1,319 matches
-
domnitorul Al. I. Cuza apare, cum era și normal, pe medalia Centenarului Unirii Principatelor (fig. 84av și 84rv), în 1960, împreună cu Mihail Kogălniceanu, pe medalia Centenarului Universității din Iași, iar în 1984, pe o medalie de expoziție filatelica, care prin efigie nu aduce nici o noutate în domeniu (fig. 85av) După 1989, Cuza apare pe medalia expoziției filatelice din 1993, organizată la Albă Iulia cu prilejul sărbătoririi a 75 ani de la Marea Unire din 1918 (fig. 86rv), pe o medalie inițiată de
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
și-a legat definitiv destinul de personalitatea lui Alexandru Ioan Cuza și de faptele cele mari ale domniei acestuia. Și reflectarea medalistica a fost fidelă, din acest punct de vedere, realității. În 1864, numele lui Kogălniceanu, doar numele, nu și efigia, apare pe două medalii. Ele sunt dedicate de cetățenii din Turnu Măgurele și respectiv județul Dîmbovița marelui om de stat. Prima PENTRU MĂREȚUL FAPT DIN 2/14 MAIU 1864 și a doua PENTRU AGERA ESSECUTARE MĂREȚELOR CUGETĂRI PRINȚULUI DOMNITOR ALESSANDRU
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
culturale constituiau obiect de reflectare pentru acest domeniu al artelor plastice. Din câte cunoaștem noi, prima medalie dedicată unei personalități culturale este realizată în 1879 (lui Vasile Alecsandri, cu ocazia primei reprezentări a dramei Despot Vodă), iar prima medalie cu efigie a unei personalități culturale a fost dedicată lui Gheorghe Barițiu, în 1892, de către Academia Română. BOGDAN PETRICEICU HAȘDEU Personalitatea de excepție a lui B. P. Hașdeu este receptata, prin intermediul școlii, mai mult ca dramaturg și filolog și adesea se trece cu
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
45rv) prezintă chipul lui Ion Ionescu de la Brad, cu puțin bust îmbrăcat în ținută protocolara, orientat aproape în profil stânga. Trăsăturile fetei, maxilarele, pomeții obrajilor, linia gurii, bărbia, dimensiunea frunții exprimă vigoarea și robustețea țăranului român, dar și distincție intelectuală. Efigia este înconjurată de bandă mărginita de cercuri liniare, franța în partea de jos într-un medalion rotund ce cuprinde pe două rânduri anii, 1818-1891. Pe banda, în partea de sus, este inscripția semicirculara ION IONESCU DE LA BRAD, iar în partea
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
este inscripția 90 DE ANI DE ÎNVĂTĂMÂNT AGRONOMIC UNIVERSITAR LA IAȘI 1912-2002. Pe revers este o bandă, mărginita de cercuri liniare, cu legendă CTITORII ÎNVĂȚĂMÂNTULUI AGRONOMIC UNIVERSITAR IEȘEAN, având în zona centrală trei medalioane, îmbrățișate de ramuri de lauri, cu efigiile profesorilor HARALAMB VASILIU, AGRICOLĂ CARDAȘ și NECULAI ZAMFIRESCU (fig. 50rv). Reprezentarea medalistica este realizată după machetă sculptorului Vasile Gabor, în maniera realismului clasic, de tip fotografic, specific gravorilor de la Monetăria Statului, cu grijă pentru notă de expresivitate care le individualizează
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
tombac argintat, să pot găsi și eu, daca nu un exemplar original, măcar o imagine fotografică sau scanata. Deși cu multă întârziere, șansa mi-a oferit-o Internetul, de unde am extras imaginile de mai jos. Pe avers (fig. 105av) este efigia savantului ieșean, realizată în viziunea gravorului Vasile Gabor și legendă semicirculara DRAGOMIR HURMUZESCU 1865-1954, continuată pe două rânduri, deasupra umărului stâng, CNR-CEI / 1994. Pe revers (fig. 105rv), în coroană de lauri, este o legendă distribuită în două registre: PROMOTORUL / ÎNVĂȚĂMÂNTULUI
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
