1,473 matches
-
datorită molimei ce a bântuit atunci cu furie, mai ales în rândul corpului expediționar francez. Astfel, la trecerea Dunării spre a intra în Țara Românească, evacuată de ruși, trupele lui Omer Pașa aduceau cu ele morbul holeric. 3. Molima trece Dunărea dinspre sud Armata turcă a trecut Dunărea pe un pod construit de pontonierii englezi și francezi peste fluviu între Rusciuk și Giurgiu, după ce rușii s-au retras, suferind o înfrîngere în cursul unei ciocniri, ce a avut loc lângă cel
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
veniți, probabil, din Orientul Mijlociu, din Turcia sau din zona riverană brațului stâng al Chiliei... După data apariției, epidemiile s-au înscris, sezonier, în perioada caldă a anului (iulie-august-septembrie), zonele de risc maxim fiind reprezentate de Delta Dunării, de județele vecine Dunării (Galați, Brăila), ca și de litoralul Mării Negre. Riscul major a fost asociat de folosirea pentru băut și nevoile culinare a apelor de suprafață netratate". Că holera a fost, în felul său, și a rămas o "boală a mizeriei" o confirmă
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
în ziua de sărbătoare, dar răbufnește numai după ce-a înjumătățit conținutul păhărelului. Păi înainte, domnu’ (începe iar Viner), de-ntâi mai, de armindeni ieșeam la iarbă verde cu familia, cu copiii... La Brăila era și mai frumos, că aveam Dunărea acolo, aici trebuie să mergi cu mașina zece-doișpe kilometri, să ieși din București într-o pădure... Vorbind, Viner și-a întins laba cu unghii muncite s-o atingă pe fund pe fata care venea spre masa lui bărbatu-său. Ia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
burlanului, chiar pe timpul furtunilor de vară... Furtuna se îndepărta, dar o bucată de vreme pe burlan, în urma ei, la câteva palme de fereastră, jos, continua să se zbată, cu tam-tam de tobă de tinichea, șuvoiul de apă scursă de pe acoperiș. Dunărea albastră Mamei îi plăcea când tata fredona "Dunărea Albastră". Și o făcea destul de des atunci când era bine dispus. O încânta când îl auzea bolborosind pam-pam-pam-pam, pam-pam, pam-pam și când bătea tactul clămpănind din degete pe tăblia mesei, ba chiar dădea
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
după Malthus. [CREȘTEREA POPULAȚIEI] 2267 Oare în momentul în care populația Germaniei crește, populațiunile altor țări nu vor fi scăzînd? La noi de es. în unele județe, unde pământul a fost secătuit, ea scade; în cele unde pământul aluvial al Dunărei e încă vergin ea se urcă. {EminescuOpXV 86} {EminescuOpXV 87} ISTORIE [O PROBLEMĂ A ISTORICULUI] 2258 Cine va vrea să facă istoria unei epoce sau a unui mișcămînt oarecare înainte de toate va trebui să facă a se simți legea continuității
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
două etnoloage, una belgiană, cunoscătoare a României (Marianne Mesnil), și una fran ceză, de origine bulgară (Assia Popova), au scris o frumoasă poveste de dragoste transdanubiană. Mai întîi, simpla constatare a inversării terminologice de o parte și de alta a Dunării le-a adus aminte, inevitabil, de o cunoscută sentință a lui Lévi-Strauss referitoare la relațiile de vecinătate : podeaua unora, constată acesta, este și plafonul celorlalți ! Podnica, pod, podea... Dar lucrurile sînt mai complicate, căci acest banal obiect domestic închide în
