2,902 matches
-
inima înghețată, aerul, pereții și tavanul care sta să cadă. Prins între aceste două forțe opuse, care-și exercitau presiunea asupră-mi. mă vedeam neputincios de a întreprinde ceva pentru a mă elibera. Cu privirile încremenite, fixam în neștire o dungă de covor, până mă dureau ochii. Îmi alegeam atunci alt punct și același joc reîncepea monoton, obsedant, exasperant. ― Nu vrei să te culci? m-a întrebat Alexa, care stătea mută și străină pe alt fotoliu din colțul sufrageriei. Întrebarea m-
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
a sosit ordinul prin care se comunica înlocuirea lui Gladkov Alexandru, director fiind numit învățătorul Șura Bărgăuanu. Noi am început, ceva mai liniștiți, să ne gospodărim. Am cumpărat din piața Bolgradului un pat nou din scânduri de brad, vopsit în dungi ca să imite scândurile de esență nobilă. Am luat o putină pentru murături, o masă și trei taburete, câteva pahare. Am luat și o sobă de fier cu burlan pe care am așezat-o în camera mai mică. Trebuia căldură multă
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
raft, din greșeală, altă pereche de adidași care seamănă cu ai mei. Mă mir că piciorul îmi intră greu, când vreau să încalț primul pantof, și abia atunci remarc că perechea de adidași pe care am luat-o are o dungă albastră, nu una neagră, ca ai mei. Rușinat, îmi repar greșeala repede. Plecăm de aici spre Sfânta Sofia. Între timp, s-a pornit ploaia. Catedrala, ridicată de Constantin și finisată de Justinian, e simbolul Imperiului roman de Răsărit. Acum are
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
aici, sensul. Ce mai înseamnă "progres", mitul progresului, superstiția progresului, obsesia progresului într-o natură unde de secole (sau, poate, de milenii) nu s-a schimbat nimic? Un automobil cu aer condiționat, sucuri la gheață în portbagaj, șoseaua, cu o dungă galbenă la mijloc, și pedala de accelerație. Nici măcar Fata Morgana nu poate rezista într-un asemenea pustiu de piatră. Totul e mort în Valea Morții. Și nicăieri nu se zărește vreun panou pe care să scrie "exit". Nu poți să
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
privind din când în când spre ușă. De ce? Nu-mi dădeam prea bine seama, dar parcă așteptam pe cineva...Tocmai când eram cufundat în descifrarea unui hrisov, am simțit că nu sunt singur...Mi-am întors capul înspre ușă. În dunga de lumină scăpată prin ușa întredeschisă se zărea o umbră care încet-încet a început să se apropie cu pas neauzit. Când a ajuns lângă mine, mi-am dat seama că era bătrânul călugăr... „Nu te tulbura, fiule. Eu sunt. Cu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
nepoata luase un aer dârz. ,, Ce fel ele nepoată!" gândi Mini, nu încă îndestul de liniștită. Intră apoi în primul vestibul, perfect ordonat ca vestiar. Antreul ocazional, mobilat din nou, strălucea de curățenie. Uși înalte, uleiate cu roz și cu dungi aurii supărătoare, stau închise, afară de aceea a biroului unde intrară. In birou erau mobilele cunoscute de Mini, dar înstrăinate și ele de planul schimbat al camerei noi. Rim, la prima vedere, păru lui Mini același, din fericire pentru adaptarea ei
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
chiar Lică în cursă de stăpân. Ada avu un râs ascuțit, isteric: - Ăsta e cal de regiment, nu de curse . Nu isprăvi cuvântul și țipă cu toată gura. Printr-o mișcare brutală, neprecugetată, Lică o plesnise peste mâini cu cravașa. Dunga albă lăsată de curea se desena pe brațul înroșit. " Tot era să plec așa și așa!" se gândi Lică sumar. Dar de ce tăcea muierea? Mușcîndu-și buzele înroșite, Ada de usturime abia își ținea lacrimile. Dunga loviturii, acum învinețită, bobotea, și
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
plesnise peste mâini cu cravașa. Dunga albă lăsată de curea se desena pe brațul înroșit. " Tot era să plec așa și așa!" se gândi Lică sumar. Dar de ce tăcea muierea? Mușcîndu-și buzele înroșite, Ada de usturime abia își ținea lacrimile. Dunga loviturii, acum învinețită, bobotea, și mina avea un tremur tetanic. - Ceva... să nu mai usture . . . zise Ada cu un gemet, cu gemetul unui câine biciuit. Lică își aminti de mica farmacie instalată în odăița de lângă grajd, care slujea de cancelarie
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
