate face un proces post-mortem? Îi aud pe politicienii ăștia. Vorbesc mult de comunism. De stînga. Că este mai bun un comunist cu față umană. Că decît fascism, național-socialism, țărănism, mai bine un socialism
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Așa trebuia să spună și colonelul Crăciun că a fost sadic. Că n-a dat el cu mîna. N-a dat cu mîna, da' a dat cu cizma, de găsea dracii. El nu dădea cu mîna, el cu cizma. Sau Drăghici ăsta. Păi, ce, Drăghici avea nevoie să mă ia pe mine de la celulă și să spună "Omoară-l pe ăla"? Eu omoram un om, și la el nu conta. Avea nevoie de mine să mă pună să fac atîtea? Să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
și colonelul Crăciun că a fost sadic. Că n-a dat el cu mîna. N-a dat cu mîna, da' a dat cu cizma, de găsea dracii. El nu dădea cu mîna, el cu cizma. Sau Drăghici ăsta. Păi, ce, Drăghici avea nevoie să mă ia pe mine de la celulă și să spună "Omoară-l pe ăla"? Eu omoram un om, și la el nu conta. Avea nevoie de mine să mă pună să fac atîtea? Să mă ia de acolo
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
mult. Dar cît aveam să fac de rău, cît de rău aș fi făcut, dacă nu cădeam, dacă nu-l omoram pe tata și nu mă afundam dintr-o dată! Făceam poate cît a făcut nenorocitu ăsta, de Ceaușescu vorbesc, sau Drăghici, sau Nicolschi. Fără să mă gîndesc la ce fac. Că am făcut și așa destul..." Nu există iertare fără mărturisire, o mărturisire sub semnul autentic al căinței. Toți vor să fie absolviți de păcat, toți vor să fie iertați, dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
fost ei înșiși activiști de partid înainte de a lucra în Securitate". Sînt menționați, în calitatea lor de demnitari ai aparatului represiv, cei responsabili pentru sutele de mii de morți și deportați, de la Teohari Georgescu și Alexandru Nicolschi (Grünberg), la Alexandru Drăghici și Alexandru Moghioroș. Între ei sînt nominalizați și Ion Coman și Constantin Olteanu care, trimiși de Ceaușescu, au înăbușit în fașă mișcarea revoluționară din 14 decembrie 1989, de la Iași, prin arestarea inițiatorilor (Ștefan Prutianu, Vasile Vicol, Ionel Săcăleanu, Valentin Odobescu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
comunist ca ilegitim și criminal". Cifre care vorbesc singure despre monstruozitatea și cruzimea regimului comunist. După înlăturarea tripletei Ana Pauker, Vasile Luca, Teohari Georgescu considerați de Dej drept rivali, în mai 1952 la Ministerul de Interne va fi numit Alexandru Drăghici. Dej se va rupe treptat de Moscova, ca, în 1960, la al III-lea Congres PMR să fie enunțate principiile comunismului național, principii preluate și amplificate de următorul dictator. Între 1962 și 1964 are loc amnistierea unei mari părți a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
aleși din mediile elitei politice, economice și culturale din perioada interbelică. Dar, în același timp, instrumentul de teroare în masă, Securitatea, a rămas intact, nereformat și omniprezent, la fel ca și atotputernicul și ambițiosul său șef, ministrul de Interne Alexandru Drăghici, ce deținea funcția din mai 1952, un permanent avertisment asupra trecutului și o amenințare în privința prezentului" (Dennis Deletant). În martie 1965, după decesul lui Dej, va fi numit succesor Ceaușescu. El schimbă numele din Republica Populară Română, în Republica Socialistă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
din Republica Populară Română, în Republica Socialistă România, următorul pas, în temeiul legalității socialiste stipulată în noua Constituție propusă în iunie 1965, se va lepăda în iulie același an de vechiul conducător al Afacerilor Interne și al Departamentului Securității, Alexandru Drăghici. O altă mișcare va fi subordonarea Securității controlului total al partidului. Va fi creat, sub directul control al partidului, cu statut independent Consiliul Securității Statului, scos astfel din structura M.A.I. Atributele acestui organism erau: "apărarea securității statului împotriva actelor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
nerușinare în justificarea unei crime, cel puțin o dată a acuzat fățarnic și a fost de acord cu o infamie" (B. Zilber, Actor în procesul Pătrășcanu). În 18 aprilie 1968, cînd Ceaușescu finalizează preluarea totală a puterii prin eliminarea lui Alexandru Drăghici, șef al Securității din 1952, cînd a fost înlăturat Teohari Georgescu, dictatorul ține un discurs în fața Prezidiului Permanent al CC al PCR. Atunci s-a hotărît reabilitarea lui Pătrășcanu și în locul lui Drăghici, scos cu unanimitate de voturi din CC
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
totală a puterii prin eliminarea lui Alexandru Drăghici, șef al Securității din 1952, cînd a fost înlăturat Teohari Georgescu, dictatorul ține un discurs în fața Prezidiului Permanent al CC al PCR. Atunci s-a hotărît reabilitarea lui Pătrășcanu și în locul lui Drăghici, scos cu unanimitate de voturi din CC, va fi ales Ion Iliescu, "un tînăr și promițător membru supleant, de peste un deceniu liderul mișcării comuniste de tineret din România, remarcat datorită dibăciei cu care a stăpînit situația în rîndurile studenților români
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
