2,442 matches
-
1984, 3; Constantin Cubleșan, „Dramaturgia românească între 1900-1918”, TR, 1984, 14; Ion Istrate, Teatrul românesc la început de secol, ST, 1984, 4; N. Barbu, Modernitatea literaturii, CRC, 1984, 20; Serafim Duicu, Dramaturgia românească, dramaturgie europeană, R, 1984, 5; Marian Popescu, Dramaturgia începutului de secol, RL, 1984, 24; Corina Șuteu, „Dramaturgia românească între 1900-1918”, TTR, 1985, 1; Mircea Morariu, Artiști pe scena lumii, RL, 1990, 37; Ion Cocora, „Actori pe scena lumii”, TR, 1991, 16; Nicolae Balotă, „Lucian Blaga și teatrul”, TTR
MODOLA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288201_a_289530]
-
1984, 14; Ion Istrate, Teatrul românesc la început de secol, ST, 1984, 4; N. Barbu, Modernitatea literaturii, CRC, 1984, 20; Serafim Duicu, Dramaturgia românească, dramaturgie europeană, R, 1984, 5; Marian Popescu, Dramaturgia începutului de secol, RL, 1984, 24; Corina Șuteu, „Dramaturgia românească între 1900-1918”, TTR, 1985, 1; Mircea Morariu, Artiști pe scena lumii, RL, 1990, 37; Ion Cocora, „Actori pe scena lumii”, TR, 1991, 16; Nicolae Balotă, „Lucian Blaga și teatrul”, TTR, 2001, 3-4; Dicț. scriit. rom., III, 265-266; Adrian Țion
MODOLA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288201_a_289530]
-
modernă, el fiind unul dintre primii critici de artă care îi remarcă pe Brâncuși, Iser, Dărăscu și, în genere, pe artiștii de avangardă ai vremii. În comentariile sale a căutat să promoveze teatrul modern european (de la Oscar Wilde la Pirandello), dramaturgia română originală (Mihail Sorbul, Victor Eftimiu, Octavian Goga, Al. Davila, Zaharia Bârsan, Liviu Rebreanu, N. Iorga) și, mai ales, să afirme mereu valoarea și importanța lui I.L. Caragiale. Ion Minulescu (de fapt Minculescu) a fost de la început primit ca exponentul
MINULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288163_a_289492]
-
1936). Oprindu-se asupra controversatului termen de „supramarionetă”, exegetul nu înțelege prin el „actorul-păpușă”, ci un interpret de superperformanță. Craig răspunde printr-un gest cordial, scriind un „cuvânt înainte” la cartea cea mai importantă a lui A., Pretexte pentru o dramaturgie românească (1936). Dramaturgul este îndrumat spre modelul clasic, care e bine să-și tragă sevele din substanța legendelor, a credințelor populare; un alt izvor ar fi ortodoxia. În Limitele artei (1939), A. se aventurează pe tărâmul esteticii idealiste. E un
ACTERIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285156_a_286485]
-
în multe dintre observațiile lui, A., acest excesiv cu gustul insolitului, își probează și în Shakespeare posibilitățile de reflecție modernă asupra teatrului. SCRIERI: Agonia, Craiova, 1929; Urmare, [București], 1936; Gordon Craig și ideea în teatru, București, 1936; Pretexte pentru o dramaturgie românească, pref. Edward Gordon Craig, București, 1936; După un veac de teatru românesc, București, 1937; Organizarea teatrului, București, 1938; Shakespeare, București, 1938; ed. 2, introd. Marian Popescu, București, 1995; Limitele artei, București, 1939; Dragoste și viață în lumea teatrului, îngr
ACTERIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285156_a_286485]
-
scris, În 1948, mai multe piese de valoare. Astfel, Alexandru Kirițescu a scris Michelangelo, Camil Petrescu Bălcescu, Mircea Ștefănescu Rapsodia țiganilor, Victor Eftimiu Haiducii. Au mai apărut câteva piese de teatru care au o Însemnătate deosebită pentru că ele marchează Începutul dramaturgiei noi, inspirată din lupta clasei muncitoare. Se pot cita numele lui Alexandru Șahighian, Corneliu Dragoman, Eugen Marian etc. De o Însemnătate și mai mare sunt piesele Cumpăna de Lucia Demetrius și Minerii de Mihail Davidoglu. (Ă) În acești patru ani
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
