2,407 matches
-
să ne privim în oglinzi strâmbe.”<footnote id=”2”> 2. Ibidem, p. 338 (în Contrapunct, 19 octombrie 1990). În același sens, Alexandru Paleologu remarca, însă cu privire la operă, ceea ce Pintilie realizează prin intermediul filmului, lentila deformantă ulilizată de critic fiind aceea a dramaturgiei ionesciene, a violenței comicului absurd : „Trecerea realităților existențiale în coșmar, traducerea ei în expresie grotescă, dilatarea acesteia până la paroxism, până la acel «insoutenable», care după Ionescu e «violent- comic, violent dramatic» și «singurul profund tragic, profund comic, esențialmente teatru» , constituie și
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
primă dimensiune a sintezei filmice o constituie simbioza perfectă între tragic și comic, însă tragicul nu rezidă doar din farsa invocată, ci se constituie ca un sublimat al întregului. De asemenea, o altă dimensiune a sintezei o constituie osmoza dintre dramaturgie și momente. Filmul a incorporat o serie de momente precum O lacună, Situa‑ țiune, Grand Hôtel «Victoria Română», Un artist. O serie de personaje se topesc unul în celălalt pe baza stabilirii unui dublu etimon, temperamental și discursiv, așa că Nae
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
țineau acolo și de societate civilă și de high-life universitar și de publiciști de top după clasicul model de tranziție tip „Jack of All Trades”. Eu eram la mijloc, mediind între două lumi care aveau un dialog demn de tematica dramaturgiei lui Eugen Ionescu. Pe când societățile occidentale își rafinau modul contractualist de existență, noi săream pe altă curbă a istoriei. România nu a fost niciodată o societate modernă în deplinul sens al termenului. Până în 1948 eram o societate țărănească în proporție
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
gândire sistemică, informații și abilități media , abilități interpersonale și de colaborare. Cursul nostru Textul dramatic și dramatizarea în limba engleză propune elevilor, o manieră activ-participativă de a învăța limba engleză, valorificând resursele nebănuite ale textelor dramatice suport, atent selectate din dramaturgia universală. Este, în mod evident, o necesară invitație la (re)lectura creatoare a operelor dramatice, în sensul înțelegerii mesajului textului dramatic și transpunerii acestuia, prin participare ludică, în text dramatizat. Am urmărit cultivarea interesului elevilor pentru lectură și dezvoltarea gustului
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Lotus Hăvârneanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1344]
-
cultivarea interesului elevilor pentru lectură și dezvoltarea gustului estetic în domeniul literaturii și al teatrului; stimularea gândirii autonome, reflexive și critice prin (re)lectura textului și interpretarea analitică a acestuia; abordarea flexibilă a aparatului critic; formarea unor reprezentări culturale privind dramaturgia universală. Ghidul conceput pentru acest curs, intitulat “Build Up”, în curs de apariție, este rezultatul performării la clasă, timp de 15 ani, a unor experiențe de învățare stimulative pentru elevii noștri. Acest support de curs a fost structurat în în
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Lotus Hăvârneanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1344]
-
cu nebănuite deschideri spre spectacolul VIEȚII. Suportul de curs creat constituie un instrument util de învățare pentru elevii noștri care, printr-un efort concertat elevprofesor/actor-regizor, vor avea ocazia unor relecturi insolite ale textelor dramatice aparținând unor scriitori definitorii pentru dramaturgia universală: W. Shakespeare, G.B.Shaw, O. Wilde, E. Ionesco, M. Vișniec, S. Becket, J.Khendric. Dramatizările realizate în limba engleză, franceză, română, de către trupa de teatru a Colegiului Național Iași, în ultimii 12 ani de activitate și premiile obținute la
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Lotus Hăvârneanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1344]
-