doctorului Cantacuzino, de Petre Tăutu, sculptorul înlocuindu-i, după cum se vede, doar vestimentația civilă, cu cea militară (fig. 108unifață) {\cîte 101}. La Iași este și turnata în bronz (1250 mm), așa cum probează și inscripția plasată în zona liberă dintre ceafa efigiei și marginea medaliei, A. LAVRILLIER (arcuit), IASSI / 1918 pe două rânduri puțin mai jos, mult înclinate spre dreapta. Nu avem informații în legătură cu numărul de exemplare turnate și nici nu putem preciza de ce imaginea fotografiată de noi apare ușor ovala. Medalia
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
atâtea turnate după un exemplar original. Chipul savantului doctor Ion Cantacuzino mai apare pe încă o placheta și două medalii. Placheta, o nouă opera a lui André Lavrillier, este realizată în anul 1933 (fig. 109unifață). După cum lesne se poate constata, efigia de pe această reamintește de aceea de pe medalia de la Iași, din 1918. O altă medalie (fig.110av și 110rv), realizată în anul 1963, la centenarul nașterii marelui savant, este opera a sculptorului Vasile Anghel, (bronz, 70 mm) și iese din notă
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Maftei. Așa se face că atunci când, cu totul întâmplător, am aflat că primul automobil care a circulat pe străzile Iașului la 1900 era al doctorului Juvara, si cum chiar în perioada respectivă îi contemplam într-o imagine medalistica de excepție efigia de împărat român, informațiile din lucrarea mai sus citată, coroborate cu cele din alte surse, s-au materializat în acest medalion biografico-medalistic{\cîte 104}. După studii strălucite la Facultatea de Medicină din Paris, bârlădeanul Ernest Juvara își va începe carieră
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
de atunci. Medalia din 1934 (bronz, 65 mm) este modelată de sculptorul Sava Savargin, al cărui nume nu l-am mai întâlnit în medalistica românească a perioadei interbelice. Pe aversul acesteia, (fig. 112av) ne întâmpină capul doctorului Juvara, având alura efigiilor imperiale de pe medalioane române. Chipul este prezentat în profil spre stânga, cu trăsături ce-i dau o notă de măreție. Prin reliefuri accentuate sunt redate trăsăturile chipului: mustăcioara sub care transpare un zâmbet abia schițat, nas ușor acvilin de dimensiuni
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
În 1936, la primirea să în cel mai înalt for științific național, Academia Română, putem presupune că elevii și colaboratorii au intenționat să-l omagieze medalistic. Constatăm însă că o inscripție cu caractere foarte mici, plasată în câmpul liber din dreapta efigiei de pe avers intra în contradicție cu mesajul legendei de pe revers OMAGIU / PROFESORVLVI / DOCTOR AL. SLĂTINEANV, continuată dedesubt pe două rânduri, PRIETENII COLABORATORII / ȘI ELEVII SĂI întrucât aceasta consemnează alături de numele sculptorului, André Lavrillier și anul realizării medaliei care este și
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
revers. ION TĂNĂSESCU În lumea academică medicală ieșeana cinstirea memoriei înaintașilor prin gravarea chipului pe medalii, s-a instaurat, așa cum s-a văzut mai sus, încă din perioada interbelică. Operele realizate atunci au o valoare artistică de necontestat, atât prin efigie gravata cu multă măiestrie și reprodusa pe avers cât și prin imaginile simbol foarte sugestive și ușor accesibile de pe revers, care au darul să întregească dimensiunea personalității (capul Meduzei, pe reversul medaliei savantului Ion Cantacuzino, discobolul sculptorului Myron, din secolul
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