față cu această imagine generală, bilanțieră, fatalmente festivistă, incompletă și convențională, să purcedem pe drumul analitic al creației literare și să-i detectăm „avântul”. Construcția avea, până la acea dată - ne asigură raportul - temelii sigure, deocamdată pentru trei odăi: poezie, proză, dramaturgie, mai puțin pentru a patra: critica literară: poezia, de pildă, Își Înalță structura pe Mierla lui Ilie Pintilie, pe Cântec În cinstea lui 7 Noiembrie, pe Grivița Roșie, pe Calea Griviței, pe Ceea ce nu se uită; proza pe Dușmănie, În toiul
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Înalță structura pe Mierla lui Ilie Pintilie, pe Cântec În cinstea lui 7 Noiembrie, pe Grivița Roșie, pe Calea Griviței, pe Ceea ce nu se uită; proza pe Dușmănie, În toiul secerișului, S-a spart satul, Răfuiala, și Biruință În zori. Încăperea dramaturgiei se Înalță și ea pe Michelangelo, Bălcescu, Haiducii, Cumpăna și Minerii. Completări și detalieri găsim cu nemiluita În presa vremii; căci erau o serie de periodice care țineau sub lupă orice mișcare literară; nu numai cele de profil: Viața românească
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
tot ce-am Îndurat, un cântec nou le fac. (Ă).” (Miron RADU PARASCHIVESCU. - N-am terminat, Ibidem.) POEȚII În sectorul liric, În anul 1949, va fi liniște; convulsiile, demolările, demascările, intoleranțele se vor dezlănțui, În acest an, pe tărâmul prozei, dramaturgiei și criticii literare. Între timp poeții, foarte mulți - a căror Înșiruire o pagină Întreagă n-ar putea s-o cuprindă - umplu gazetele cu poeme; căci e moda poemului Încă vreme de doi ani de-acum Încolo. Cu marea disponibilitate a
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
și calitativ. Saltul tematic a Început să se cristalizeze și a Început să capete adâncimi, poezia noastră slujește masiv țelurilor actuale ale clasei muncitoare, ea se străduiește să fie prezentă oriunde se muncește azi, culege și dăruie energie și elan. Dramaturgia noastră a Înregistrat recent o importantă cotitură tematică: prin Cumpăna și Minerii ea a ajuns la problematica zilelor noastre, a pătruns În actualitatea combatantă. Prin Negura, romanul s-a apropiat și el curajos de temele zilei. În schimb, nuvelistica, după
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Sectorul Orientări a dispărut din revistă, lipsind pe cititorii de studii mai ample cu privire la problemele literaturii arătând că În fond redacția șovăie când este vorba de a le ataca. Într-adevăr, cu toate prevederile planului redacțional, problemele poeziei, prozei, criticii, dramaturgiei - literatura ca mijloc de cunoaștere, rolul ei educativ, caracterul ei popular, spiritul de partid care trebuie să o Însuflețească, problema unității dintre conținut și formă În literatură, combaterea literaturii decadente, etc.etc. Încă n-au găsit răspuns nici dezbateri În Viața
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
valoarea pildei mărețe a scriitorilor ruși și sovietici. (Ă). Mai bogată a fost utilizarea directă a materialului sovietic. În expunere sunt intercalate citate valoroase pentru luminarea problemelor dezbătute. Cel mai des se recurge la Maxim Gorki, problema tipizării: I, 17, dramaturgiei: II, 10, a vechimii preocupărilor estetice: I, 5, etc. Întâlnim Însă și citate din Bielinschi (legătura dintre poet și năzuințele poporului, II, 7), Cehov (arta compoziției unei opere literare I, 47), Ostrovschi (caracterizarea scriitorului sovietic, I, 15) etc. (Ă) Toate
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
anii precedenți revista găzduia, număr de număr, aspecte din lumea teatrului, a muzicii, a cinematografului, din acest an ponderea este mult mai mare. În rest, pulverizate, aspecte literare: mai rar decât În anii precedenți 45, poezii 46, reportaje, proză deloc, dramaturgie 47 foarte rar și câte una-două cronici literare, note sau comentarii de N. Moraru, Eugen Luca, I.Vitner, S.Damian, Ovid S.Crohmălniceanu, Silvian Iosifescu, Minai Novicov, consemnate de noi la momentul potrivit. Așa se face că pe baricadă au