deschidere culturală clasic umanistă. Avea numeroși prieteni în rândul intelectualității ieșene din acele timpuri precum: Corneliu Baba, George Lesnea, Petru Hârtopenu, Ion Frunzetti, prof.dr. Gr.T. Popa, Alexandru Miller, Ștefan Nicolau. De la Alexandrina Miron-Tănăsescu au rămas manuscrisele unor lucrări literare (poezie, dramaturgie, memorialistică), parte în curs de tipărire postumă. A fost traducător autorizat, cunoscând foarte bine limbile franceză, engleză și italiană. În domeniul medicinei s-a remarcat prin combinarea rigorii științifice cu respectul față de bolnavi. Dotată cu un bun simț clinic și
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
1907. Ocazional mai sunt găzduite poezii ale lui Ion Barbu (Bălcescu trăind, 1955), G. Bacovia, Victor Eftimiu, Emil Isac, Demostene Botez, Mihai Codreanu, G. Călinescu, Dominic Stanca, Radu Stanca, Ion Frunzetti ș.a. Un spațiu foarte larg se alocă epicii și dramaturgiei. Rând pe rând apar în V.r. romane și ample nuvele, iscălite de Petru Dumitriu (Bijuterii de familie, Vânătoare de lupi, Drum fără pulbere, Pasărea furtunii, Proprietatea și posesiunea), Ion Pas (fragmente din Zilele vieții tale), Eusebiu Camilar (Temelia), Mihai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290533_a_291862]
-
e de rezonanță alecsandriană, ca și momentul istoric surprins în roman - Războiul de Independență: fata moșierului Moruzanu este obligată de tatăl ei să aleagă între averea familiei și iubirea pentru Horia Șuteu, locotenent de condiție modestă care susținea desființarea moșiilor. Dramaturgia lui T. pleacă de la aceleași realități ca și romanele, iar lipsa de vitalitate a pieselor se explică prin prezența aceluiași schematism în construcția personajelor și în previzibilitatea deznodământului: binele învinge răul, eroismul luptătorilor marchează victoria asupra dușmanilor patriei sau a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290101_a_291430]
-
Eugenia Anton, „Enigmatica Solveig”, VR, 1970, 6; Mircea Iorgulescu, „Întoarcerea argonauților”, RL, 1970, 41; N. Valeriu, „Pro patria”, CL, 1970, 7; Valeriu Cristea, „Întoarcerea argonauților”, FLC, 1970, 42; Martin, Pro Patria, 89-95, 150-153; Virgil Brădățeanu, Viziune și univers în noua dramaturgie românească, București, 1977, 144; Ion Lotreanu, Caligrafii critice, București, 1977, 150-157; Alex. Oproescu, Scriitori buzoieni. Fișier istorico-literar, Buzău, 1980, 71-73; Lit. rom. cont., I, 235-237; Niculae Stoian, Jurământul de soldat, CNT, 1982, 24; Carianopol, Scriitori, II, 16-25; Nicolae Ciobanu, „Cornul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290101_a_291430]
-
3-4; George Bota, „Epigrame”. „Replici”, F, 1938, 9-10; Călinescu, Ist. lit. (1941), 641, Ist. lit. (1982), 722, 1018; Corneliu Moldovanu, Autori și actori, București, 1944, 239-240, 259-261; Valentin Silvestru, „Pălăria”. „Urechea mahalalei”, F, 1975, 3; Brădățeanu, Istoria, II, 75-76; Modola, Dramaturgia, 216-217; Todor, Confluențe, 69, 249; Dan Giurea, „Urechea mahalalei”, ARG, 1984, 1; Const. Rîuleț, DRI, IV, 293-306; Dicț. scriit. rom., IV, 72-73. C.T.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289286_a_290615]
-
acestuia, să scrie o dramă. Când, în 1879, apare Despot-Vodă, piesa era însoțită de câteva rânduri ale lui C., care, pentru a plasa cât mai favorabil lucrarea prietenului său, apela, într-un comentariu fin, la comparații cu opere clasice ale dramaturgiei europene. Legat de numele lui Alecsandri și de publicația acestuia, „România literară”, din 1855, este și romanul Serile de toamnă la țară, unica scriere literară a lui C., din care a fost tipărită doar o primă parte, pe durata apariției
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286070_a_287399]
-
Artă Teatrală și Cinematografică „I. L. Caragiale” din București. Este redactor la revistele „Veac nou” (1945-1953), și „Teatrul” (1956-1958). A publicat numeroase articole în țară și în străinătate, a participat la colocvii și simpozioane internaționale. A tradus singur sau în colaborare dramaturgie sovietică sau occidentală. Debutează editorial cu volumul Impresii literare sovietice, în 1948. Este autorul unei piese de teatru, Dialog despre dragoste, publicată în 1970. Primele volume ale lui D. se circumscriu „literaturii” proletcultiste: Impresii literare sovietice (1948), Problemele realismului critic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286717_a_288046]
