2,955 matches
-
familie. Soluția comună trebuie căutată cu răbdare, punând accentul pe ceea ce este esențial, altfel copiii vor fi dezorientați, neștiind de cine trebuie să asculte, când părinții au păreri diferite. De asemenea, familia nu trebuie să trăiască în izolare, în mod egoist, ci trebuie să fie deschisă spre alții. Acest lucru contribuie la o angajare în viața Bisericii și a societății. II. Rațiunea În educația copiilor, părinții trebuie să fie conduși de rațiune, străduindu-se: să convingă copilul cu bunătate și răbdare
EDUCAŢIA COPILULUI ÎN FAMILIE. In: Arta de a fi părinte by Otilia Todică () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1407]
-
mai mult părintele de copil. În același timp, recompensa primită pe nedrept poate avea consecințe negative în dezvoltarea copilului, în special dacă situația se repetă. Fie se simte vinovat de faptul că primește ceea ce nu i se cuvine, fie devine egoist, centrat pe a obține pentru el ceea ce se poate și a păstra ceea ce a primit pe nedrept. De asemenea, copilul pedepsit nemeritat se poate izola sau se poate închide în sine, devenind un copil necomunicativ. Jocurile și jucăriile Pentru cei
CE ÎNSEAMNĂ A FI PĂRINTE. In: Arta de a fi părinte by Cristian Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1425]
-
timp, devin dominante. Familia, modelul comportamental al părinților, stilul educativ, școala, climatul conjugal și profesional, au funcții de socializare primară a copilului și de stabilizare a personalității adultului. Analiza trecerii la actul homicidar, surprinde momentul impactului dintre personalitatea orientată antisocial (egoistă, egocentrică, indiferență afectivă, labilă) și situația concretă de viață, care crează premisele trecerii la act. În procesul psihologic de deliberare și opțiune, pentru o anume variantă de comportament, intervin criterii motivaționale (mobil și scop), valorice (semnificația juridică a faptei), morale
CONSIDERAŢII CU PRIVIRE LA COMPORTAMENTUL HOMICIDAR AL BOLNAVULUI PSIHIC. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by I. Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1479]
-
se repeta; d) dezvoltarea trebuințelor se realizează prin schimbarea sferei de obiecte care le satisfac și de asemenea prin schimbarea modului de satisfacere. E. Dupré distinge trei niveluri sau zone în sfera instinctelor: 1) instinctul de conservare, privind instinctele personale, egoiste relative la viața individului; 2) instinctul de reproducere, privind instinctele sexuale, genezice, în relație cu viața și perpetuarea speciei; 3) instinctul de asociere, privind gregaritatea, instinctele colective, altruiste, în raport cu viața comună din cadrul societății. Fiecăreia din grupele de instincte, de mai
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
vedere deplasează cauzele suicidului în sfera factorilor sociali, ai relațiilor interumane, a influenței pe care modelul socio-cultural o are asupra comportamentelor, acțiunilor și integrării sociale a individului. Plecând de la aceste considerente, E. Durkheim distinge patru forme de suicid: a) Sucidul egoist datorat unei dezintegrări a grupului social care duce la un exces de individualizare. b) Sucidul altruist datorat unei supraintegrări sociale care duce la o insuficiență a individualizării fiind, prin aceasta, o replică a suicidului egoist. c) Sucidul anomic se datorează
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
forme de suicid: a) Sucidul egoist datorat unei dezintegrări a grupului social care duce la un exces de individualizare. b) Sucidul altruist datorat unei supraintegrări sociale care duce la o insuficiență a individualizării fiind, prin aceasta, o replică a suicidului egoist. c) Sucidul anomic se datorează unei dislocări anarhice a grupului social, care duce la o insuficiență a coeziunii social-umane. d) Sucidul fatalist este replica suicidului anomic fiind datorat unui exces al reglementării sociale. J. Baechler propune următoarea clasificare a formelor
