1,466 matches
-
cele mai bune. A fost ceva dezgustător. De atunci, gândul acesta mă torturează continuu. Îmi văd și eu trupul dezmembrat și aruncat fiarelor. Trupul meu, care-i încă viu. De aceea, în fiecare seară îl mângâi cu și mai multă duioșie. Magie erotică În noaptea de Drăgaică, la miezul nopții, fetele fecioare ies din sat și se duc la o fântână foarte depărtată, unde scot, pe rând, apă cu o ciutură; se crede că, în clipa în care ciutura se scufundă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
putea spune de duhul robiei, Împins până la acest grad! Ce reflecții trebue să facem asupra degradărei ființei omenești! Și În Rusia se poate constata acelaș lucru. La desrobirea robilor unui mare boer, plâng aceștia când părăsesc pe stăpân, sărută cu duioșie mâna ce i-a lovit și care s-a arătat deseori atât de cumplită pentru ei. De unde acest „dor de robie” ca să vorbim astfel? Aceste sărmane ființe neștiutoare, cari n-au simțul demnităței omenești, pun mai presus de toate vieața
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
în timpul petrecut în Occident am scris o teză de doctorat, articole, chiar și puțină literatură de sertar în limba franceză, care (aproape) îmi devenise a doua limbă maternă. Recucerirea treptată a limbii române, care m-a reprimit cu delicatețe și duioșie la sânul său, ca pe un fiu rătăcitor, mi-a arătat însă cât de greu este să faci antropologie în română, deoarece aceasta nu este o limbă analitică, nu încurajează luciditatea și distanța critică. Mă puteam apropia prin limba română
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
spiritual cu El prin Cristos. În inimile noastre stă magul, poesia. Iată forma prin care putem călători către El. Călătorii astrali au trecut prin locuri de suferință oropsite sau de taină, în care armonii secrete se îmbină cu sluțenia și duioșia, în decență și puritate, în cele mai felurite combinații de frumos și urât, de bine și rău, de explicit și absolut cifrat. Am atins în călătoriile noastre, paradoxal, acel dincolo, fără spațiu și timp și l-am așezat în versurile
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
locurile cele de Taină. În inimile noastre stă magul, poesia. Iată forma prin care putem călători către El. Poeții, călători astrali, au trecut prin locuri de suferință oropsite sau de taină, în care armonii secrete se îmbină cu sluțenia și duioșia, în decență și puritate, în cele mai felurite combinații de frumos și urât, de bine și rău, de explicit și absolut cifrat. Am atins în călătoriile noastre, paradoxal, acel dincolo, fără spațiu și timp și l-am așezat în versurile
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
de-a prânzi, de-a bea din râu, de-a dănțui! de-a tremura, cu fumul, pe sus, în cea tărie; de-a-mi da, prin vânt tomnatec, liber frâu după vreo Ruth muiată-n apele sfinției, ce ne oferă spicul duioșiei sub jidov maslu-al holdelor de grâu!1214 Să mai înaintăm cu un pas și să vedem ce ar mai putea fi un alt factor: imaginația, imaginația și iluzia! Care să fie limita, limitele, între imaginație, iluzie și realitate? Ideal
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
de mulțimea spectacolelor în care figurați alături de voci de mărimea întâia. Ba ați trecut hotarele țării. De asemeni, ați jucat și în filme. Și ați pornit de la o vârstă fragedă, ca să vă afirmați viguros în viața artistică. Sunt pline de duioșie adresele nenumăratelor instituții și întreprinderi unde ați cântat, în scopuri de binefacere; sau gestul Dv. de-a împărți alimente oamenilor lipsiți și măcinați de război. Mult stimate domnule Alger, aș dori ca legăturile Dv. cu Fălticenii să devină tot mai
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
sfatul Dv. și de întâmplările pe care le ați petrecut în viață. O sfătoșenie Ă la Creangă e cel mai de preț lucru pe care și-l pot dori iubitorii de frumos. Din scrisoarea primită, am întrezărit o notă de duioșie pentru mult regretata Dv. soție, care acum, în ajunul Crăciunului, și-ar fi serbat onomastica. Dar socotelile Celui de sus sunt altele! Fie ca să-i cinstiți memoria mulți ani de aici înainte! Și noi purtăm prenumele ei: soția mea - Eugenia
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
inclusiv îmbrățișarea maternă. Faptele au avut loc în timpul când puternica durere familială era încă apropiată. Acesta este copilul, care - deși cel mai mic - a avut o contribuție importantă în organizarea retrospectivei la Constanța în 1967. 483 Pentru a menține nota duioșiei sentimentale, reproduc un pasagiu din alocuțiunea fiului Anatole, ținută la vernisajul retrospectivei Hârlescu - 8.VIII.1967, Constanța: „Pentru a se înțelege mai bine starea sufletească pe care o trăiesc, vă relatez următoarele: era o zi însorită de toamnă a anului
