2,759 matches
-
deci, în mare, divinităților guvernând diverse sectoare ale vieții cosmice - demonstrează că acest mit se referă la o dramă mai complexă decât aceea a vegetației; el ilustrează, în fond, misterul incomprehensibil al nimicirii Creației de către propriii ei creatori. 45. Învingerea Dragonului Cu ocazia sărbătorii Anului Nou, purulli, mitul luptei între zeul furtunii și Dragon (illuyankcP), era recitat ritualic, într-o primă întâlnire, zeul furtunii este învins și imploră ajutorul altor divinități. Zeița Inara a pregătit un banchet și 1-a invitat
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
mit se referă la o dramă mai complexă decât aceea a vegetației; el ilustrează, în fond, misterul incomprehensibil al nimicirii Creației de către propriii ei creatori. 45. Învingerea Dragonului Cu ocazia sărbătorii Anului Nou, purulli, mitul luptei între zeul furtunii și Dragon (illuyankcP), era recitat ritualic, într-o primă întâlnire, zeul furtunii este învins și imploră ajutorul altor divinități. Zeița Inara a pregătit un banchet și 1-a invitat pe Dragon. Mai înainte ea ceruse ajutorul unui muritor, Hupașiya. Acesta a acceptat
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
ocazia sărbătorii Anului Nou, purulli, mitul luptei între zeul furtunii și Dragon (illuyankcP), era recitat ritualic, într-o primă întâlnire, zeul furtunii este învins și imploră ajutorul altor divinități. Zeița Inara a pregătit un banchet și 1-a invitat pe Dragon. Mai înainte ea ceruse ajutorul unui muritor, Hupașiya. Acesta a acceptat, cu condiția ca zeița să se culce cu el; zeița a consimțit. Dragonul a mâncat și a băut cu o asemenea voracitate încât n-a mai putut să coboare
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
și imploră ajutorul altor divinități. Zeița Inara a pregătit un banchet și 1-a invitat pe Dragon. Mai înainte ea ceruse ajutorul unui muritor, Hupașiya. Acesta a acceptat, cu condiția ca zeița să se culce cu el; zeița a consimțit. Dragonul a mâncat și a băut cu o asemenea voracitate încât n-a mai putut să coboare iar în gaura sa, și Hupașiya 1-a legat cu o funie. Atunci a apărut zeul furtunii care 1-a ucis, fără luptă, pe
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
a mâncat și a băut cu o asemenea voracitate încât n-a mai putut să coboare iar în gaura sa, și Hupașiya 1-a legat cu o funie. Atunci a apărut zeul furtunii care 1-a ucis, fără luptă, pe Dragon. Această versiune a mitului se încheie cu un incident bine cunoscut în basme: Hupașiya a venit să locuiască în casa zeiței Inara, dar nu a respectat avertismentul dat de zeiță de a nu privi pe fereastră în timpul absenței sale. El
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
M. Vieyra, Leș religions du Proche-Orient, pp. 532 sq. Cf., de asemenea, Theodore Gaster, Thespis, pp. 302-309. 7 Rituri analoage de pacificare sunt efectuate de către preot; a se vedea textul tradus de Th. Gaster, Thespis, pp. 311-312. 8 Illuyanka, literal, "dragon", "șarpe", e totodată și nume propriu. Religiile hittiților și ale canaaneenilor rugat-o pe Inara să-1 lase să plece acasă. Urmarea textului s-a pierdut, dar se presupune că Hupașiya a fost ucis. A doua versiune face următoarea precizare: Dragonul
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
dragon", "șarpe", e totodată și nume propriu. Religiile hittiților și ale canaaneenilor rugat-o pe Inara să-1 lase să plece acasă. Urmarea textului s-a pierdut, dar se presupune că Hupașiya a fost ucis. A doua versiune face următoarea precizare: Dragonul învinge pe zeul furtunii și îi ia inima și ochii. Atunci zeul s-a căsătorit cu fiica unui om sărac și a avut un copil, în timp ce creștea, acesta a hotărât să se căsătorească cu fiica Dragonului. Instruit de tatăl său
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
versiune face următoarea precizare: Dragonul învinge pe zeul furtunii și îi ia inima și ochii. Atunci zeul s-a căsătorit cu fiica unui om sărac și a avut un copil, în timp ce creștea, acesta a hotărât să se căsătorească cu fiica Dragonului. Instruit de tatăl său, tânărul, abia intrat în casa soției, cere inima și ochii zeului furtunii și le obține, în posesia "forțelor" sale, zeul furtunii întâlnește din nou Dragonul, "la malul mării", și reușește să-1 învingă. Dar luându-i fiica
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
copil, în timp ce creștea, acesta a hotărât să se căsătorească cu fiica Dragonului. Instruit de tatăl său, tânărul, abia intrat în casa soției, cere inima și ochii zeului furtunii și le obține, în posesia "forțelor" sale, zeul furtunii întâlnește din nou Dragonul, "la malul mării", și reușește să-1 învingă. Dar luându-i fiica în căsătorie, soțul contractase obligația de a fi loial Dragonului, și i-a cerut tatălui său să nu-1 cruțe nici pe el. Atunci zeul furtunii 1-a ucis pe
