2,734 matches
-
o pedeapsă exemplară, începînd cu Bernard însuși, căruia i s-au scos ochii (818). Regatul Italiei a fost suprimat și legăturile între diferitele părți ale Imperiului au fost strînse încă și mai mult, în schimb Ludovic, determinat de consilierii săi ecleziastici, a trebuit să facă, în 822, la Attigny, o penitență publică. În 830, rebeliunea a venit din partea fiilor înșiși ai Împăratului. Cîțiva ani mai înainte, acesta se însurase a doua oară cu o prințesă bavareză, Judith, care, dîndu-i un fiu
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
Astfel, un teritoriu compus din regiunea Alamană, Retia, Alsacia și o parte din Burgundia am fost atribuită tînărului prinț. În același timp, influența lui Lothar, foarte puternică pe lîngă tatăl său pînă în acel moment, ca și cea a consilierilor ecleziastici ai lui Ludovic, favorabili unității Imperiului, a început să fie pusă în umbră, la curte, de clanul lui Judith și al favoritului său, contele Septimaniei Bernard, în timp ce ceilalți doi fii ai împăratului, Pepin și Ludovic, încercau să-și mărească partea
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
sub Ludovic cel Pios, momentul se află sub semnul influenței Bisericii. În fața dispersării autorității, a anarhiei, a incursiunilor devastatoare ale normanzilor și sarazinilor, Biserica întrupează un principiu unitar. Papa Nicolae I înmulțește efoturilc în acest sens: el intervine în afacerile ecleziastice ale fiecărui regat, fără să țină seama de protestele suveranilor cardingieni și-i oferă sprijinul lui Ludovic II în lupta îndîrjită pe care acesta din urmă o duce în Italia de Sud împotriva musulmanilor. Domnia lui Ludovic II marchează o
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
de hectare în Flandra și Frizia. În general, marele domeniu carolingian își asigură singur subzistența. Cele mai multe villae își au chiar proprii lor artizani, care fabrică haine, oale, butoaie și instrumente agricole. Villae-le care pot da un excedent stăpînului laic sau ecleziastic -, care astfel să-și poată achiziționa produsele de lux ale marelui comerț, sînt rare. Cu atît mai mult cu cît anumite cumpărături nu pot fi evitate: fierul pentru unelte și arme, sarea pentru conservarea cărnii, vinul în regiunile unde vița-de-vie
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
de la o regiune la alta a creștinătății. Se va vorbi atunci de feudalitate pentru a desemna ansamblul raporturilor omului cu semenul său, raporturi care domină corpul social, începînd cu cele pe care le întrețin suveranii cu marii seniori laici și ecleziastici a căror putere rivalizează cu a lor pînă la micii vasali care, deținînd, la nivelul lor mărunt, o putere doar de comandă (bannum), își exercită autoritatea în sînul senioriei. Nașterea și avîntul feudalității Dislocarea Imperiului de Apus, fărîmițarea regatelor în
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
Anglia -autoritatea sa celei a statului, trecînd în propriul său patrimoniu ansamblul puterilor de conducere care-i fuseseră temporar transferate de către suveran, începînd cu puterea judiciară exercitată de tribunalul senioral și deseori contestată de un alt senior sau de autoritatea ecleziastică. Numai în virtutea acestor puteri, seniorii pot impune supușilor lor constrîngcri, sarcini și diverse taxe. Condiția țăranului Fie că e desemnat ca "manant" (din latinul manere = a ră-mîne), ca "villan" (locuitor al unei villae) sau ca "șerb", țăranul medieval duce o
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
funciare, clericii din vremea merovingienilor nu aveau însă nici un mijloc de a se apăra împotriva abuzurilor suveranilor și uzurpărilor laicilor, altul decît acela de a se implica și ei în sistemul închinării, apoi în cel al omagiului. Multe dintre domeniile ecleziastice au fost astfel transformate în domenii laice, episcopii și abații devenind vasali ai unuia mai puternic, putînd, la rîndul lor, primi omagiul unor vasali mai modești. Deveniți și ei "seniori", ei se folosesc de dreptul lor de comandă (bannun) pentru
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
prerogativă. Conferirea episcopatelor, altădată monopol al suveranului (care substituise el însuși simplei alegeri a prelaților hotărîrea sa autoritară), se vede uzurpată ca și celelalte drepturi regale, de ducii, conții și chiar vasalii de rang mai modest. În scurt timp, beneficiile ecleziastice vor cădea sub influența feudalilor care-și impun voința, controlează investiturile și nu ezită, în anumite regiuni (în Franța mai mult decît în Germania), să hotărască soarta scaunelor episcopale și abațiale, ca și cum ar fi fost vorba de o funcție transmisă
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
atunci, într-adevăr, nimic nu-1 mai deosebește de un senior laic. Această inserțiune a Bisericii în sistemul feudal este dublată de o slăbire a disciplinei, a moravurilor, și chiar a sentimentului religios în sînul clerului. Simonia, adică traficul cu beneficiile ecleziastice și sfintele taine, ia amploare, proprietarul bisericii sau episcopatului vînzînd titlul de paroh sau episcop postulantului, oficiantul extorcîndu-i la rîndul lui pe credincioșii speriați de focul Gheenei. Este de deplîns și absenteismul clerului, ignoranța crescîndă a preoților mărunți și degradarea
