3,147 matches
-
Am cules spice de secară înnegrite. M-am întâlnit cu mașina de lapte, șoferul mi-a făcut prietenos cu mâna. N-am putut să-i răspund numai cu o mână. (Am fost nevoit să-mi leg mâna dreaptă cu o eșarfă, se bălăbănește în toate părțile.) E greu să pedalezi în picioare, drumul e prea accidentat ca să stau jos, dar mai puțin cotit. Nu mult după asta dau greș cu portretul. Mașina de lapte venea cu viteză din spate, m-am
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
pe unguri. Făgăduielile de prestare a omagiului și plata tributului au fost privite chiar de către regele ungar ca o „restaurare a Moldovei față de Coroana regală”. Pentru acest mare succes diplomatic, Dragoș din Giulești a fost dăruit, în martie 1360, cu eșarfa și centura de cavaler și întărit, împreună cu fiii săi, în șase sate din Maramureș. În așteptarea depunerii omagiului feudal de către voievozii Moldovei, regele ungar a căutat să atragă atenția lui Bogdan voievod și moldovenilor printr-o continuare de danii neobișnuit
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
apoi un cor a interpretat diferite melodii. Dar cea mai mare impresie a făcut-o ultima scenă. A apărut un grup de fete din cursul superior de la liceul de fete “Regina Maria“ îmbrăcate în costume naționale. Toate aveau câte o eșarfă prinsă în diagonală pe care erau scrise provinciile istorice. În centru cea mai impunătoare avea scris pe eșarfă “ROMÂNIA“ iar celelalte Muntenia, Oltenia, Banat, Crișana,etc. Cea care reprezenta Basarabia s-a aruncat plângând în hohote în brațele României, spunând
UN EPISOD DIN REFUGIUL MEU. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Anatol Muşceleanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1693]
-
apărut un grup de fete din cursul superior de la liceul de fete “Regina Maria“ îmbrăcate în costume naționale. Toate aveau câte o eșarfă prinsă în diagonală pe care erau scrise provinciile istorice. În centru cea mai impunătoare avea scris pe eșarfă “ROMÂNIA“ iar celelalte Muntenia, Oltenia, Banat, Crișana,etc. Cea care reprezenta Basarabia s-a aruncat plângând în hohote în brațele României, spunând: -Mamă, mamă dar pe mine cui mă lași? În acel moment aproape toată sala a dat în lacrimi
UN EPISOD DIN REFUGIUL MEU. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Anatol Muşceleanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1693]
-
premierei... au izbucnit lupte între cei care stăteau la coadă pentru bilet și chiar răniri ușoare cînd patronii cinematografului au pus capăt accesului în sală. Mai mulți ofițeri și soldați din Armata Salvadorului au început să poarte același tip de eșarfă la gît și bentiță în jurul frunții ca și vînjosul Rambo, cel cu pieptul gol." (2 august 1985) Filmul a "depășit toate recordurile de box-office și în Africa de Sud, Hong Kong, Taiwan, Venezuela și în multe alte locuri, ba chiar și în Israel
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
lor culturală nu-i ajuta să gîndească. Noțiunile pe care le aveau despre dreptate se dovedeau infinit mai rudimentare decît ale strămoșilor cu bîtă și unelte de piatră. Justiția lor a fost oarbă pentru că și-au acoperit ochii nu cu eșarfa adevărului, ci cu steagul partidului. Din pînza roșie cu seceră și ciocan și-au croit mantie și glugă de călău. Analfabeți și stîngaci la începuturi, s-au rafinat pe parcurs. Au absolvit școli de partid, și-au făcut liceul la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
undițe Ne distram foarte bine văzând spectacolul de strip tease, când la un moment dat, fata care făcea spectacolul la bară, veni la noi și se luă de bietul Măric, ca să îl invite la dans. Fata avea un fel de eșarfă lungă de vreo doi metri, făcută din pene roz, care i-a înfășurat-o lui Măric după gât și l-a tras astfel pe ringul de dans. În același timp dansatoarea trăgea de hainele lui, ca să îl dezbrace. Pentru că era
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
distrat teribil pentru că Măric avea sub cămașă un maieu, lipit de corp, care nu a mai putut fi dat jos, cu tot chinul stripteuzei de la bar. Măric era foarte bine dispus, deși nu băuse prea mult, își înfășură după gât eșarfa fetei și dansa în ritmuri exotice în jurul fetei. După seara asta, a doua zi, bineînțeles că primul tabloul care l-a pictat a fost acela cu stripteuza din seara trecută, înfășurată cu acea eșarfă roz. Tabloul nu mai știu pe
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