de 120 de ani, din 1999, s-a considerat necesar că acestea să fie consemnate și medalistic. Așa credem că s-a ajuns la asocierea clădirii Institutului de Anatomie, de pe medalia Centenarului Institutului de Medicină și Farmacie, din 1979, cu efigia savantului Grigore Ț. Popa, de pe medalia Societății Medicilor Scriitori și Publiciști din România. Suntem convinși că cititorii vor înțelege că atitudinea critică față de manieră în care au fost concepute medaliile profesorilor Ion Gh. Tănăsescu, Ion Iancu și Vladimir Buțureanu este
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
mult linia gurii, iese în partea superioară din cercul ce încadrează zona centrală a aversului, sugerându-ne o personalitate puternică, definită de voință și perseverența. Între cerc și marginea medaliei este inscripția CENTENARUL NAȘTERII DR.MIHAI CIUCĂ 1883-1983 SĂVENI. În dreapta efigiei este simbolul medicinei (cupă încolăcita de șarpe). Pe revers (fig. 125rv), o bandă circulară cu inscripția EXPOZIȚIA FILATELICA ȘI NUMISMATICA „MEDICINĂ 83” SĂVENI, încadrează inscripția pe trei rânduri CASĂ MUZEU / DR.MIHAI / CIUCĂ, având deasupra casă cu pomi și doi
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
la Iași a încă două clinici cu același profil, că era un mare practician și că „rigurozitatea și precizia gesturilor, armonizate cu suplețea, lăsau impresia că tot ce făcea era simplu”, cum scrie Ionel Maftei{\cîte 121}. Sunt elemente ale efigiei (fruntea înaltă, expresia meditativa a feței și, în mod special, degetele mâinilor) preluate cu măiestrie din desenul lui Dragoș Pătrașcu, de gravorul Monetăriei Statului, Maximillian Fetiță (ale cărui inițiale, MF, sunt gravate sub mâna dreaptă), care dau profesorului Dobrovici, așa cum
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
de simboluri geologice se dă deoparte și pe scenă apare alt rînd de simboluri: doi vulturi ageri, unul ridicîndu-se de pe Carpat, celălalt de pe Balcan. Urmează o bătălie cumplită În aer, din care victorios iese, bineînțeles, vulturul carpatin. O confruntare de efigii, un transfer ce vine din basmul popular. Alecsandri flatează mitologia națională În popularele poeme Peneș Curcanul, Sergentul, Frații Jderi, folosind o retorică simplă și eficientă. O retorică a eroismului popular, aceea ce cultivă inima de foc și brațul de oțel
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
a posibilului"!). După exorcizarea demonului burghez ce reclamă împăcarea resemnată cu sine și cu lumea din jur, în episoadele succesive ale ciclului "autobiografic", personalitatea lovinesciană își va fi căutat la un moment dat, compensativ, și un analogon simbolic, ideal, cu efigie de "luceafăr". Nu-i inutil de precizat că romanele eminesciene sunt scrise într-o perioadă tulbure, pe fondul unei crize existențiale majore, semnalate apăsat de notațiile din "agende". Motivațiile psihologice ale unui atari demers sunt însă mult mai complexe, după cum
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
o perioadă determinată; ea era de ordinul a 25 de ani în sec. al XVII-lea, astăzi este de 70 de ani pentru bărbați, 78 de ani pentru femei. Stater. Monedă de aur provenind din regiunile Mediteranei orientale. Bătută cu efigia regelui Macedoniei, Filip (356-336 î.I.C.), această monedă trebuie să fi ajuns în Galia prin intermediul mercenarilor gali aflați în solda armatelor grecești sau a negustorilor. Stări generale, stări provinciale. În Franța sfîrșitului de Ev Mediu și a Vechiului Regim, stările
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
lui Dionisie Smeritul a putut deveni sistemul lumii civilizate, fiind o cucerire a întregii omeniri până în vremea noastră. Chiar dacă de-a lungul veacurilor calendarul creștin a suferit ameliorări, creștinii și necreștinii au rămas uniți de un sistem care poartă ca efigie Nașterea Mântuitorului lumii. Păstrând ferm criteriul Învierii și al Nașterii Domnului, statornicit de către Sfinții Părinți, Dionisie Exiguul a contribuit la încetarea dezbinărilor dintre cele două părți ale creștinătății pe care le provocase schisma acachiană. De asemenea, el a făcut ca