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
vedere: sârguință la învățătură, moralitate etc. Au fost recrutați din clasa a șasea Naidim Marin, Bârsan Nicolae, Mărgărit Gheorghe și alții, iar clasa lui Geangu a devenit integral legionară, excelând între cei recrutați Băiescu Nicolae. Naidim, un suflet de o duioșie și o cândoare aparte, era simpatizat în clasele mici și repede a legat prietenii, câștigându-l pe Tică Voicescu. Toți erau și foarte buni la disciplinele de curs. Am simțit obligația de conștiință să nu mă las mai prejos; sacrificând
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
predarea lecțiilor în orele lui nea Fănică. De multe ori dânsul nu era prezent la ora de limba română. Venea săptămâna următoare calm, sigur de el, ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat și își desfășura lecțiile privindu-ne cu duioșie. * În primăvara lui 1940, când seria lui Geangu absolvea, treceam în clasa a șasea. Deși nici unul din cei recrutați nu depuseseră legământul de frate de cruce, vremurile fiind foarte tulburi, pentru a nu crea probleme de ascultare și disciplină vizavi
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
împotriva noastră. Tot de la Liceul industrial era arestat Vârlan Moise, din Pleșcoi. De la Liceul comercial era arestat Vlăgea Dumitru. De la Seminar, Pintilie, un camarad foarte liniștit și modest; cânta toată noaptea imnul Iubite-voi, Doamne cu un glas și o duioșie care ne impresiona pe toți, dându-ne curaj. De la Școala de ucenici CFR un băiat (al cărui nume nu-l mai rețin) căruia, a doua zi, venind cineva de la școală, i-au dat drumul. De la Liceul din Mizil era arestat
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Cunoșteam folclorul românesc prelucrat și armonizat de Ion Vidu, Ghirescu, Dima etc., dar am cântat imnul Sus în cer este patria mea. Părintele s-a scuzat că nu știm decât cântece religioase. Nu eram dispuși să desfătăm ocupanții țării cu duioșia și dorul neamului nostru, dar le-am cântat mărturisirea noastră de credință și au plecat foarte decepționați. Închisoarea, prilej de mântuire sau de cădere Închisoarea îți creează condiții aparte. Celula devine chilie de rugăciune, hrana, prilej de asceză, izolarea, lepădarea
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
sale. Ne-a îmbrățișat cu lacrimi în ochi și a plecat îngândurat, așa cum venise. Domnul Trifan, care fusese la muncă pe câmp, s-a bucurat mult când i-am spus că ne-a vizitat Părintele Ghiuș și o lacrimă de duioșie i-a apărut în colții ochilor. Erau consăteni. O excursie la Roica. Întâlnire cu un sectant În pădure la Roica lucra aproape permanent o echipă de băieți, tăietori de lemn, din care făceau parte prin rotație cei mai zdraveni și
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
cămășii, când îmi strângea umerii. Ne mângâiam, unul pe celălalt, fără nici o sfială. Dar tinerețea noastră arzătoare se supunea, docilă, cavalerismului pasiunii pure. Eram pregătiți să așteptăm. Vai, vai! Niciodată, de atunci încolo, nu am simțit cu atâta puritate și duioșie, dar și cu atâta intensitate, acest jind sacru și absolut al trupului și sufletului uman după un alt trup și suflet. Dar recitindu-mi istoria, începe din nou să mă chinuie teribilul ei mister. Când a început să se îndepărteze
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
smulge din apă. Cât m-am scăldat în mare, m-am gândit la lipsa de importanță a faptului că Hartley își pierduse frumusețea. Consideram că acesta e un gând bun, și m-am cramponat de el, pentru că îmi aducea, o dată cu duioșia, un strop de calm. După aceea m-am lungit stupid la soare, dar era prea arzător și, la urma urmei, cufundarea în apă nu mă îmbogățise cu prea multă înțelepciune. Poate că nu greșisem socotind marea ca o sursă de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
să îmi fie dragă. Și-ale tale sfaturi bune Să le țin o viață ntreagă. Și-ale tale sfaturi bune Să le țin o viață-ntreagă Bunica de {ț. O. Iosif Cu părul nins, cu ochii mici Și calzi de duioșie, Aievea parcă văd aici Icoana firavei bunici Din frageda-mi pruncie. Torcea, torcea, fus după fus, Din zori și până-n seară. Cu furca-n brâu, cu gândul dus, Era frumoasă de nespus, În portu-i de la țară. ¾ S|RB|TOAREA PAȘTELUI