prea mult, își înfășură după gât eșarfa fetei și dansa în ritmuri exotice în jurul fetei. După seara asta, a doua zi, bineînțeles că primul tabloul care l-a pictat a fost acela cu stripteuza din seara trecută, înfășurată cu acea eșarfă roz. Tabloul nu mai știu pe unde a ajuns, dar oricum pentru Măric, de altfel un tip destul de serios, seara aceea a rămas de pomină, și de multe ori când ne întâlneam pe la vreo expoziție, îi aduceam aminte lui Măric
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
tribunele Sălii Sporturilor au început să-și facă apariția suporterii băcăuani, înarmați cu materialele promoționale primite alături de biletele de intrare. Se puteau observa persoane de toate vârstele, de la cei mai mici puști până la persoane de vârsta a treia, cu toții fluturând eșarfele alb-albastre cu însemnele Științei sau făcând zgomot cu “pălmuțele” din plastic ori cu bețele gonflabile. Printre spectatori s-au aflat și câțiva suporteri belgieni, mai exact cinci la număr, care la fiecare reușită a echipei lor fluturau fularul cu însemnele
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
cea stalinistă". Ce dezgust mă încearcă ! Coreenii sunt comuniști toată ziua și toată noaptea, dar ziariștii nu pot scrie acest lucru pe zidurile Parisului, din păcate, ca să nu-i trezească la realitate pe troțkiștii bobo din cartierul Saint Germain, cu eșarfe violet și pantofi din piele de crocodil de 3000 de euro perechea. 4 mai 2005 Traversez Atlanticul cu avionul companiei Air Transat, companie low-cost canadiană, invitat fiind la un colocviu la EHESS din Paris dedicat memoriei comunismului în Europa de Est. Montrèal-Paris
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
și în societate. Totul așezat pe soclul trainic al muncii de educație, al muncii de cizelare a sufletului omenesc, pentru care Partidul Comunist Român și-a aflat rost și scop încă din statuetele înființării sale.“ (Viața românească, septembrie 1976) „O eșarfă tricoloră a cărui stemă așezată pe pieptul marelui om politic al țării exprimă însăși dimensiunea ei creatoare. Deoarece concepția de stat a creației sociale și-a căpătat adâncile dimensiuni prin care este exprimată în opera teoretică și practică a tovarășului
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
frică. Vânzătoare cu „umeri“. Profesoare cu „umeri“. Cetățence cu „umeri“. Eu mi-am scos „umerii“ de la hainele cu „umeri“. „Unde-s umerii?“, m-a întrebat mama. Am dat din umeri. Asortată, zicem, și ne apucă râsul. Pantofii cu geanta, cureaua, eșarfa și mănușile. Mama era „asortată“. Și mătușa Augustina. Profesoarele erau cele mai asortate. Bluzele din garofiță ale profei de mate cu cerceii săi. Mi-aduc aminte ce șoc am avut când am fost trimisă acasă de profa de română să
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
sug. Cînd mă vedeau ai mei, îmi ziceau că pot să-l înghit, așa cum li se întîmplase multor altor copii. Eu am scăpat nevătămat. Manifestațiile Manifestațiile erau pentru noi, desigur, prilej de bucu rie. O manifestație serioasă se cerea pregătită (eșarfe roșii, galbene sau albas tre, mișcări sincronizate etc.) - deci erau mai multe zile în care nu făceam școală. Unde mai pui că la manifestații te întîlneai cu amici de la alte școli, se punea de prietenii, o vedeai pe frumoasa de la
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
și 6 m soclul). „Am conceput personajul central ca pe o victorie și, în același timp, ca pe o eroină a noastră, ca pe o femeie care întruchipează țara și care poartă mai departe, spre secole, steagul izbânzilor noastre... prin eșarfă am încercat să fac o trimitere la conturul țării, fără a fi o hartă, ci mai mult o sugestie“ afirma Gabriela ManoleAdoc. În 1981 sculptorița a primit Premiul „Ion Andreescu“ al Academiei Române pentru această lucrare. O a doua creație a
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
e Teona: are un mers calm și o ținută dreaptă, cu capul lăsat pe spate, atît cît buclele părului ei castaniu să-i atingă gulerul pardesiului bej, dintr-o stofuliță fină, strîns de cordon pe talie; la gît poartă o eșarfă de mătase naturală, vopsită în cîteva nuanțe de verde crud, cumpărată de la Fondul plastic; pantofii, geanta și mănușile îi sînt maro amănunte care doar azi, pentru prima oară, mi-au atras atenția. Deschide din mers geanta, arătîndu-i-o portăriței; o închide
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