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
soției, cere inima și ochii zeului furtunii și le obține, în posesia "forțelor" sale, zeul furtunii întâlnește din nou Dragonul, "la malul mării", și reușește să-1 învingă. Dar luându-i fiica în căsătorie, soțul contractase obligația de a fi loial Dragonului, și i-a cerut tatălui său să nu-1 cruțe nici pe el. Atunci zeul furtunii 1-a ucis pe Dragon și pe propriul său fiu"9. Lupta dintre un zeu și Dragon constituie o temă mitico-rituală destul de cunoscută. O primă
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
la malul mării", și reușește să-1 învingă. Dar luându-i fiica în căsătorie, soțul contractase obligația de a fi loial Dragonului, și i-a cerut tatălui său să nu-1 cruțe nici pe el. Atunci zeul furtunii 1-a ucis pe Dragon și pe propriul său fiu"9. Lupta dintre un zeu și Dragon constituie o temă mitico-rituală destul de cunoscută. O primă înfrângere a zeului și mutilarea sa își vor afla paralela în lupta dintre Zeus și gigantul Typhon: acesta a reușit
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
căsătorie, soțul contractase obligația de a fi loial Dragonului, și i-a cerut tatălui său să nu-1 cruțe nici pe el. Atunci zeul furtunii 1-a ucis pe Dragon și pe propriul său fiu"9. Lupta dintre un zeu și Dragon constituie o temă mitico-rituală destul de cunoscută. O primă înfrângere a zeului și mutilarea sa își vor afla paralela în lupta dintre Zeus și gigantul Typhon: acesta a reușit să-i taie tendoanele mâinilor și ale picioarelor, 1-a urcat pe
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
a ascuns tendoanele într-o blană de urs, dar Hermes și Egipan izbutiră să le fure. Zeus și-a redobândit puterea și 1-a zdrobit pe gigant 10. Motivul furtului unui organ vital este destul de cunoscut. Dar, în versiunea hittită, Dragonul nu mai este monstrul terifiant care se întâlnește la numeroase mituri cosmogonice sau lupte pentru suveranitatea lumii (cf. Tiamat, Leviathan, Typhon etc.). EI reprezintă de pe acum anumite trăsături care-i caracterizează pe dragonii poveștilor folclorice: lui Illuyanka îi lipsește inteligența
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
este destul de cunoscut. Dar, în versiunea hittită, Dragonul nu mai este monstrul terifiant care se întâlnește la numeroase mituri cosmogonice sau lupte pentru suveranitatea lumii (cf. Tiamat, Leviathan, Typhon etc.). EI reprezintă de pe acum anumite trăsături care-i caracterizează pe dragonii poveștilor folclorice: lui Illuyanka îi lipsește inteligența și este lacom 1]. Zeul furtunii, învins într-o primă luptă, temă atestată și în alte părți, sfârșește prin a triumfa nu grație eroismului său, ci ajutorului unei ființe omenești (Hupașiya sau fiul
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
babilonian akitu. Semnificația "cosmogonică" a mitului, evidentă în lupta lui Marduk împotriva lui Tiamat, este înlocuită cu lupta pentru suveranitatea lumii (cf. Zeus-Typhon). Victoria zeului asigură stabilitatea și prosperitatea țării. Se poate presupune că, înainte de "folclorizarea" sa, mitul prezenta "domnia dragonului" drept o perioadă "haotică", punând în pericol sursele înseși ale vieții (Dragonul simbolizează atât "virtualitatea" și obscuritatea, cât și seceta, suprimarea normelor și moartea). L 46. Kumarbi și suveranitatea De un interes excepțional este ceea ce s-a numit "teogonia" hurrito-hittită13
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
lui Tiamat, este înlocuită cu lupta pentru suveranitatea lumii (cf. Zeus-Typhon). Victoria zeului asigură stabilitatea și prosperitatea țării. Se poate presupune că, înainte de "folclorizarea" sa, mitul prezenta "domnia dragonului" drept o perioadă "haotică", punând în pericol sursele înseși ale vieții (Dragonul simbolizează atât "virtualitatea" și obscuritatea, cât și seceta, suprimarea normelor și moartea). L 46. Kumarbi și suveranitatea De un interes excepțional este ceea ce s-a numit "teogonia" hurrito-hittită13, adică suita de evenimente mitice având ca protagonist pe Kumarbi, "Tatăl Zeilor
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
își asumă astfel suveranitatea. Dar, în mitul mesopotamian, lupta victorioasă se încheie cu o cosmogonie, mai exact cu crearea Universului, așa cum îl vor cunoaște oamenii. Acest mit se încadrează în seria cosmogoniilor care comportă o luptă între un Zeu și Dragon, urmată de dezmembrarea dușmanului înfrânt, în Theogonia lui Hesiod, actul cosmogonic - i.e. separarea Cerului (Ouranos) de Pământ (Gaia) prin castrarea lui Ouranos - are loc la începutul dramei, și declanșează, în fond, lupta pentru suveranitate. Aceeași situație în mitul hurrit/hittit