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Felea, N.Labiș, G.Călinescu) au fost sistematic sancționate de liderii de opinie și practică r-s În vederea asigurării unității și eficienței formativ-educative a frontului literar. Căci, după 1948, a fost, cu adevărat, un larg front literar (În poezie, proză, dramaturgie, reportaj literar), care, spunând un categoric NU proletcultist Întregii experiențe literare anterioare, căuta să-și construiască o formulă viabilă, bazată pe o estetică ofensiv-ideologică (după deviza maiakovskiană „Marxismul - metodă de-a trage la țintă, folosește-o cu iscusință”), o literatură
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Mihale (Nopți Înfrigurate), H.Zincă (Ultima toamnă) ș.a. Consacrarea oficială, de către stat, a scriitorilor fruntași s-a făcut și prin premierea operelor exemplare ale RS cu Înalte distincții și premii (Premiul de Stat cl.I, cl.II, cl.III). Din dramaturgia r-s care a Întrunit recunoașterea oficială (așadar și cea mai reprezentativă) amintim piesele: Bălcescu (Camil Petrescu), Ziua cea mare (Maria Banuș), Pentru fericirea poporului (Aurel Baranga și Nicolae Moraru), Mielul turbat (Aurel Baranga), Ultimul mesaj (Laurențiu Fulga), Vadul nou
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Școala Ardeleană, continuând cu Gramatica lui I. Heliade-Rădulescu (1828), cu revista „România literară” a lui V. Alecsandri (1855) și cu momentele marcate de B. P. Hasdeu, I. Slavici, Octavian Goga, George Coșbuc, Tudor Arghezi, G. Bacovia. Limbajul artistic din variantele dramaturgiei lui Lucian Blaga a fost cercetat în volumul Filologie și istorie (1988), axat în general pe interferența dintre viața socială a colectivității și dinamica limbii literare în diferite etape de dezvoltare istorică. Merită semnalat și studiul consacrat rolului latinei medievale
BULGAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285943_a_287272]
-
amanta sa, toate puse în scenă aici. Ca animator al Teatrului „Eugène Ionesco”, B. intenționează, după propria-i mărturisire, să monteze „întreaga operă a acestui mare maestru [...] de pe pozițiile actualității”, ceea ce, pe plan literar, echivalează cu șansa de a ridica dramaturgia din spațiul basarabean, sleită de un realism terestru, la forme dinamice de expresie. Piesele sale refuză patosul optimist, promovat de sistemul totalitar, valorificând situații instabile și grotești, proprii teatrului absurdului. De aici proiecțiile lor accentuate în metafizic, aplecarea insistentă a
BUTNARU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285966_a_287295]
-
Convorbiri literare”, „Țara”. Îi apar texte și în publicații străine: „Prager Presse”, „Glos prawdy”, „Droga”, „Der Bund”, „Die Tatwelt”, „Archiv für Geschichte der Philosophie”. Foarte fecund, e prezent aproape în fiecare an cu câte o nouă contribuție pe tărâmul liricii, dramaturgiei sau eseisticii: Pașii profetului (1921), Zamolxe (1921), Tulburarea apelor (1923), Filosofia stilului (1924), În marea trecere (1924), Fețele unui veac (1925), Daria (1925), Fapta. Învierea (1925), Fenomenul originar (1925), Ferestre colorate (1926). Din 1926 intră în diplomație, ca atașat de
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
profetul revine printre oameni. Aflând că ei se închină unui idol cu chipul său, pătrunde în templu și sfărâmă statuia. Indignați de sacrilegiu, credincioșii îl lapidează. Dar abia astfel, prin actul jertfei, religia Marelui Orb le pătrunde în suflete. Originalitatea dramaturgiei blagiene rezidă în facultatea autorului de a descoperi în credințe populare ancestrale luminișuri metafizice și surse ale unor conflicte cu implicații ontologice. „Misterul păgân” e de fapt un „eres” care aduce pe scenă ecouri spirituale creștine într-o dramă religioasă