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
episcopatului vînzînd titlul de paroh sau episcop postulantului, oficiantul extorcîndu-i la rîndul lui pe credincioșii speriați de focul Gheenei. Este de deplîns și absenteismul clerului, ignoranța crescîndă a preoților mărunți și degradarea treptată a moravurilor (nicolaismul) la toate nivelele ierarhiei ecleziastice. Papalitatea ea însăși nu este capabilă de a oferi un exemplu în acest sens. Astfel, în secolul al X-lea, Sergiu III devine amantul frumoasei Marozia, fata unui înalt reprezentant al aristocrației romane, senatorul Teofilact. Din unirea lor se naște
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
clunisian, Hildebrand, originar din Toscana, devenit unul dintre capii mișcării reformiste și inspirator al politicii pontificale sub Alexandru II. Ales Papă în 1073, Grigore se apucă neîntîrziat să reformeze Biserica Romană în profunzime. După ce condamnă, și el, traficul de beneficii ecleziastice și moravurile desfrînate ale anumitor prelați și după ce-i depune pe mulți dintre ei prin emisari speciali legații -, el interzice în mod absolut practica învestiturii episcopilor de către laici, refu-zînd suveranilor dreptul de a interveni în numirea lor. Într-o serie
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
care nu acceptă reconstituirea unei puteri suverane. Mai multe revolte izbucnesc astfel, revolte pe care, întotdeauna, Otto reușește să le înăbușe: atunci anexează coroa nei Saxonia, fracționează Lorrena și două ducate și instalează în fruntea marilor principate teritoriale laici și ecleziastici din propria sa familie. Persistența pericolului exterior, ca și abilitatea și hotârîrea sa, îi permit să păstreze unitatea regatului. În 955, aflat în fruntea unei armate compuse din toți baronii germani, Otto îi înfruntă pe unguri și le zdrobește armata
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
două persoane (așa cum și Hristos are două naturi), Împăratul și Papa, cel de-al doilea trebuind să se supună celui dintîi. Acestui fundament teologic al puterii, i se adaugă, pentru ottonieni, sprijinul necondiționat care le este acordat de o ierarhie ecleziastică total supusă împăratului, ajutorul orașelor și posesiunea unui vast domeniu dinastic în regiunile Rinului și Mainului, în Saxonia, Franconia, Lorrena, Italia și în teritoriile obținute la est de la slavi. În timpul domniilor lui Otto II (973-983) și Otto III (996-1002), domnii
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
alege, în locul său, pe Guibert de Ravenna, sub numele de Clement III. Apoi, în 1084, el descinde în peninsulă, reușește să cucerească Roma, îl instalează aici pe antipapă nume dat celor care revendică titlul de Papă, dar pe care tradiția ecleziastică nu-i recunoaște și primește din mîinile sale coroana imperială. Grigore VII, baricadat în castelul San-Angelo, este eliberat de șeful normand Robert Guiscard și se exilează singur la Salerno unde și moare, învins și amărît, în 1085. Începînd cu 1094
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
stabilindu-se în regiuni încă nelocuite, unde instalează mici aglomerații legate prin drumuri și căi care dau anumitor zone ale Occidentului o fizionomie pe care-o vor păstra pînă tîrziu. Acestor inițiative modeste le răspund cele ale seniorilor, laici sau ecleziastici, ale suveranilor, ale orașelor comerciale, numeroase în Italia, care vor cu toții să-și întărească astfel dominația politică asupra ținuturilor înconjurătoare, în detrimentul aristocrației feudale, asigurîndu-și, în același timp, și aprovizionarea cu semințe. Ordinele monastice, Clunisienii, Cistercienii, ordinele militare joacă un rol
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
îl înconjoară: ei nu sînt însă nici străini, nici noi îmbogățiți, ci reprezentanți ai acelor categorii înstărite care și-au început ascensiunea socială cu una sau două generații mai înainte: membri ai anturajului episcopilor, ministeriales însărcinați de seniorul laic sau ecleziastic să vîndă surplusurile agricole ale domeniului, țărani îmbogățiți prin vinderea propriilor lor surplusuri sau artizani de țară veniți să se stabilească la oraș, unii dintre ei nerenunțînd, de altfel, la activitatea agricolă. Poate și "imigranți", veniți dintr-un alt oraș
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
ruptură clară, netă între oraș și sat, între o categorie socială cea a neguțătorilor -care vine la oraș practicînd un comerț de lungă durată înainte de a se stabili la porțile sale, pentru a i se integra apoi complet, și puterea ecleziastică sau laică, seniorală în ambele cazuri, căreia această "clasă în ascensiune" i se va opune iremediabil și total. Toate lucrările recente arată că dacă importanța comerțului în dezvoltarea orașelor medievale este de netăgăduit, esențialul s-a jucat, totuși, la nivelul