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
zeu puterea supremă, în fapt, o mare parte a mitologiei ugaritice este consacrată conflictului dintre El și Baal, și luptelor lui Baal cu Yam și Moț pentru a-și impune și menține suveranitatea. 49. Baal câștigă suveranitatea și triumfă asupra Dragonului Conform unui text grav mutilat 27, Baal și tovarășii lui îl atacă pe El prin surprindere în palatul său pe muntele Sapan și reușesc să-1 lege și să-1 rănească. Aparent, "ceva" cade pe 23 F. A. Schaeffer, The Cuneiform Texts of
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
cadavrul 32. Yam este prezentat în același timp ca "zeu" și ca "demon". Este fiul "iubit al lui El" și, în calitate de zeu, primește sacrificii ca și ceilalți membri ai panteonului. Pe de altă parte, el este un monstru acvatic, un dragon cu șapte capete, "Prințul Mării", principe și epifanie a Apelor subterane. Semnificația mitologică a luptei e multiplă. Pe de o parte, pe planul imageriei sezoniere și agricole, victoria lui Baal desemnează triumful "ploii" asupra "Mării" și a Apelor subterane; ritmul
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
asupra "Mării" și a Apelor subterane; ritmul pluvial, reprezentând norma cosmică, se substituie imensității haotice și sterile a "Mării" și a inundațiilor catastrofale. O dată cu victoria lui Baal, triumfă încrederea în ordinea și stabilitatea anotimpurilor. Pe de altă parte, lupta împotriva Dragonului acvatic ilustrează emergența unui zeu tânăr în calitate de învingător și, în consecință, de nou suveran al 28 El se adresează lui Așerat: "Dă-mi unul din feciorii tăi ca să-1 fac rege" (Cynis Cordon, Ugaritic Manual, 49:1: 16-18; Ulf Oldenburg
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
asemenea, l^s religions du Proche-Orient, p. 386, F. M. Cross, op. Cit., pp. 114 sq. ", Nu 1-am zdrobit pe Yam, cel drag lui El? Nu 1-am nimicit pe marele zeu Nahar? Nu l-am redus la tăcere pe Tannin (= Dragonul?) L-am redus la tăcere! Am nimicit Șarpele răsucit, Puternicul cu șapte capete!" (traducere de Oldenburg, p. 198; cf. ANET, p. 137). Acest text face deci aluzie la o primă victorie a lui Yam împotriva Iu i Baal, urmată de
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
zeului reprezentat pe o stelă; cf. Schaefter, op. Cit., p. 6, pi. XXXII, fig. 2. Dar simbolismul și funcția lucarnelor sunt mai complexe; cf., între altele, A. K. Coomaraswamy, "The symholism of the Dome". Ridicarea unui templu-palat după victoria zeului contra Dragonului proclamă promovarea sa la rangul suprem. Zeii construiesc templul-palat în onoarea lui Marduk după înfrângerea lui Tiamat și creația lumii (cf. § 21). Dar simbolismul cosmogonic este și el prezent în mitul lui Baal. Templul-palat fiind o imago mundi, construcția sa
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
în alte tradiții; nu numai în teologia egipteană, ci și la polinezieni. Cf. M. Eliade, Aspects du mythe, pp. 44 sq. |în trad. Românească, pp. 29 sq.]. 4 Dar există alte texte care evocă victoria împotriva unui monstru ofidian numit dragon (tannin), sau Rahab sau Leviathan, și care amintesc tradițiile mesopotamiană și canaaneană (cf., de ex., Psalmul 74: 13 sq.; Iov, 26: 12 sq.) 5 E vorba de o trăsătură specifică ontologiilor arhaice: animalele și plantele încep să existe cu adevărat
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
să trăiască în veci!"" (3: 22). Și Dumnezeu a alungat perechea din Paradis și a condamnat-o să muncească spre a-și câștiga existența. Pentru a reveni la scenariul evocat mai înainte - Zeița goală și Arborele miraculos păzit de un dragon - șarpele Facerii a izbândit, la urma urmei, în rolul său de "paznic" al unui simbol al Vieții sau tinereții. Dar acest mit arhaic a fost radical modificat de către autorul legendelor biblice. Eșecul inițiatic" al lui Adam a fost reinterpretat ca
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
este explicată în termeni cosmogonici: trecerea de la o "stare" haotică la o 20 Cf. M. Eliade, Trăite d'histoire des religions, pp. 68 sq. lume organizată, un "Cosmos". Vom regăsi acest fundal cosmogonic în bătălia mitică a lui Indra împotriva Dragonului primordial, Vrtra (§ 68). Or, știm că Varuna, ca zeu primordial, asum, prin excelență, a fost identificat cu Vrtra. Această identificare a făcut posibil un șir de speculații esoterice asupra misterului bi-unității divine. 66. Varuna: Rege Universal și "magician"; /ta" și
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]