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
intensitate deosebit de puternică, producție imaginativă și interpretativă sau halucinatorie care duc la crearea unei „ficțiuni delirante” de tipul „gândirii dereiste” (E. Bleuler). În cadrul acestor constituții pasionale de factură patologică, M. Dide și P. Guiraud, disting două grupe principale: 1) Pasionalii egoiști Din punct de vedere clinico-psihiatric, această categorie de indivizi realizează tabloul „psihozei revendicative” de tipul „persecutat - persecutor”, procesivii, cverulenții etc. Psihopatologia persoanei revendicativului este caracterizată prin următoarele trăsături: hipertrofia Eului, sentimentul imperativ al luptei împotriva nedreptăților îndurate, excitația hipomaniacală, manifestată
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
persoanei, slăbirea acesteia, dependență și pasivitate; discontinuitatea conștiințelor, a responsabilității, imaturitate și regresiune; caracterul superficial al emoțiilor și sentimentelor, epuizare, pierderea capacității creatoare, a inițiativei; slăbirea sentimentelor altruiste, de compasiune, milă și solidaritate afectivă; ]nchiderea în sine egocentrică, cultivarea intereselor egoiste materiale, duritate, agresivitate etc.; transformată într-un „automat uman”, persoana va deveni ușor manipulabilă, sugestibilă, sensibilă la efectele propagandei, ale mass-mediei, pierzându-și identitatea și valoarea. Criza psiho-socială Pe fondul transformărilor sociale și istorice se profilează tabloul unei crize. Trebuie
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
constatat că ele aveau în vedere și practicau, în mod exclusivist, numai educația intelectuală. Weinstein și Fantini scriau: Accentuarea exagerată a cogniției și separarea acesteia de afectivitate este o trăsătură a societății noastre care, prin instituțiile educaționale, formează indivizi reci, egoiști, incapabili să înțeleagă și să exprime scopuri umaniste 15. Preluând o sugestie mai veche a lui Bruce R. Joyce (1966)16, Weinstein și Fantini au propus, ca alternativă la curriculumul tradițional, un așa-numit „curriculum triplu-etajat” (three-tier curriculum). Primul „etaj
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
poate retrăi, de exemplu, un om normal ceea ce trăiește un schizofrenic? Cum poți înțelege o teamă patologică, când nu ai avut decât experiența temerii „normale”? Poate un laș să-l înțeleagă pe un curajos? Poate un altruist să înțeleagă un egoist? Există aici o problemă de principiu. Presupunem că psihicul nostru reprezintă la nivelul potențelor sale o realitate constantă. În anumite condiții, fiecare dintre noi poate fi cuprins de o spaimă patologică, paralizantă. Fiecare dintre noi poate să manifeste, în anumite
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
spună tuturor colegelor că n-am vrut să-i fac un serviciu. Si data viitoare, dacă eu îi voi cere ceva, ea mă va trimite la plimbare! Dacă, între colege, nu ne ajutăm reciproc, unde ajungem? Nu vreau să devin egoistă. Terapeutul - Spuneți-mi, de câte ori ați refuzat să faceți un serviciu acestei colege? Christine - Niciodată. Terapeutul - Credeți că a refuza o singură dată înseamnă că sunteți egoistă? Christine - Nu, dar ar trebui să am un motiv valabil. Terapeutul - Cine, după părerea
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
plimbare! Dacă, între colege, nu ne ajutăm reciproc, unde ajungem? Nu vreau să devin egoistă. Terapeutul - Spuneți-mi, de câte ori ați refuzat să faceți un serviciu acestei colege? Christine - Niciodată. Terapeutul - Credeți că a refuza o singură dată înseamnă că sunteți egoistă? Christine - Nu, dar ar trebui să am un motiv valabil. Terapeutul - Cine, după părerea dumneavoastră, poate judeca dacă motivul este valabil: dumneavoastră sau colega? Christine - Eu, bineînțeles! Terapeutul - Ce planuri v-ați făcut pentru week-end? Christine - Să mergem să schiem
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