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
iar spre Miază-Zi Comarnicul și Breaza. (...) Al doilea drum căutat, de pe vremuri, era valea Bistriței, cu plutașii ei. Locurile de popas erau salbele de mănăstiri, Neamțul și Secu, Agapia și Văratecul. (...) Al treilea drum al României vechi era acela al Dunării și al Mării, contopite, cu toate deosebirile și depărtările dintre ele, într’unul singur. Delta a crescut deodată în însemnătate și își are oaspeții pătimași și nelipsiți. Constanța cu stațiunile dimprejur, împreună cu Mangalia, s’a schimbat într’o regiune turistică
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
bază. Acolo se iscă un imens morman de moloz. și, în acel imens morman, se află, răsădit, pierdut și el, ca un grăunț. Grăunțul comunist a rămas intact. El, primul Erou al Muncii Socialiste de la marele combinat metalurgic de pe malul Dunării gălățene, de-odată un neînsemnat grăunț! Grăunț, gărunț își zise el, dar, grăunț comunist! Indestructibil. Reînrădăcinabil. Reconstructor de societate umană. Poate. Cine, știe, pe când. Poate. Până atunci, însă, Eroule... trebuie să supraviețuești! Tu, cu toți ai tăi. și cu femelele
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
cununa Întunecatului boschet, Sclipește-n aer semiluna Din vârful unui minaret. Își culcă umbra până-n mal Ostrovul izolat de lume Ca un castel medieval. El pare-o navă fermecată Ce-a ancorat aici, subt munte, Minune îndelung visată De valul Dunării cărunte! A așteptat în nopți senine Strălucitoare dimineață, Când din adâncul apei line S-a ridicat la suprafață Ca o grădină plutitoare Cu pomi și păsări împreună, Cu florile-i ce râd în soare Și noaptea tremură subt lună. Cerințe
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
de pe o suprafață de circa 800 000 kmp (adică o suprafață de 3 ori și jumătate mai mare decât țara noastră) i-a oferit mai multă plămadă din care avea să se clădească delta? Este greu de spus.” „Dacă privești Dunărea cu afluenții de la Tisa până la Prut, nu e greu de observat că toate râurile se înfing cu izvoarele în acest oval de munți, multe din ele trecând dincolo de crestele principale (...) am putea spune că Dunărea românească pare un copac cu
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
136. AGROSIL - S.A. SILIȘTEA 137. AGROINDUSTRIALA - S.A. DEDULESTI 138. AGROZOOTEHNICA - S.A. TICHILEȘTI 139. AGROZOOTEHNICA - S.A. VĂDENI 140. CERES - S.A. BRĂILA 141. CEZOMIV MIRCEA VODĂ - S.A. 142. COMAGRIM DUDEȘTI - S.A. 143. DROPIA - S.A. ÎNSURĂȚEI 144. HORTICOLA 1 MAI - S.A. 145. HORTICOLA DUNĂREA - S.A. BRĂILA 146. HORTICOLA VIZIRU - S.A. 147. INSULA MARE A BRĂILEI - S.A. 148. LEGUME-FRUCTE - S.A. BALDOVINEȘTI 149. LEGUME-FRUCTE - S.A. BRĂILA 150. OREMIXT - S.A. LATINU 151. OREZUL GROPENI - S.A. 152. ORIZICOLA - S.A. BALDOVINEȘTI 153. PERLA BĂRĂGANULUI GALBENU SĂTUC - S.A. 154. PRODAZUR