-
cu volumul Impresii literare sovietice, în 1948. Este autorul unei piese de teatru, Dialog despre dragoste, publicată în 1970. Primele volume ale lui D. se circumscriu „literaturii” proletcultiste: Impresii literare sovietice (1948), Problemele realismului critic în literatură (1951), Aspecte din dramaturgia lui Gorki (1954) ș.a. Triumful lui Goldoni (1957) este o biografie romanțată, didactică, iar Orașe și teatre. Germania, Italia ’57 (1958) și Puncte de reper în dramaturgia occidentală contemporană (1962) sunt impregnate de tezism și estetică (mai degrabă etică și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286717_a_288046]
-
proletcultiste: Impresii literare sovietice (1948), Problemele realismului critic în literatură (1951), Aspecte din dramaturgia lui Gorki (1954) ș.a. Triumful lui Goldoni (1957) este o biografie romanțată, didactică, iar Orașe și teatre. Germania, Italia ’57 (1958) și Puncte de reper în dramaturgia occidentală contemporană (1962) sunt impregnate de tezism și estetică (mai degrabă etică și ideologie) realist-socialistă. Autorul tinde spre sinteză, precum arată Istoria teatrului universal contemporan (1963) și Dileme și pseudodileme teatrale (1972), e interesat de teatrul modern și de limbajele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286717_a_288046]
-
concretă și cea livrescă: Femeia concretă, iubita, și Criticul, prietena platonică, de fapt ipostazele aceluiași principiu feminin, contopite în cele din urmă. SCRIERI: Impresii literare sovietice, București, 1948; Maiakovski, București, 1949; Problemele realismului critic în literatură, București, 1951; Aspecte din dramaturgia lui Gorki, București, 1954; Cazul Benet (în colaborare cu Radu Boureanu), București, 1954; Triumful lui Goldoni, București, 1957; Orașe și teatre. Germania, Italia ’57, București, 1958; Puncte de reper în dramaturgia occidentală contemporană, București, 1962; Istoria teatrului universal contemporan, I
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286717_a_288046]
-
Problemele realismului critic în literatură, București, 1951; Aspecte din dramaturgia lui Gorki, București, 1954; Cazul Benet (în colaborare cu Radu Boureanu), București, 1954; Triumful lui Goldoni, București, 1957; Orașe și teatre. Germania, Italia ’57, București, 1958; Puncte de reper în dramaturgia occidentală contemporană, București, 1962; Istoria teatrului universal contemporan, I, București, 1963; Regizorul și teatrul, București, 1968; Dialog despre dragoste, București, 1970; Dileme și pseudodileme teatrale, București, 1972; Teatru-antiteatru-teatru, București, 1972; Elogiu actorului, București, 1982; Nemurirea teatrului, București, 1982; Modernitatea teatrului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286717_a_288046]
-
1972, 16; Mircea Iorgulescu, „Dileme și pseudodileme teatrale”, „Teatru-antiteatru-teatru”, LCF, 1972, 29; Marian Popa, Horia Deleanu, „Dileme și pseudodileme teatrale”, TR, 1972, 30; Marian Popescu, „Actorul și scena”, RL, 1982, 22; N. Barbu, „Nemurirea teatrului”, CRC, 1982, 35; Serafim Duicu, Dramaturgie românească, dramaturgie europeană, R, 1984, 5; Mircea Ghițulescu, Critici și animatori, ST, 1984, 6; Iustin Ceuca, Modernitatea teatrului, TR, 1984, 38; George Chirilă, Creatorii spectacolelor, CNT, 1985, 44; Mirodan, Dicționar, II, 52-55; Dicț. scriit. rom., II, 53-54; Popa, Ist. lit.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286717_a_288046]
-
Mircea Iorgulescu, „Dileme și pseudodileme teatrale”, „Teatru-antiteatru-teatru”, LCF, 1972, 29; Marian Popa, Horia Deleanu, „Dileme și pseudodileme teatrale”, TR, 1972, 30; Marian Popescu, „Actorul și scena”, RL, 1982, 22; N. Barbu, „Nemurirea teatrului”, CRC, 1982, 35; Serafim Duicu, Dramaturgie românească, dramaturgie europeană, R, 1984, 5; Mircea Ghițulescu, Critici și animatori, ST, 1984, 6; Iustin Ceuca, Modernitatea teatrului, TR, 1984, 38; George Chirilă, Creatorii spectacolelor, CNT, 1985, 44; Mirodan, Dicționar, II, 52-55; Dicț. scriit. rom., II, 53-54; Popa, Ist. lit., I, 1036-1037