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
își imprimă gândurile și sufletul în compoziția creată. Mesajul este polisemantic. Un portret poate sugera un univers sufletesc. Un surâs, un gest, o privire răscolesc trăiri profunde. Surâsul enigmatic al Monei Lisa, capodoperă lui Leodardo da Vinci, sugerează variate trăiri: duioșie, tristețe, îndoială, ironie, satisfacție, fericire pierdută, măreție. Forță de expresie a peisajelor îl transpune pe receptor în lumea mirifica a naturii umanizate, „vibrează luminile și umbrele, vorbesc culorile, trăiesc vietățile” (E.Macavei 2002, p.277). Prin procesul educațional din școala
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
este pentru mine o a doua mamă. Chipul ei este luminat de un zâmbet frumos și de ochii albaștri ca cerul. Deși fața ei este brăzdată de trecerea vremii, pentru mine ea este și va rămâne mereu tânără. Este întruchiparea duioșiei și a blândeții. Chipul ei radiază de bunătate. Îmbrăcămintea ei de zi cu zi se compune din haine foarte simple, dar bine întreținute și mereu curate. Bunica mea muncește foarte mult, deoarece are mult pamânt și animale. De câte ori mă duc
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
Cristian Iancu BUNICA Era o zi de iulie. Eu și familia mea am hotărât s-o vizităm pe bunica, pentru că era bolnavă. Bunica mea are părul lung și nins de mulțimea anilor, iar ochii îi sunt blânzi și calzi de duioșie. Ea poartă de obicei haine de culori închise, pentru că este o femeie credincioasă. Are un suflet bun, este deschisă, ajută pe toți oamenii, în special pe cei necăjiți. Bunica ține mult la noi și ne iubește foarte mult. Vizita noastră
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
în verzii codri, norii straturi argintoase) pe lângă zăpada norilor și flori de neauă de asemeni raze vegetale, dominarea albului (luna e albă, pieptul ei e alb, asemeni cu virgina zapada, norii, razele albe învăluie formele terestre) se finalizează în ataraxia duioșiei pe pământ, a plutirii onirice. Sublimarea senzualității printr-un eros platonician apropiat viziunilor lui Novalis, deși marcat la Eminescu de persistența conturului carnal, apropie viziunea reginei lunare de imaginea fugară a iubitei terestre, care fulgera visul poetului prin angelica ei
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
pieptu-mi și țări și Pământul”. O chemare de dincolo sună În modul unui Goga „Mă chiamă pământul,/Mă chiamă și ziua și noaptea”. Precum Cotruș, tribunul, se adresează unui „frate dârz ca un munte”. Pe de altă parte recurge la duioșii de „trubadur”, evocând Întâlniri „pe malul Nistrului” la „Năpodeni În parc”... Țara de mucenici, pământul basarabean e motiv de definiții: Țară cuprinsă În brațele apelor Țară de vinuri și de grâne „Curcubeu peste veac” cetățile: Soroca, Tighina, Cetatea... Hotin! Eul
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
peste puteri, așijderea din vreme Inima mea, ce-adânc și mult se teme că vei pleca, să știe se cuvine ajunul lung și foamea ei de tine să-și stâmpere din timp ca să se-ntreme. De-aceea, ochi ai mei, cu duioșie priviți frumosu-i chip și ca din unde sorbiți de pe obrazu-i bucurie, și tu, auz al meu, mi te pătrunde de glasul lui, preadulce armonie cum raiul însuși alta-n el n-ascunde6. Veronica Gambara (1485-1550) Veronica Gambara este unul dintre cei
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
în Dumnezeu. Simțea cum viața nouă era răscumpărată cu prețul suferinței (acestea erau convingerile lui din vremea studenției). El ajunge să trăiască regretul și pocăința, după un vis, ajutat de bunătatea fără margini și sacrificiul Soniei. Ea, cu dragostea, cu duioșia, cu puterea îndurării, i-a îndrumat pașii și l-a vegheat să renască omul ucis de el prin crimă. Paul Evdokimov, filosof teolog rus de expresie franceză, a caracterizat-o sugestiv pe Sonia: este figura limită cea mai paradoxală și
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
copil orfan, care a fost străbunica ei, Vasilica Ioniță. O evocare emoționantă Ce poate fi mai emoționant, în toate timpurile, decât a-ți evoca mama? Fiecare scriitor a făcut-o în culori blânde și dulci, dar mai ales în culorile duioșiei și ale lacrimii. S-ar putea să pară desuet, dar consider că e o datorie morală a omului, de a o cinsti cum se cuvine pe cea care i-a dat naștere. Și nu poate ieși un tablou mai tulburător
Mura by Vera Crăciun () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1734_a_92272]