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214399_a_215728]
-
SPICUL RAHMANU 638. AGROZOOTEHNICA AVÂNTUL - S.A. BAIA 639. AGROZOOTEHNICA - S.A. CASIMCEA 640. AGROZOOTEHNICA - S.A. FĂGĂRAȘU NOU 641. AGROZOOTEHNICA - S.A. MIHAIL KOGĂLNICEANU 642. AGROZOOTEHNICA - S.A. TRAIANU 643. AGROZOOTEHNICA - S.A. TULCEA 644. AGROZOOTEHNICA - S.A. ZORILE LUNCA 645. AGROZOOTEHNICA - S.A. MACIN 646. DALLCO DUNĂREA - S.A. TULCEA 647. DINOGETIA - S.A. VACARENI 648. HORTICOLA - S.A. ZEBIL 649. LEGUME FRUCTE - S.A. TULCEA 650. OREZICOLA SMÂRDAN - S.A. 651. TRIUMPH - S.A. TULCEA 652. VITICOLA AEGYSSUS - S.A. TULCEA 653. VITICOLA - S.A. SARICA NICULIȚEL Județul Vaslui 654. AGRISEM - S.A. FĂLCIU 655
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214399_a_215728]
-
CERCETĂRI AGRICOLE SUCEAVA 81. STAȚIUNEA DE CERCETĂRI AGRICOLE DRĂGĂNEȘTI-VLAȘCA - TELEORMAN 82. STAȚIUNEA DE CERCETARE PAJIȘTI TIMIȘOARA 83. STAȚIUNEA DE CERCETARE AGRICOLĂ LOVRIN - TIMIȘ 84. STAȚIUNEA DE CERCETARE ȘI PRODUCȚIE A CARTOFULUI TULCEA 85. INSTITUTUL DE CERCETĂRI ȘI PROIECTĂRI PISCICOLE DELTA DUNĂRII - TULCEA 86. STAȚIUNEA DE CERCETARE ȘI PRODUCȚIE PENTRU CULTURA PAJIȘTILOR VASLUI 87. STAȚIUNEA CENTRALĂ DE CERCETĂRI PENTRU COMBATEREA EROZIUNII SOLULUI PERIENI - VASLUI 88. STAȚIUNEA DE CERCETĂRI ȘI PRODUCȚIE VITI-VINICOLĂ DRĂGĂȘANI - VÂLCEA 89. STAȚIUNEA DE CERCETARE ȘI PRODUCȚIE POMICOLĂ VÂLCEA ��90
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214399_a_215728]
-
136. AGROSIL - S.A. SILIȘTEA 137. AGROINDUSTRIALA - S.A. DEDULESTI 138. AGROZOOTEHNICA - S.A. TICHILEȘTI 139. AGROZOOTEHNICA - S.A. VĂDENI 140. CERES - S.A. BRĂILA 141. CEZOMIV MIRCEA VODĂ - S.A. 142. COMAGRIM DUDEȘTI - S.A. 143. DROPIA - S.A. ÎNSURĂȚEI 144. HORTICOLA 1 MAI - S.A. 145. HORTICOLA DUNĂREA - S.A. BRĂILA 146. HORTICOLA VIZIRU - S.A. 147. INSULA MARE A BRĂILEI - S.A. 148. LEGUME-FRUCTE - S.A. BALDOVINEȘTI 149. LEGUME-FRUCTE - S.A. BRĂILA 150. OREMIXT - S.A. LATINU 151. OREZUL GROPENI - S.A. �� 152. ORIZICOLA - S.A. BALDOVINEȘTI 153. PERLA BĂRĂGANULUI GALBENU SĂTUC - S.A. 154. PRODAZUR
EUR-Lex () [Corola-website/Law/177884_a_179213]
-
SPICUL RAHMANU 638. AGROZOOTEHNICA AVÂNTUL - S.A. BAIA 639. AGROZOOTEHNICA - S.A. CASIMCEA 640. AGROZOOTEHNICA - S.A. FĂGĂRAȘU NOU 641. AGROZOOTEHNICA - S.A. MIHAIL KOGĂLNICEANU 642. AGROZOOTEHNICA - S.A. TRAIANU 643. AGROZOOTEHNICA - S.A. TULCEA 644. AGROZOOTEHNICA - S.A. ZORILE LUNCA 645. AGROZOOTEHNICA - S.A. MACIN 646. DALLCO DUNĂREA - S.A. TULCEA 647. DINOGETIA - S.A. VACARENI 648. HORTICOLA - S.A. ZEBIL 649. LEGUME FRUCTE - S.A. TULCEA 650. OREZICOLA SMÂRDAN - S.A. 651. TRIUMPH - S.A. TULCEA 652. VITICOLA AEGYSSUS - S.A. TULCEA 653. VITICOLA - S.A. SARICA NICULIȚEL Județul Vaslui 654. AGRISEM - S.A. FĂLCIU 655
EUR-Lex () [Corola-website/Law/177884_a_179213]
-