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286717_a_288046]
-
chinezești și japoneze), semnate de C. Gane, Gh. Brăescu, V. Demetrius, Margareta Nicolau ori transpuse din alte literaturi. Poezie dau Ion Minulescu, Adrian Maniu, Tudor Arghezi, G. Topîrceanu, Al. O. Teodoreanu, Al. A. Philippide, P. Ioanid (Ion Pas), Ion Pribeagu. Dramaturgia este reprezentată de Sică Alexandrescu, Tudor Mușatescu, Ion Cantacuzino, George Mihail Zamfirescu, C. Gane, Isaiia Răcăciuni, Paul B. Marian, Alice Gabrielescu; E. Achille, Deteste (D. Stănescu), Ana Canarache, G. Rădulescu, Ad. Byck transpun proză de André Maurois, Aldous Huxley, A.P.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287953_a_289282]
-
caracter”. Rubrici: „Teatru-cinema-plastică”, „Curente-idei-fapte-oameni”, „Literatură”, „Educație fizică-turism”, „Cronica externă”, „Economie-finanțe”, „Ecouri”. Colaborează cu versuri Radu Gyr, Ovidiu Papadima, V. Ciocâlteu, Eugen Constant, George Silviu, cu proză Liviu Rebreanu, Gib. I. Mihăescu, Carol Ardeleanu, Al. Lascarov-Moldovanu, Otilia Ghibu-Silviu, N. Milcu, iar dramaturgie semnează D. Nanu. Tudor Arghezi, un colaborator constant, trimite numeroase pamflete politice și sociale, articole despre teatru, cinema și arte plastice. S. semnalează apariții editoriale din țară și străinătate, noutăți din actualitatea literară, include cronici literare semnate de M. D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289599_a_290928]
-
nu a fost distrus și nu a dispărut într-o lume în care războiul ideologic nu își mai are rostul, ci s-a multiplicat și dispersat, grație rezonanței spectrale a ideologiei sale. Derrida afirma că prin Hamlet, Shakespeare a inspirat "dramaturgia" folosită de Marx pentru a reprezenta istoria Europei moderne, "mai exact pe cea a marilor ei proiecte de unificare", ca "obsesie" istorică a "spectrului comunismului". Din umbra unei memorii filiale personajele actuale ale scenei europene analizează riscurile incalculabile ale paricidului
by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
Europei. Ea ar deschide spațiul și ar institui raportul față de sine a ceea ce numim astfel, cel puțin din Evul Mediu : Europa. Experiența spectrului, iată cum, împreună cu Engels, Marx va fi gândit și el, va fi descris sau diagnosticat o anumită dramaturgie a Europei moderne, mai exact pe aceea a marilor ei proiecte de unificare. Ar trebui chiar să afirmăm că el a reprezentat-o sau a pus-o în scenă. Din umbra unei memorii filiale, Shakespeare va fi inspirat adeseori această
by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
București (1950-1954). Redactor o vreme la revista „Roumanie d’aujourd’hui”, din 1957 își începe și cariera universitară la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică: asistent (1960-1964), conferențiar (1964-1970), profesor și decan (1970-1989). În 1964 își susține teza de doctorat, Dramaturgia rusă pe scenele românești până în 1944, la Institutul „Lunacearski” din Moscova. Colaborează la „Ateneu”, „Contemporanul”, „Luceafărul”, „România literară”, „Steaua”, „Teatrul” ș.a. În 1965 debutează editorial cu o monografie despre actorul George Storin, lucrare ce atestă respect pentru tradiție și valoare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285708_a_287037]
-
timp E. trimite la „Convorbiri literare” din Iași poezii (Venere și Madonă, Epigonii, Mortua est, Înger de pază, Noaptea), povestirea Făt-Frumos din lacrimă; publică în „Familia” Repertoriul nostru teatral, în care pledează pentru un repertoriu național și recomandă ca modele dramaturgia spaniolă, pe Shakespeare, V. Hugo; în „Albina” din Pesta publică O scriere critică în apărarea memoriei fostului său profesor Aron Pumnul. Eminescu revine în semestrul de iarnă 1871-1872, când urmează cursuri de drept, de filozofie, de economie politică, de limbi
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]