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
un înger, sensibil ca violoncelui lui Pablo Casals, Carmen Galin (Mona), pentru profunzimea și rafinamentul trăirilor scenice, care nu exclud misterul, "jocul", poezia, Cerasela Stan (Domnișoara Cucu), împletire de umor zglobiu și de bine ascunsă tristețe, Raluca Penu (o elevă) efigie a ingenuității amenințată însă de platitudinea din jur, Valentin Uritescu (profesorul Udrea), impresionant și el, alături de Miroiu, ca un "Don Quijote", în puterea de a visa și a auzi ceea ce oamenii din jur nu mai știu de mult să viseze și
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
forma de dandysm care-i convenea cel mai mult, nu o frondă plebee și păguboasă, ci un aristocratism pe care oricum îl purta în sînge și-l determina să fie și extrem de productiv. Urmărindu-și, cu oarecare jucată manie, propria efigie de dandy, pictorul, avizat colecționar de lavaliere, bastoane și umbrele cu motive sculptate, își poartă, în protipendada pariziană, în cea bucureșteană, dar și în cafenele de mîna a doua, risctusul de aristocrat sastisit, gata oricînd să vitupereze și să taie
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
penelului și daltei în stare să-i imortalizeze urgent pe triumviri. Evident, într-o singură capodoperă suprarealistă. Dar n-o fac. Pentru că-i știți. Da', zău, să mori de rîs, nu alta. 15 martie Înduioșătoare grija soției iubitoare pentru imaginea (efigia) post-mortem a soțului. Dacă soțul mai e și Mateiu I. Caragiale... Cînd, în 1936, Alexandru Rosetti pregătește, la Fundații, tipărirea Pajerelor, și cînd se pune și chestiunea reproducerii unui portret în capul volumului, Marica M. Caragiale îi scrie ilustrului editor
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
insolență răsăriteană! Copil, am trăit în cultul unei imagini încîntătoare. Prin noblețe, prin discreție: cea a regelui-copil, cea a regelui-adolescent, în uniforma ostașului crud, peste care urma să vină tăvălugul istoriei. Frumusețea necontrafăcută a începutului este acum, în anii senectuții, efigie veșnică. Efigie dur și îndurerat cioplită. Așa cum am văzut-o în balconul sub care mulțimile unduiau. Regăsindu-se. Fotografia lui Eugen Ionescu, pe care, îmi place să cred, chiar mîna dramaturgului a îngroșat trăsăturile vesel-triste de clown. Cîți au curajul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Copil, am trăit în cultul unei imagini încîntătoare. Prin noblețe, prin discreție: cea a regelui-copil, cea a regelui-adolescent, în uniforma ostașului crud, peste care urma să vină tăvălugul istoriei. Frumusețea necontrafăcută a începutului este acum, în anii senectuții, efigie veșnică. Efigie dur și îndurerat cioplită. Așa cum am văzut-o în balconul sub care mulțimile unduiau. Regăsindu-se. Fotografia lui Eugen Ionescu, pe care, îmi place să cred, chiar mîna dramaturgului a îngroșat trăsăturile vesel-triste de clown. Cîți au curajul să-și
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
a creației și ca pe un model al Universului însuși, dar asemenea unui moralist însingurat, meditativ și revoltat în același timp, el dezvăluie patetismele și fragilitățile umane, stările majestuoase și iminentele surpări în abis". Textul este ilustrat cu faimosul "Autoportret", efigie mult inconfundabilă, în care nu știi ce să vezi: afișarea serios ritoasă a făloasei autoaprecieri, sau masca histrionică a spiritualului pictor, căruia i-a plăcut atît de mult hazul gros, chiar hazul de propriile-i metehne. Probabil, ambele. Iată că
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]