CERCETĂRI AGRICOLE SUCEAVA 81. STAȚIUNEA DE CERCETĂRI AGRICOLE DRĂGĂNEȘTI-VLAȘCA - TELEORMAN 82. STAȚIUNEA DE CERCETARE PAJIȘTI TIMIȘOARA 83. STAȚIUNEA DE CERCETARE AGRICOLĂ LOVRIN - TIMIȘ 84. STAȚIUNEA DE CERCETARE ȘI PRODUCȚIE A CARTOFULUI TULCEA 85. INSTITUTUL DE CERCETĂRI ȘI PROIECTĂRI PISCICOLE DELTA DUNĂRII - TULCEA 86. STAȚIUNEA DE CERCETARE ȘI PRODUCȚIE PENTRU CULTURA PAJIȘTILOR VASLUI 87. STAȚIUNEA CENTRALĂ DE CERCETĂRI PENTRU COMBATEREA EROZIUNII SOLULUI PERIENI - VASLUI 88. STAȚIUNEA DE CERCETĂRI ȘI PRODUCȚIE VITI-VINICOLĂ DRĂGĂȘANI - VÂLCEA 89. STAȚIUNEA DE CERCETARE ȘI PRODUCȚIE POMICOLĂ VÂLCEA 90
EUR-Lex () [Corola-website/Law/177884_a_179213]
-
ce deservește stațiunile de supraveghere și dirijare a navigației: Ceatal Ismail, ceatal Sfîntu Gheorghe, Izvoarele, Unirea; ... b) personalul care realizează lucrări de constructii-montaj sau de întreținere și reparații construcții hidrotehnice speciale - inclusiv diriginții de șantier -, situate în afara localităților din sectorul Dunării maritime, aval de milă marină 34; ... c) personalul care deservește farul de aterizare Sulina. ... 3. Sporul pentru condiții nocive - în cuantumul de pînă la 455 lei pentru personalul care își desfășoară activitatea în locurile de muncă unde sînt depășite concentrațiile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/197942_a_199271]
-
activitatea în imersiune. Articolul 8 (1) Categoriile de personal, locurile de muncă, condițiile concrete de acordare și cuantumul față de salariul de bază pentru toate categoriile de sporuri se stabilesc prin regulament aprobat de consiliul de administrație al Administrației fluviale a dunării de jos Galați. ... Articolul 9 Totalul sumelor încasate de un salariat pentru orele suplimentare efectuate și sporurile acordate nu poate depăși un salariu de bază lunar corespunzător încadrării fiecăruia Capitolul IV Premii Articolul 10 (1) Pentru premierea în cursul anului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/197942_a_199271]
-
Regiunea Viticolă a Crișanei și Maramureșului: 8. Dealurile Zarandului 9. Dealurile Crișanei 10. Dealurile Sătmarului VI. Pentru vinurile originare din Regiunea Viticolă a Colinelor Dobrogei: 11. Colinele Dobrogei VII. Pentru vinurile originare din Regiunea Viticolă a Teraselor Dunării: 12. Terasele Dunării Anexa 4 LISTA indicațiilor geografice pentru vinurile aromatizate, admise pentru utilizare în România 1. Bitter Murfatlar 2. Vermut Murfatlar Anexa 5 LISTA mențiunilor tradiționale ale vinurilor, admise pentru utilizare în România 1. Vin cu denumire de origine controlată (DOC) urmat
EUR-Lex () [Corola-website/Law/169840_a_171169]
-
data de 30 noiembrie inclusiv, cu excepția pescuitului recreativ/sportiv, care se va desfășura în afara perioadei de prohibiție prevăzute la art. 1 alin. (1), cu eliberarea în mediul acvatic natural a peștelui și a altor viețuitoare acvatice capturate; ... c) sectorul de pe Dunărea Veche cuprins între confluența cu canalul Sulina, de la Mm 13+1.000 și până la confluența cu canalul Sulina, Mm 8+600, tot timpul anului, cu excepția pescuitului recreativ/sportiv, care se va desfășura în afara perioadei de prohibiție prevăzute la art. 1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/250439_a_251768]
-