fi având de nu vine? . . . Lipsește, pesemne' ... Să știi că s-au certat! . . . Se vede că 1-a luat dracu! . . ." Gam acestea erau etapele nerăbdării pe care le petrecuse doamna Vera. Băgând însă de seamă că brise-bise-le, tot săltîndu-le, făcuse dungi, le potrivise cu grijă la loc, și se retrăsese în mijlocul odăiei la masa de nuc, unde făcea pasiențe. în interesul cucoanei Vera, Lică ocupa un loc însemnat. Era viața privită din observatorul fix al unei camere bine scuturate, fără de oaspeți
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
avea o figură congestionată de gânduri, ce păreau însă absente de la ceremonie, iar Rim, pe măsură ce serviciul devenea mai lugubru, căpăta o expresie de neplăcere vădită. Se simțea acum nevoie de aer. Vitrajul vioriu al lui Mini se deschise și pătrunse dungi de lumină și dâră de răcoare. Toți respirară. Pe Mini acum o ipnotiza colțul acela de cer. Prohodul surprinse neplăcut toată asistența înturnată de la beatitudinea zilei de primăvară. Isonul pomenirii făcuse pe Rim să tresară; găsea că Sia fusese rău
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
mai bine! zise Nory. - Banditul gentilom! râse încet Mini, înveselită de aerul de-afară Domnul cel bine văzut din profil, acolo după stâlp, avea fața rasă cu efigie mică, dar cu accent în liniile regulate. Ochiul ascuns subt pleoapă, o dungă mică săpată în obraz ca de o voință permanentă un colț de gură amar și agresiv și ținuta perfect nemișcată a unui gentleman în haine negre. In urma lui Mini și Nory, ieși Rim sinistru, cu suita celor doi gemeni
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
repede din uimire. Așadar, domnul de la cinematograf, domnul cu profil interesant, cu rictus în colțul gurii, era Lică! Lică, fără de mustață mică, cu desenul gurii liber de umbră, cu gropița pe care o dezmierda vârful castaniu al mustății schimbată în dungă. Lică, fără bucla pe frunte, tuns scurt; Lică, prelucrat treptat de progres, de frizer, și de atâta suferință cit putea încape în el. In biserică, după stâlp, Lică, deși niciodată nu-și aducea aminte, își amintise: copilul luat în birjă
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
sale care îndeamnă, de nestăpânit, la lectură: Bot îmblănit, Vezi privata în fundul curții, Prezentare-n fundul gol, Matematica Robertei, Lecția de barbologie, Să răspundă Frantz Iosef, 50 de blonde, Scurt tratat de deșteptologie, Sfânta dezlegare la sex, Bate vântu’, Udrea-n dungă, Cu Gina Pistol, înainte, Dar cu Zdreanță ce-ai avut?, Cum să-ți omori eficient nevasta, Jupoaie-mă dar cu tandrețe, Peisaj cu Ceaușescu, Un „Huooo!” literar-democratic, Vivat Gașca, Foaie verde foaie blondă, S-a băgat colivă pe internet etc.
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93056]
-
un licăr de speranță. Mai târziu, m-a copleșit o senzație stranie de irealitate. Mă afundam, parcă, într-un fel de timp gol, ruinat, pustiu, auzind ca prin vis vântul care izbea afară, de zid, crengile oțetarilor. Prin întuneric, ghiceam dunga cenușie care e sabia tatei din tabloul de pe perete, dar memoria mea devenise cețoasă, nesigură, încărcată de resturi ale unor întîmplări greu de fixat într-o vreme precisă. La un moment dat, mi s-a părut că plouă și că
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
decis de o forță care nu lasă nimic la întîmplare, mi-ar fi acum mult mai simplu. Așa, sunt o jucărie a dificultăților mele interioare. Seara, mă culc, de obicei, cu idei negre. Când am norocul să dorm până ce o dungă cenușie se vede la marginea perdelelor, semn că afară noaptea se subțiază, mă scol, însă, cu gândul că viața e singurul lucru cu adevărat important. Ceea ce nu mă scutește să mă văd mai târziu aruncat din nou în impas. N-
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
lipsea. Diferențele săreau în ochi chiar după ce, primind uniforma, ce făcea parte din bursă, n-am mai avut un aspect folcloric. Pe mine, oricât mă străduiam să-mi așez noaptea, la internat, pantalonii sub saltea, pentru a le da o dungă aproximativă, uniforma nu cădea turnată. Umblam cu cămăși aduse din Lisa, care nu erau făcute pentru a pune cravată, și tuns chilug, ca un pușcăriaș, ceea ce mă demasca imediat, ca intrus, între niște băieți eleganți, manierați, siguri de ei. Bocancii
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
el. M-a dus într-un bloc situat în apropierea Podului Izvor, unde locuia (era, încă, burlac), a deschis șifonierul și mi-a zis: "Ia ce costum și ce cravată dorești". Am ales un costum făcut dintr-o stofă cu dungi de culoarea tabacului, pe un fond albastru jandarm, pe care l-am purtat, apoi, foarte mândru, până în studenție; primul meu costum burghez... Dar gata cu "filosofia"! Primum vivere, deinde philosophari, vorba romanilor. Aveam, deci, șaisprezece ani. Găsisem un model filosofic
