14,776 matches
-
poetic iubire, aspiră?ie metafizic?, fabulos folcloric d? poeziei eminesciene o frumuse?e aparte, o str?lucire simpl?, adâncime filozofic?. În „Miradoniz", florile sunt „gânduri de aur" d?ruite p?mântului: zână rupe, din gr?dina ei miraculoas? cu „p?duri de flori" cât arborii de mari, câte o plant?? ?i o arunc? jos, pe p?mânt că pe un semn al gra?iei divine; În dumbr?vile de aur cu poiene „constelate" unde se afl? palatul zânei Dochia, stele „izvor
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
coaste seci", „unde cerci via?a s-o-ntocme?ți, precum un faur / Cearc-a da fierului aspru formă cuget?rii reci". În acest joc al realit??îi ?i fanteziei se desf??oar? toat? aventură existen?ial? a poetului: „ Fiind b?iet, p?duri cutreieram ?i m? culcam ades lang? izvor, Iar bra?ul drept sub cap eu mi-l puneam, S-aud cum apă sun?-nceti?or". „Ast?zi chiar de m-a? Întoarce A-n?elege n-o mai pot... Unde e
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
i de p???ri c??? toare, ?i de lun???i de stele ?i de zbor de r?ndunele ?i de chipul dragii mele ". (La mijloc de codru) Element fluid de asemenea, simbolizând curgerea, trecerea timpului, izvorul revărs? asupra peisajului p?durii, vraja cântecului s?u: „Hai În codrul cu verdea?? / Und-izvoare plâng În vale" (Floare albastr?); „numai murmurul cel dulce / Din izvorul fermecat" (F?t-Frumos din tei); „Îngâna-nevor c-un cânt / Singuratece izvoare" (Dorin?a); „vezi izvoare zdrumicate peste pietre
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
anul pr???latic" ori „sar În bulg?ri fluizi peste prundul din r?stoace / În cuibar rotind de ape" (C?lin -file din poveste), sclipirile de argint sau „tremurul" albelor valuri printre pietre des?văr?esc frumuse?ea feeric? a ?? durii. („Peste albele izvoare / Luna bate printre ramuri" Povestea codrului; „Vino-n codru la izvorul / Care tremur? pe prund" Dorin?a). Simbol al Începutului vie?îi, izvorul „r?sare" de lang? „teiul nalt ?i vechi" din mijlocul p? durii („Amândoi vom
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
feeric? a ?? durii. („Peste albele izvoare / Luna bate printre ramuri" Povestea codrului; „Vino-n codru la izvorul / Care tremur? pe prund" Dorin?a). Simbol al Începutului vie?îi, izvorul „r?sare" de lang? „teiul nalt ?i vechi" din mijlocul p? durii („Amândoi vom merge-n lume / R???ci?i ?i singuri, / Ne-om culcă lang? izvorul / Ce r? sare sub un tei" -Povestea codrului; „În mijloc de codru-ajunse / Lang? teiul nalt ?i vechi / Unde izvorul cel În vraj? / Sun? dulce În
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
Metaforă cu greu poate surprinde frumuse?ea lor ireal?. În poezia lui Eminescu, p?durile sunt „de argint", iar codrii, „de aram?", timpul se m?soar? În „codri de secoli" (Memento Mori), iar spa?iul se urze?te În „p?duri de basme" (Memento). Zeii, zânele, magii, ??i au l?că? În lumea lor. Astfel, zână Dochia are palatul s?u „din stânce sure" lang? râuri de argint „care mi???-n mii de valuri / A lor glasuri Înmiite, printre codri, printre
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
mii de valuri / A lor glasuri Înmiite, printre codri, printre dealuri, / Printre bol?i s?pate n munte"; acolo este lumea „dumbr?vilor de aur cu poiene constelate", a „codrilor de argint ce mi??? a lor râuri minunate", a „p?durilor de aram? ro?? r?sunând armonios" inundate de „p? durile de flori"; acolo „fluviul cânt?rii" trece prin „p?duri de basme". În „nemaiv?zuta feerie" a codrilor, cerul I?i revărs? lumină prin „oglinzile m?re?e ale stelelor
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
lumea „dumbr?vilor de aur cu poiene constelate", a „codrilor de argint ce mi??? a lor râuri minunate", a „p?durilor de aram? ro?? r?sunând armonios" inundate de „p? durile de flori"; acolo „fluviul cânt?rii" trece prin „p?duri de basme". În „nemaiv?zuta feerie" a codrilor, cerul I?i revărs? lumină prin „oglinzile m?re?e ale stelelor icoane" În „pulberea de-argint" a plaiurilor verzi; aerul „scânteiaz?" În „unde albastre", iar luna -„diadem de topi?i a
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