să bag bateriile de rezervă, știu că ceva e în neordine, dar nu mă pot aduna deloc. În mintea mea stăruie o pată bej, ca o ceașcă de cafea cu lapte vărsată pe văzduhul ăsta mohorît. Pardesiul acela bej și eșarfa de culoarea firelor de iarbă, pe care le-am rupt dimineață deasupra depozitelor, zdrobindu-le între degete... Parcă îmi vine să întind mîna, să ating eșarfa care-mi stăruie în ochi, apoi să desfac încet cordonul pardesiului, eliberînd mijlocul. Mi-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
ceașcă de cafea cu lapte vărsată pe văzduhul ăsta mohorît. Pardesiul acela bej și eșarfa de culoarea firelor de iarbă, pe care le-am rupt dimineață deasupra depozitelor, zdrobindu-le între degete... Parcă îmi vine să întind mîna, să ating eșarfa care-mi stăruie în ochi, apoi să desfac încet cordonul pardesiului, eliberînd mijlocul. Mi-e dor să aud spunîndu-mi-se iar: "Nu!... Nu, Mihai, te rog!... Nu acum... Nu aici... Ar fi păcat să risipesc cîte puțin tot cît am adunat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
vreun calmant... pentru dureri de stomac, aud lîngă mine o voce de femeie care mi se pare cunoscută, în ciuda faptului că e precipitată. Întorc privirea: e Brîndușa; puțin răvășită, pieptănată în fugă, cu pardesiul strîns la piept și cu o eșarfă adunată la gît, să nu se observe că s-a îmbrăcat în grabă. Dureri de burtă, precizez eu. Nu? o întreb pe Brîndușa. Da, confirmă ea. O sticluță de anticolerin, vă rog! spun, întinzîndu-i farmacistei trei lei și cincisprezece bani
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
I s-a făcut dintr-o dată rău, l-a apucat o criză, strînge ea din umeri ca o scuză că e îmbrăcată în fugă, cu pardesiul direct peste capot, pe care l-am zărit cînd și-a aranjat mai bine eșarfa la gît. "Asta să fie oare Brîndușa care m-a umilit dimineață?! mă străbate un gînd. Brîndușa care strînge declarații..." Aș fi preferat să aibă o criză de nervi, doamnă, și să vă strîngă de gît, îi spun calm. Vorbele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
descântătorului dibaci” (Psalmul 58, 4-6). „Glasul descântătorului dibaci” rămânând, În acest caz, inoperant, adevărul trebuia să intre prin ochi, dacă nu putea să intre prin urechi. Conform tradiției, aspida era răpusă arătându-i-se descântecul Înscris cu litere aurii pe eșarfe roșii (ambele fiind culori apotropaice) <endnote id="(173)"/>. Pentru a prezenta evreul ca pe o ființă opacă, insensibilă la Învățătura creștină, i s-a pus În seamă - pe lângă surzenie - un alt beteșug : lipsa vederii. Nu mai este vorba de orbirea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
e un rol de compoziție pentru Ionescu, care prin datele lui naturale se situează mult mai aproape de ideea de Ion (de altfel, a și debutat cu rolul lui Ion din Ion), și compoziția lui constă în : a) bărbuță distinsă ; b) eșarfă purtată pe sub cămașă ; c) pahar de coniac ; d) fața lui obișnuită. Rezultatul e un porno intelectual perfect adică un partener potrivit pentru porno scriitoarea Milena, care pare să-și desfășoare o bună parte din activitățile literare (cum ar fi cititul
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
să înțeleg poziția în care mă aflam și de ce nu găsesc mânerul să deschid ușa. Dumnezeu a lucrat în așa fel ca soția mea să fie aruncată din mașină, având doar o ușoară contuzie la genunchiul stâng și cu o eșarfă pe care o avea la gât, a reușit să facă semn unui TIR ce venea spre noi cu mare viteză. (Era noapte și având farurile avariate, mașina nu mai era vizibilă). Soția mea striga cu glas tare: “Ieși afară că
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
fi peren, un orizont de posibilitate. Scrii- torul a descoperit o fractură, un punct de inflexiune, o falie, un pliu în care și-a depozitat opera, un pliu care poate fi desfășurat la infinit așa cum magicienii scot din pălărie o eșarfă care nu se mai termină. În ce măsură am dreptul să utilizez opera lui Caragiale în afara contextului de cultură și civilizație care a gene- rat-o ? Într-o discuție cu o actriță stimabilă, Draga Olteanu- Matei, care a jucat atât în piese
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
mod elegant obiceiurile, Isi acoper) capul așa cum se cere, dar nu o face oricum, ci frumos, cu un sal de m)tase. Seam)n) cu acele Rebecca brunete de care s-au Îndr)gostit cruciații. Nu numai c) Își leag) eșarfă pe cap cu elegant), ci și vorbește elegant. Subiectul nostru: științ) și religie; limitele cunoșterii științifice, certitudinea c) exist) și alte tipuri de cunoaștere. Rips, geniul algebrei, nu prea particip) la conversație, deși o urm)rește foarte atent. Este un
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]