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
Liniștea umple, apoi, din nou curtea. Mă uit la o reproducere a "Porților Paradisului" sculptate de Ghiberti pentru Baptisteriul din Florența. O clipă, am impresia că, acolo unde porțile se unesc se vede, subțire ca o lamă de cuțit, o dungă luminoasă. Ce se află, oare, îndărătul lor? Să fie moartea o lumină violentă pe care n-o poți privi? 24. Brusc, mă tem că I-am judecat nedrept pe "unchiul George". În fond, mi-a făcut numai bine. M-a
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
al hainei, asortată cu cravata, ce tînără e iubita mea și face să-mi crească acțiunile, dar dintr-odată se Întristă fiindcă În fața lui, la altă masă, Juan Lucas e fără Îndoială mai bine conservat, am tot atîția ani cîte dungi are costumul meu, sînt o zebră bătrînă, dar băieții băgară de seamă Întristarea bruscă a tatălui lor, se uitară la șeful de sala și se repeziră cu toții, Într-un singur glas: ești din ce În ce mai tânăr, tată, ridicară tonul și băiatul cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
urma să lucreze și el În curînd În biroul tatălui său, se Întrecea pe sine: eu nu te-aș lăsa singur cu Martita, ești ca un tigru, tată, Martita Își plecă ochii, tatăl se uită la costumul său: maro fără dungi, Lincolnul vert bouteille, soția lui dintr-o familie bună, o bună gospodină, tînără și frumoasă, iubira de ea și-l costa o avere, dar așa se și cuvenea dacă voia să fie un bărbat adevărat, secretare drăguțe, ce-ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
Gio vanni Sidoli, care murise cu un deceniu în urmă, dar cu cele două fiice ale lui împă mântenite aici și măritate cu mari financiari evrei) se lăuda, după ce arsese deja de patru ori, cu un cort nou, azuriu cu dungi albe, și cu douăzeci și patru de cai îm podobiți cum nu se mai văzuse până atunci, iar șantanurile atrăgeau o clientelă veselă și petre că reață, între care distingeai nu rareori ofițeri ger mani însoțiți de femei de lux, femei fără
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
mobilă veche: un pat larg, o oglindă, un scaun, un gheridon. Deasupra patu lui, un raft cu cărți groase, delabrate. Singura ușă, pe peretele opus ferestrei, era bătută-n cuie. Ulti mele raze ale soarelui, roșii ca focul, puneau câteva dungi de-a lungul încăperii. „Numai eu știu de camera asta“, a spus Jean. „De-acum știi și tu, dar să nu mai afle nimeni...“ Am rămas cel puțin jumătate de oră în acea odaie mirosind întunecat a lemn proaspăt. M-
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
să mă dezbrac și să mă culc. Nu prea puteam dormi și simțeam nevoie s-o am lângă mine pe Linda. M-am decis să o sun și ea și-a făcut în scurt timp apariția. Purta o rochie în dungi verzi și albe, decoltată. Pe un braț avea o brățară, iar la deget un inel mare cu o piatră de smarald. Avea o figură încântătoare, nebronzată, puțin fardată. Era inconfundabilă, figură boticelliană, ochii violet-cenușiu, mari, foarte frumoși, și migdalați care
AGENT SECRET, CODRIN by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83872_a_85197]
-
ca de obicei, briza răscolea marea și agita frunzișul palmierilor așezați ca santinelele în fața hotelului. Am coborât pe plajă. Linda era acolo, în picioare, o siluetă superbă pe nisipul auriu. Era îmbrăcată într-o rochie de vară foarte lejeră cu dungi bleu roz și albe. Vântul de vară îi mula rochia pe trup, răvășindu-i parul mătăsos, blond, ducându-l peste gură. Nu știu de ce amândoi ne simțeam cuprinși de o groază, dar eu eram cât se poate de excitat. -Ești
AGENT SECRET, CODRIN by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83872_a_85197]
-
de o mie de soiuri de ierburi. Citește și recitește, fără să rețină nimic. Se uită pe notițele de pe margine ale lui Mark, la mâzgălelile disperate de lângă orice pasaj care ar putea duce înainte, departe de confuzia permanentă. Spre sfârșit, dungile nesigure de marker devin mai late și mai frenetice. Acesta a fost drumul Destinului; ne-a condus spre acele capricii timpurii ale norocului, care au predeterminat în locul nostru tot ceea ce putem fi vreodată. Acum am înțeles că același drum avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]