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
lui Frederic II, Conrad IV, apoi nepotul său, Conradin, se opun candidaților străini susținuți de Papă contele Wilhelm de Olanda, Alfonso X al Castiliei, Richard de Cornwall -, Germania se transformă într-un mozaic de state aproape independente: principate laice și ecleziastice, state ale Cavalerilor Teutoni, orașe libere ale Hansei etc. Colegiul electoral care-l desemnează pe regele Romanilor (candidatul, deci, la titlul imperial), redus la șapte membri arhiepiscopii de Köln, Meinz și Trier, contele palatin al Rhinului, regele Boemiei, margraful de
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
migrațiilor, cruciadelor, pelerinajelor și acțiunii clericilor sau negustorilor. Principalele puncte centrale ale acestei firave identități sînt școlile monastice, apoi, începînd cu secolul al XII-lea, cele episcopale. Acestea din urmă dau naștere universităților, corporații de studenți și profesori, în general ecleziastici sau aspiranți la acest statut, corporații adesea opuse autorităților ecleziastice și laice. În jurul universităților se produce o schimbare, o reînnoire a gîndirii prin redescoperirea autorilor antici și mai ales a lui Aristotel. Problema împăcării mesajului evanghelic întemeiat pe Revelație cu
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
centrale ale acestei firave identități sînt școlile monastice, apoi, începînd cu secolul al XII-lea, cele episcopale. Acestea din urmă dau naștere universităților, corporații de studenți și profesori, în general ecleziastici sau aspiranți la acest statut, corporații adesea opuse autorităților ecleziastice și laice. În jurul universităților se produce o schimbare, o reînnoire a gîndirii prin redescoperirea autorilor antici și mai ales a lui Aristotel. Problema împăcării mesajului evanghelic întemeiat pe Revelație cu logica aristotelică reprezintă esența scolastică, ilustrată de Abelard, Albert cel
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
de dominația lui Henric II, sub protecția Știutului Scaun. La Bologna, școala episcopală pe care au reprezentat-o în secolul al XII-lea juriști precum Irnerius și Grațian, devine universitate (în 1219) în urma unui conflict care o opune nu autorității ecleziastice, ci celei comunale. Nu toate universitățile se nasc în urma unei rebeliuni împotriva puterii. Cea de la Napoli este întemeiată, în 1224 de Frederic II, cu scopul de a rivaliza cu cea de la Bologna oraș guelf, și de a furniza regatului Siciliei
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
ani pentru un doctorat în teologie). Studenții alcătuiesc, ca atare, o lume turbulentă, foarte pestriță și foarte legată de privilegiile și libertățile sale. Cu scopul de a le asigura un acoperiș și o existență ceva mai senină, mai conformă statutului ecleziastic căruia cei mai mulți i se dedică, întemeietori pioși deschid pe proprie cheltuială colegii în care sînt primiți studenți bursieri. Astfel se prezintă colegiul fondat în 1257 la Pan de Robert de Sorbon, fiul unui țăran devenit magistru de teologie și cleric
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
pe proprie cheltuială colegii în care sînt primiți studenți bursieri. Astfel se prezintă colegiul fondat în 1257 la Pan de Robert de Sorbon, fiul unui țăran devenit magistru de teologie și cleric al Sf. Ludovic. Cît despre magistri, ei sînt ecleziastici, foarte ades Frați Predicatori sau Frați Minori, precum franciscanul Francis Ba-con, profesor la Oxford, sau domnicanii Toma d'Aquino și Albert cel Mare, canonizați amîndoi de Biserică. Magiștri și studenți, toți călătoresc mult. Albert cel Mare va fi profesor la
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
în acord cu doctrina Bisericii grecești, și numai astfel opera lui Movilă a fost aprobată la 11 martie 1643 de cei 4 patriarhi ai Orientului (Constantinopol, Alexandria, Antiohia și Ierusalim), de cei 9 episcopi ai sinodului și de alți funcționari ecleziastici. Dar mitropolitul Kievului, în Catehismul său tipărit în 1645, a continuat să-și păstreze convingerea, după cum ne reiese din răspunsul său la întrebarea: Quomodo consecratur hoc Sacramentum in sacra liturgia?: - Virtute horum verborum quae locutus est Christus: „Hoc est Corpus
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
pe agenda politică a aducerii aminte. Cultul partinic. Partidul devine de asemenea subiectul devoțiunii cultice. Dacă cultul personalității constituie o specie a cultului eroilor (hero worship), cultul partinic poate fi înscris în clasa cultului instituțional din care fac parte cultul ecleziastic (a instituției bisericii) și cultul monarhic (a instituției regalității). Cultul personalității poate fi interpretat prin prisma puternicului concept weberian al "autorității charismatice" ca fiind programul cultural sponsorizat statal care mobilizează întregul aparat propagandistic în scopul îmbrăcării simbolice a liderului în
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]