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
Lucian Blaga, București, 1982; Bucur, Poezie, 171-201; Cheie-Pantea, Palingeneza, 131-157; Șerban Cioculescu, Poeți români, București, 1982, 312-347; Pop, Lecturi, 22-30; Trandafir, Dinamica, 158-176; Cotruș, Meditații, 170-206, 507-517; Al. Teodorescu, Lucian Blaga și cultura populară românească, Iași, 1983; Dan C. Mihăilescu, Dramaturgia lui Lucian Blaga, Cluj-Napoca, 1984; Nicolescu, Starea, II, 20-22; Vodă-Căpușan, Teatru, 24-58; Petru Comarnescu, Kalokagathon, îngr. Dan Grigorescu și Florin Toma, introd. Dan Grigorescu, București, 1985, 240-244, 263-266; Eugen Todoran, Lucian Blaga. Mitul dramatic, București, 1985; Scarlat, Ist. poeziei, III
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
speranței, 1978, Valsul de la miezul nopții, 1980, Ultima aventură, 1982). Aici, C. caută să radiografieze adevărata față a realității din țara unui regim totalitar, abrutizant, piesele fiind considerate în epocă adevărate „îndrăzneli”, din punct de vedere politic. Incomodă pentru autorități, dramaturgia lui era apreciată însă de un public ce-și regăsea în replicile personajelor propriile reacții de nemulțumire. În același timp, critica dramatică îl așază alături de autori satirici ca Ion Băieșu, Tudor Popescu, Paul Cornel Chitic. Seneca sau Sfârșitul unei iubiri
CACOVEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285984_a_287313]
-
muzicală aferentă. Semnatari: Nicolae Tăutu, Ștefan Tita, Victor Tulbure, Veronica Porumbacu, Mihai Filip, Dan Deșliu, Suzana Delciu, Dumitru Vasilescu Liman, Eugen Câmpeanu, Em. Ionescu, S. Darian, Iuliu Rațiu, B. Șoltuz, Vitalie Manolescu, Ion Serebreanu, Nina Cassian ș.a. De aceeași factură, dramaturgia - simplistă, moralizatoare, șablonardă - este axată pe o tematică rebarbativă, precum întrecerile socialiste, viața în gospodăria colectivă, demascarea dușmanului de clasă etc. Printre autori: Mihai Meria, Toma P. Șipoteanu, Vintilă Russu-Șirianu, R. Miron, Ionel Lazaroneanu, V. Arădanu, Alexandru Andi, Fred Firea
CAIET CULTURAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286000_a_287329]
-
de analiză, o atinge însă cronica romanului Cociubei al scriitorului sovietic Pervențev. Emisă la 30.XII/1951, cronica se mărginește să nareze subiectul romanului (...). O ținută asemănătoare cronicii despre Cociubei o are și cronica Elisei Vasilescu intitulată Cinci opere ale dramaturgiei sovietice - radiodifuzată la 22 decembrie 1951. Procedeul utilizat este tot al simplei narări, seci și lipsite de analiză (...). Alunecarea în afirmații generale își are uneori originea în greșita înțelegere a temei. O pildă grăitoare o constitue cronica lui Dinu Săraru
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
noastre? Sau ți se pare că mergem prea repede înainte? Noi socotim că am putea merge și mai repede și mai sigur pe drumul realismului socialist (...). De pildă: pe toți ne-a interesat deosebit de mult articolul din Pravda cu privire la problemele dramaturgiei - tradus și apărut nu de mult în Contemporanul. Nu numai în dramaturgie, ci și în proza epică, articolul ne va ajuta. De ce nici Mihail Davidoglu, nici Aurel Baranga, nici Radu Boureanu nu au găsit cale să discute în presă sau
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
că am putea merge și mai repede și mai sigur pe drumul realismului socialist (...). De pildă: pe toți ne-a interesat deosebit de mult articolul din Pravda cu privire la problemele dramaturgiei - tradus și apărut nu de mult în Contemporanul. Nu numai în dramaturgie, ci și în proza epică, articolul ne va ajuta. De ce nici Mihail Davidoglu, nici Aurel Baranga, nici Radu Boureanu nu au găsit cale să discute în presă sau în adunările Uniunii foloasele pe care ni le aduce acest articol? Mulți
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]