manifestă și iritabilitate, are numeroase stări de enervare refulate, datorită numeroaselor renunțări la care o constrânge boala sa (să nu-și spună părerea, să nu-și exprime drepturile). Ea se enervează repede pe oamenii pe care îi percepe ca fiind egoiști și pe aceia care doresc să știe prea multe lucruri despre ea. Are frecvente perioade de tristețe și de disforie, datorită acelorași motive care îi complică viața și nu-i permit nici o manifestare de spontaneitate: Isabelle - Din momentul în care
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
o terapie a schemelor de personalitate decât despre o terapie a depresiei. Autorii au ales să reunească în lucrare aceste două modele datorită continuității lor istorice și logice. Beck și al., 1979. Mirabel-Sarron, 2002. Pacientul consideră că este "leneș", "inadecvat", "egoist"... Chiar dacă activitățile par banale. Chiar dacă acest lucru i se pare imposibil. Prescripția sarcinilor conform unei scări ierarhice de dificultate permite ca fiecare etapă să fie încununată de succes, adică întărită, amplificând astfel motivația, sentimentul de control și de stăpânire de
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
de alții și că aceasta subminează rapid sentimentele de încredere și reciprocitate între aceia care ar fi tentați să fie încrezători. Știm, în ceea ce privește soluțiile interne, că sentimentul comunității și al schimbului de asigurări pozitive, necesar evitării catastrofei sociale implicite din egoistul joc de „Dilema prizonierului”, necesită timp îndelungat de formare și sunt adânc înrădăcinate în instituțiile participatorii ale unei societăți active. Aceste asigurări însă par a fi ușor de distrus. Acțiunea colectivă de succes poate fi un fenomen foarte fragil. Rezultatul
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
comparată cu un fel de morb care afectează psihicul și comportamentul, subjugă și cauzează nefericirea sau chiar eșecul în viață (Numerus clausus, Pe malul mării). Dar mult mai nociv îi apare autoarei modul de viață al celor bogați, ușuratic, imoral, egoist, iresponsabil, impulsionat de trăiri joase, cu manifestări sociale superficiale și ipocrite, lipsit de repere. Un aer greu, încărcat de cenușa patimilor omenești se lasă peste aceste ficțiuni, transformând totul într-o trăire buimacă. Singurul roman cu o tonalitate mai luminoasă
PALLADE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288631_a_289960]
-
Evadare în timp, București, 1984; Lumea prietenilor, București, 1985; Hoții în templu, București, 1986; Rotirea anotimpurilor, București, 1987; De veghe la Dunăre și mare, București, 1987. Traduceri: Mary Webb, Sarn, București, 1942, Șapte pentru un secret, București, 1944; George Meredith, Egoistul, București, 1943; Marietta Șaghinian, Aventurile unei doamne din înalta societate, București, 1969 (în colaborare cu Rodica Șiperco), Destin, București, 1969 (în colaborare cu Rodica Șiperco); Alexandros Papadiamantis, Ucigașa, București, 1969 (în colaborare cu Lambros Petsinis); Feodor Abramov, Două ierni și
ORLEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288591_a_289920]
-
și un fir istoric, mizând pe interferarea de real și suprareal. Formula care ar putea sugera impulsurile acestei narațiuni este „febră și viziuni”. Dyonisia (1926), „roman de voluptate și durere”, istorisește, cu un tâlc moralizator, pătimirile unei cochete. Răsfățată și egoistă, Dyonisiei, căreia îi place să fie dorită, viața îi rezervă o lecție dură. Un accident stupid o desfigurează, și pentru atrăgătoarea ușuratică din acea clipă începe calvarul. Abia acum, când arată ca o „iazmă hidoasă”, înțelege ea prețul dragostei. O
KARNABATT-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287703_a_289032]
-
minciunii], Stockholm, 1977; Tålamodets barn [Copiii răbdării], tr. Inger Johansson, Stockholm, 1979; ed. București, 1998; Vargarnas himlafärd [Lupii urcă în cer], tr. Inger Johansson, Stockholm, 1981; ed. București, 1993; Casa de fum, Stockholm, 1982; En solitär egoists dagbok [Jurnalul unui egoist solitar], Stockholm, 1982; Kvinnans spegel [Oglinda femeii], Stockholm, 1986; Trollkarlen från Gallipoli [Vrăjitorul din Gallipoli. Jurnal 2], Stockholm, 1986; Trädet i blåsten [Arborele în vânt], Stockholm, 1987; [Regina străzii], Stockholm, 1988; ed. tr. Diana Alexandru, pref. Dan Cristea, București, 1997
MELINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288085_a_289414]
-
dar nu în mod direct, ci prin înălțarea cititorului în lumea așa-zisei „ficțiuni ideale”, care este o aparență a realității și nu realitatea însăși; altfel, arta ar copia realitatea. Lumea „ficțiunilor ideale” îl ridică pe cititor deasupra intereselor cotidiene, egoiste și îl determină să se uite pe sine ca individ. Pentru a atinge acest scop, artistul trebuie să fie de o sinceritate desăvârșită și să ocolească imitația. Aceasta din urmă este un principiu distructiv cu atât mai primejdios, cu cât
MAIORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287962_a_289291]
-
anul următor montată și la Cluj) este un fel de Fedra modernă, în care iubirea dintre mama vitregă și fiul soțului ei este reciprocă. Cel distrus și adus în pragul sinuciderii este imprudentul tată, recăsătorit cu o femeie prea tânără, egoistă și necontrolată, pedepsită și ea de un justițiar misogin, care o împușcă pentru a-l salva și răzbuna pe nefericitul soț. Textul și construcția dramei sunt relativ izbutite, însă personajele sunt cam inconsistente, gândite prin simplificare spre a pune în
MILLIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288145_a_289474]
-
așa cum se întâmplă în Europa. Caseta 9. Despre cooperare în satul european „La noi, în Moldova, oamenii vorbesc, dar să muncească împreună... Asta e greu!” (femeie, Hănești). „Oamenii sunt dezorientați, nu se ajută unii pe alții!” (Hănești, bărbat). „Oamenii sunt egoiști, sunt fericiți dacă moare capra vecinului! Nu există armonie între oameni, numai invidie!” (bărbat, Trifești). „La noi, când auzi de cooperare spui CAP! În Europa, cooperarea este totală!” (bărbat, Ațintiș). Nu există consens în ceea ce privește diferențele percepute între România și țările
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
o reformă puritanistă a sensibilității culturale avem noi astăzi nevoie, condamnând fără echivoc expresiile exotice ale diversității, ci de o vibrație subtilă, plină de compasiune, în uvertura perpetuă a hermeneuticii iubirii. A veghea în cetate nu înseamnă să-ți trâmbițezi egoist certitudinile. Luminile Evangheliei sunt blânde și, tocmai de aceea, pătrunzătoare. La antipozi, sloganurile fundamentaliste, împachetate fără calm și cu multă ostentație, nu trimit decât la setea de ordine prin răzbunare. În concluzietc "În concluzie" Pentru a vorbi lumii, studenții disciplinei
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
devenit o banală, dar ilogică posterioritate. Dacă multiplele rețele mediatice ne oferă astăzi o imagine panoramică despre drama văzută și nevăzută a populației de pe glob, fascinația morbidă pentru teatrul violenței coabitează straniu cu cinica indiferență față de soarta victimelor și replierea egoistă în cele mai fugare plăceri. Pentru că generația care a urmat febrei Beatles nu mai crede în puterea de a schimba mersul lumii, singura alternativă oarbă și primitivă la disperare rămâne divertismentul cinic. Pentru a parafraza spusele fostului cancelar al Germaniei
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
lumea ca totalitate nu este melancolică, ci pascală. Ea necesită „pogorârea la iad”. Contemplarea infernului atinge, în chip nevăzut, proporții cosmice. Compasiunea universală pentru întreaga creație este rezultatul trecerii (Pascha) iubirii lui Dumnezeu prin inima purificată de gândurile pătimașe ori egoiste. Acest veritabil Paște lăuntric impus de solidaritatea ontologică cu soarta întregului Adam nu poate fi comparat cu simpla curiozitate intelectuală sau chiar morala bunei intenții cu care, în cel mai bun caz, profesioniștii cunoașterii de tip istoric își justifică profesia
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]