mi-i ?ții spune ce mai face ?ara ce Dacia se numea regatul meu Mai st?-nr???cinat?-n mun?i de piatr? Cu murii de granit, cu turnuri gote Cetatea-mi veche, Sarmisegetuza?" „Acestui spa?iu paradisiac al „p?durilor de basm" Îi identific? Eminescu vârstă copil?riei pentru c? numai În acest „topos magic cu puteri supranaturale" vârstă de aur a naturii se contope?te cu vârsta de aur a copil?riei ?i cu vraja basmului. Poezia „O, r
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
protector, mitic („bol?i asupr?-mi cl?ținând") coincide cu ie?irea În universul profan, supus trecerii, devenirii, clipei, sugerat de spa?iul amorf al câmpului: „Câmpul semnific?, În opozi?ie cu topos-ul ap?rât, ad?postitor al p?durii, locul descoperit, amorf, În care omul devine ?int? u? oar? a destinului, locul În contingent În care amară condi?ie uman? este presupus? a se desf?? ură " (Zoe D.Bu?ulenga): „ Astfel zise lin p? durea Bol?i asupr?-mi
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
ie uman? este presupus? a se desf?? ură " (Zoe D.Bu?ulenga): „ Astfel zise lin p? durea Bol?i asupr?-mi cl?ținând ?uieram l-a ei chemare ?-am ie?it În câmp râzând ". De chemarea cald?, ocrotitoare a p?durii mame, poetul avea s???i aduc? aminte, „cu nevindecata nostalgie a anilor târzii", când lumea aceasta mirific?? ?i-a z?vorât, cu acelea?i „chei de aur" por?ile În spatele c?rora a mai r?mas că un ecou, doar
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
mas că un ecou, doar Întrebarea de o triste?e sfâ? ietoare: „ Unde e?ți, copil?rie, Cu p?durea ta cu tot?" Desp???irea definitiv? de lumea magic? a copil?riei, „cu tot" ceea ce Înseamn? ea: vraj?, basm, p?dure echivaleaz? cu o „c?dere". În contextul crea?iei eminesciene, ea cap??? „reflexe mitice, arhetipale, referitoare la lumea adânc?, interioar?" a poetului, dar ?i „la cea universal uman?", aceast? ultim? strof? a poeziei devenind, „prin universalitatea suferin?ei pe care
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
purificat?, spiritualizat? a suferin?ei" (E. Simion) . Publicat? În acela?i an cu celebra „ Od? (În metru antic) " 1833, poezia „ Trecut-au anii" pare s? continue monologul poetului ce Inc? mai contempl? z?rile copil? riei pierdute În lumea p?durii, a basmului, „ce zilele-mi copile ?i albe le-a ?esut": „ Trecut au anii că nori lungi pe ?esuri ?i niciodat? n-or s? vie iar?, ??ci nu m?-ncânt? azi cum m? mi? car? Pove?ți ?i doine, ghicitori
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
s? vie iar?, ??ci nu m?-ncânt? azi cum m? mi? car? Pove?ți ?i doine, ghicitori eresuri Ce fruntea mi de copil o-nseninar?, Abia-n?elese, pline de n?elesuri ". (Trecut-au anii...) Identificat? cu lumea mitic? a p?durii, copil? ria este În termenii existen?ialismului modern, aceea?i „lume a miracolului" ?i a surprizei: „Este că ?i cum crea?ia ar izvorî, luminoas?, din noapte, nou???i proasp??? În Întregime ?i uimitoare. Nu mai exist? copil?rie din
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
lumii, punte de leg? tur? Între natur???i Îndr?gosti?i, Înseamn? moment de echilibru, stare de gra?ie În care se Întâlnesc sufletul uman ?i armonia universului. Nuntă din finalul poemului „C?lin", Încheiat? În peisajul feeric al p?durii, ocrotit de lun?? ?i de oglindă lacului În care se reflect? fă?a lini?țiț? a astrului nocturn, sau visul troienit de flori de tei din „Povestea codrului" „mic basm Încifrat cu proiec?îi mitice, În care visul eroilor, redeveni
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
îi mitice, În care visul eroilor, redeveni?i copii se Întâlne?te cu visul codrilor de fagi" sunt astfel de exemple În care fiin?a uman? „I?i deschide sufletul, prin iubire, ritmurilor pierdute ale naturii, puterilor magice ale p?durii, ale copil?riei, ale visului"; prin aceast? dubl? regresie În copil? rie ?i vis, ea reintr? În arhaitatea naturii (al c?rei simbol devine vârstă de aur). Prin raportarea la mitul istoriei, semnifică? iile acestui topos poetic se multiplic?. Prezen
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
mine. Parcă ești de la Guvern. Cînd vorbești de sacrificii, te gîndești la alții, nu la tine. BUNICUL (ignoră reacția lor, lui FANE, curios): Ia ascultă! Ce model? Ce model ai să ai? BUNICA (aceeași replică pe cu totul alt ton, dură): Ia ascultă! Ce model ai să ai? Ai? FANE: N-am să-mi iau model. GETA (furioasă): Minți! FANE (întristat): Te-am mințit eu vreodată?! GETA (plînge): Oho! BUNICA (cu mîinile în șolduri amplifică): Ohoho! Hoho! Hoho! FANE (o îngînă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