atenție operele minore, dar populare ale artiștilor importanți, cum ar fi Rapsodia Albastră; este comun claselor de mijloc (classes moyennes); (3) gustul popular reprezentat aici de alegerile muncitorilor sau așa-numita "muzică ușoară" sau clasică mediatizată intens, cum ar fi Dunărea albastră, La traviata este caracteristic claselor muncitoare și variază invers proporțional cu capitalul educațional. A treia formă a capitalului cultural constă în practici corporale cum ar fi îmbrăcămintea, coafura, machiajul, menținerea siluetei. În ce mod gusturile vestimentare ale indivizilor sunt
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
năvălirile barbare, viața civilizată în centrele vechi dobrogene nu încetează a dăinui în formele ei originale"3. Pe de altă parte, lipsa elementelor germane în limba română nu este o dovadă că daco-romanii nu erau pe malul stâng (nordic) al Dunării. Exploatările inițiate de romani nu au fost abandonate de provinciali, după 275, salinele și minele, pescăriile și pădurile un drum al sării a trebuit să existe totdeauna, ca și un drum al oilor. Provincialii includeau și rămășițele dace ei erau
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Legături dintre Imperiul romano-bizantin și teritoriul din stânga Dunării în sec. IV-VI, în Istoria României, I, București, 1960, p. 647-655; Istoria Românilor, p. 474-479. 28. Istoria Românilor, vol. II, p. 479-482. 29. Ibidem, p. 482-483. CAPITOLUL II CREȘTINISMUL ÎN NORDUL DUNĂRII (SECOLELE IV-X) Introducere Mutație profundă cultural-religioasă de o importanță fundamentală în istoria noastră, creștinismul din nordul Dunării se încadrează într-un fenomen cultural istoric de dimensiune universală și reprezintă o mărturie solidă a dăinuirii masive în Dacia postromană, după 275
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
care provine din "miserere Domine", folosit în Biserica latină, după cum a arătat Petre Ș. Năsturel, ceea ce demonstrează elaborarea unei "forma mentis".25 Cultul martirilor în spațiul daco-roman a fost impulsionat de practicarea acestuia în bisericile de pe malul drept (sudic) al Dunării. Anul liturgic, marile sărbători, în nordul Dunării, erau: Nașterea, Boboteaza, Paștele, Înălțarea, Cincizecimea. Ritul funerar în Dacia nord-dunăreană, universul funerar al credincioșilor locali erau dominate de numeroase elemente păgâne, pe care ierarhii, sinoadele și Imperiul creștin încercau zadarnic să le
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
p. 67-97; Pr. Prof. Dr. Păcurariu, op. cit., p. 186-192. 68. Pr. Prof. Dr. Mircea Păcurariu, op, cit., p. 192-194. 69. Ibidem, p. 195-196. 70. Ibidem, p. 196-198. 71. P. P. Panaitescu, op. cit., p. 197-198. CAPITOLUL III POPULAȚIILE MIGRATOARE ÎN NORDUL DUNĂRII (275-602) Raporturile autohtonilor cu migratorii (alogenii) De la retragerea aureliană și până la așezarea slavilor (275-602), autohtonii au avut contacte directe, au conlocuit și au conviețuit, în anumite forme, cu migratorii. Dintr-o serie de izvoare istorice (literare), precum Pătimirea Sf. Sava
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]