permită tribunalelor să judece și să condamne crimele comunismului și să acorde compensații victimelor acestora. Numărul condamnărilor celor vinovați de crimele comunismului este sublim vorba lui Caragiale, dar lipsește cu desăvîrșire. L-a supărat cineva pe un Nicolski, pe un Drăghici sau pe un temnicer ca Ciolpan?! După cum merg toate, se vor stinge unul după altul liniștiți, în paturile lor, în timp ce zecile de mii de victime, multe de cîteva decenii sub pămînt, își cer zadarnic dreptul la memorie și pedepsirea, în numele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
pedepse modice, au fost răspîndiți în diverse penitenciare, uneori în aceeași celulă cu supraviețuitorii vechii lor activități educative. Coabitarea călăului cu victima nu se putea să nu ducă la conflicte violente, astfel că, printr-o dispoziție reparatorie a ministrului Alexandru Drăghici, ucigașii au fost izolați în închisoarea de la Ocnele Mari, departe de furia celor ce nu își pierduseră încă memoria. Nu le-a fost dat însă să-și ispășescă pînă la capăt pedeapsa. Ministerul Afacerilor Interne i-a iertat repede, și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
își începe drumul Rodica Bujor, care va obține printre primele aplauze ale publicului la Coșna- Cireșoaia. Și alte nenumărate voci încep să se audă în București, la Élisée, basarabeanca Alla Baianova. În alte cârciumi Galia Faresova, Lia Crăciunescu sau Dorina Drăghici. Maria Lătărețu debutează în localul lui Marcu Căciularu de lângă Gara de Nord, urmând să ajungă mai apoi la Luna Bucureștiului sau să încânte publicul elegant de la Dorul Ancuței, de pe Lahovari. Însă de departe cel mai interesant cuplu al acelor vremuri se auzea
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
imperialist-fascistă, intensificând relațiile cu China populară într-un moment în care aveau loc acute incidente de frontieră între cei doi coloși comuniști, URSS și China etc. De curând, spre uimirea tuturor, avusese loc o plenară c.c. unde fusese atacat Drăghici, fostul ministru de Interne al lui Dej, și o dată cu el și „metodele abuzive ale securității” și cu acestea era prins în vâltoare și fostul șef de stat, ca și „cultul personalității” sale! Ceaușescu, care în pușcăriile lor comune, pe la Caransebeș
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
Orghidan Ghe. Grupa VIII Caporal Murariu I. Sold. Alupului Ghe. " Lupu Anton " Chician N. " Vârlan N. " Amanei D. " Goria I. " Zaharia Ghe. " Neculai Ghe. Grupa IX Caporal Roșescu I. Sold. Juncu Cost. " Păduraru D-tru " Nistor Ghe. " Gălățianu I. " Boroeanu V. " Drăghici Ghe. " Dumitru N. " Mustiață Gv. [Apel scris de un gradat din pluton] [Oda maiorului] E noapte-adâncă, pace. Maiorul nostru-n somn Visează-ntins pe spate; ș-al gloriilor domn Misteriosul Marte, i-ncinge fruntea-n lauri Pe când plăieșii noștri se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de șarpe De dimineață mă sculai, Mâna pe cofă pusei, La fântână plecai, Cu Maica Precistă mă-ntâlnii. De mâna dreaptă mă luă La fântână mă duse. Acolo văzui șarpe trist și mânios. Ce stai, șarpe, trist și mânios? (Șarpe = Drăghici sau Pelinița) Am mușcat pe cutare. Leacul lui ce este? Argintul, cuțitul, aurul. Păsărică pestriță De foc aprinsă Mușcătură de șarpe vindecată! Minunile sunt niște zâne, menite să devie femei îndată ce le-am cunoscut. Într-o împrejurare de roman, unul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cel nebun 45 de ani canonul muțeniei, vara canonul umbletului analoghion egumen Varlaam dela Zografu Pehlivan, cățelul Jderului celui mic fumuriu zbârlit ca Tărăbuță. Niță Negoiță slujitorul lui Simion om smead și întunecat. Lazăr Pitărel Mama Marușcăi jup Anca Stratonic Drăghici Toader Calistrat Jupâneasa Teodora Malorosianca naltă oacheșă Simion Jder postelnic al doilea jold podvezi Când era în pedeapsă la Cetatea Neamțu, Ionuț se ducea în săptămâna slobodă trei zile la părintele Nicodim la învățătură: amintire nu tocmai dulce; dar învățătura
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
dăruiește slugii sale Sperlea, partea ei de ocină din Beliveni “pentru slujba drept credincioasă cu care i-a slujit în țări străine”. Fiul lui Sperlea vinde ocina moștenită de la tatăl său, semn că dania nu implica și relații de vasalitate. Drăghici, postelnicul din Mărgineni, îi dăruia slugii sale Franțea un sat, pentru că l-a slujit 12 ani fără simbrie. Franțea nu mai are nicio obligație față de cel care îl dăruise. Atunci când Franțea vinde o jumătate de sat, vânzarea este întărită de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Bakai, Ecaterina Geraniu și Constanța Adameșteanu, asistentul Macarie, etc. La disciplină nu mai rămânea decât conferențiarul Gh. Vrejoiu și doamna Ecaterina Vasiliu, biolog. În toamnă a fost transferat dr. Vasile Tomescu pe post de șef de lucrări și colegul D. Drăghici de la disciplina de Controlul alimentelor de origine animală, ca asistent. Colegul Roșca I. a fost trecut la disciplina de Semiologie. Ministerul Agriculturii, În a cărui dublă subordonare eram, prin adresa 466831 a Serv. Personal m-a transferat În interes de
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]