otravă sau arme cu substanțe otrăvitoare; B) utilizează gaze asfixiante, toxice sau asimilate și orice lichide, materii sau procedee similare; C) utilizează gloanțe care se dilată sau se aplatizează cu ușurință în corpul uman, cum sunt gloanțele al căror înveliș dur nu acoperă în întregime mijlocul său sunt perforate de incizii, Se pedepsește cu închisoare de la 7 la 15 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.” O altă fațetă socială, de această dată preventivă, o constituie seria de texte penale referitoare la
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
cu o infinită tandrețe. Cavanosa dă afară aerul din plămân, fără să mai audă vocile care șoptesc acum în surdină. Vocile protejează momentul unic în care Cavanosa o privește pe Sophia, pentru că vocile simt la nivel metafizic valul de căl dură care inundă țesuturile moi ale pieptului lui Cavanosa. Sophia iese din nemișcare și intră în living. Se apropie de canapeaua pe care zace Cavanosa. Mâna lui Cavanosa abandonează telecomanda și se întinde încet spre mâna Sophiei. Degetele celor două mâini
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
date. Și pasărea trece cu fâlfâit de aripi prin apele tulburi ale ochilor lui Cavanosa. Pasărea are aspectul unui pteranodon. Cavanosa întinde mâna și pteranodonul zboară nicăieri. Degetele deformate ating oul-piatră. Oul e neted. Iar răceala lui emană o căl dură greu de explicat. Ca și cum un foc minuscul ar sta ascuns în interiorul oului fără de fisură. Un foc neputincios. Un foc fără putere, în fața straturilor de piatră care se ascund sub coaja groasă. Oul se plimbă prin căușul palmei care a primit
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
computer, iar la câțiva kilometri de degetele lui, ochii nebunei se zbat continuu sub pleoapele închise. Nebuna doarme și visează că scrie, și apoi visează că toate cuvintele pe care le scrie devin forme și lucruri concrete, și nebuna retrăiește dure ros fiecare senzație provocată de fiecare cuvânt pe care l-a scris, și din ochii nebunei încep să curgă lacrimi, și nebuna continuă să viseze, în timp ce omul ei din lună descoperă gând după gând după gând după gând. Cuvintele mor
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
avut-o la română în a V-a. Sincer, nu am învățat nimic și dacă nu aș fi avut în a VI a și a VII-a profesori buni, nu cred că aș fi reușit la liceu - un examen foarte dur. Cu toate că tot orașul o știa, fusese dată afară 4 ani, dar era o bună profesoară, conștiincioasa, eficiența și ea dădea meditații și copiii ei reușeau în procent de 70% la liceu, ceea ce era mult la o școală care avea copii
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
sever. Nu există să nu ai loc în cămin și dacă meritai bursă și dacă erai foarte bun republicana, de 3 ori bursă normală. Bursă acoperea plata căminului și cantină. Profesorii erau deosebit de serioși, promovați pe criterii de competență, extrem de dure și stricte. Politică era asigurată de catedrele de politică, marxism, filosofie, care erau cursuri obligatorii. Promoția mea a pierdut în anul ÎI un sfert din studenți, care au rămas repetenți pentru că într-o adunare de UASCR au spus ca ce
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
imediat venea securistul și se uită la noi și înghețam. Și să știi că ești un prefăcut, una spui, alta gândești și alta fumezi. De fapt, iti iubești băiatul și încă pe ex, cum zici tu. Prefăcutule, o faci pe durul și ești o mămăligă că noi toți. Ete cine ne dă lecții. EL: Mai față, sigur că îl iubesc, o mai iubesc și pe ea, doar am trăit împreună 20 de ani. Dar daca iubesc trădarea, omor trădătorii. Ea m-
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
plătit 11 milioane. EU: Da, dar între timp, penalizările au crescut cu 9 milioane, deci totalul este de 20. ADM: Vă asigur că au fost calculate corect. Eu vă stimez, dar nu aveti o presă prea bună, fiind considerat îngâmfat, dur și eu totdeauna v-am luat apărarea. Așa că vă rog să achitați penalizările și vă garantez că toată lumea va va respecta pentru asta. E mai bine să fii în bune relații cu oamenii și noi putem să cerem executarea sentinței
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]