13,637 matches
-
treilea război mondial va avea trei forme: prima va fi distrugerea economică, care va face ca oamenii să se supună și să facă ce li se va impune de către dușmanii lor, a doua va fi distrugerea credinței și impunerea deciziilor elitei luciferice, adică a pan-religiei, si a treia formă va fi cea sângeroasă. Acest război sângeros va avea două-trei faze: mai întâi se vor iscă războaie locale între state învecinate cum ar fi Coreea de Nord și Coreea de Sud, China cu Japonia, Turcia
Teorie INCREDIBILĂ a Conspirației. Cum descrie un preot grec al Treilea Război Mondial: Bătălia dintre Iisus și Lucifer este aproape by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/63115_a_64440]
-
Singura mea așteptare este să-mi întîlnesc cititorii și să am ocazia să-i ascult, să port un dialog cu ei. Veți avea o discuție cu editorul dv., Gabriel Liiceanu, care, așa cum, iarăși, probabil că știți, este un reprezentant al elitei intelectuale conservatoare. Nu știu foarte multe despre dl Liiceanu, dar aștept cu interes întîlnirea și sper să aflu mai multe despre poziția sa politică, despre care deocamdată nu știu nimic. Și, presupunînd că dl Liiceanu vă va adresa una dintre
Amos Oz: „Scrisul meu nu reprezintă un activism politic, ci unul umanist“ by Ana Chirițoiu () [Corola-journal/Journalistic/4864_a_6189]
-
din însumarea rezultatelor: Mircea Cărtărescu, Ana Blandiana, Eugen Negrici, Mircea Martin, Ion Pop, Ileana Mălăncioiu, Nicolae Balotă, Livius Ciocârlie, Gheorghe Grigurcu și Paul Goma. Dar ce dăunează anchetei este că intenția ei nobilă cade în derizoriu din cauza caracterului de referendum. Elita celor care chiar merită să fie academicieni e înecată de pletora „egalitaristă”, de-a dreptul haotică, atât a anonimilor propuși spre „academizare”, cât și a anonimilor care îi propun. Cîteva exemple: ce legătură este între Ion Taloș sau Vasile Tărîțanu
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4869_a_6194]
-
o negare fără alte urmări, și unul de slăbiciune, în măsura în care evită confruntarea pe bază de argumente. Am mai avut neplăcerea unui refuz de felul acesta, cu ocazia unei dezbateri (finalmente, redusă la întrebări fără răspuns), organizată de România literară în legătură cu elitele intelectuale și rolul lor. Adversarii ideii de elită n-au fost capabili să producă nici un argument. Nici măcar să explice de ce tema ca atare ar fi altceva decât una rezervată elitelor! Al doilea lucru este încercarea de a face un pas
Problema istoriei literare by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4870_a_6195]
-
slăbiciune, în măsura în care evită confruntarea pe bază de argumente. Am mai avut neplăcerea unui refuz de felul acesta, cu ocazia unei dezbateri (finalmente, redusă la întrebări fără răspuns), organizată de România literară în legătură cu elitele intelectuale și rolul lor. Adversarii ideii de elită n-au fost capabili să producă nici un argument. Nici măcar să explice de ce tema ca atare ar fi altceva decât una rezervată elitelor! Al doilea lucru este încercarea de a face un pas mai departe în lămurirea cauzelor refuzului cu pricina
Problema istoriei literare by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4870_a_6195]
-
redusă la întrebări fără răspuns), organizată de România literară în legătură cu elitele intelectuale și rolul lor. Adversarii ideii de elită n-au fost capabili să producă nici un argument. Nici măcar să explice de ce tema ca atare ar fi altceva decât una rezervată elitelor! Al doilea lucru este încercarea de a face un pas mai departe în lămurirea cauzelor refuzului cu pricina, dincolo de faptul că noile generații suferă, după cum am sugerat în Istoria critică, de un sindrom pe care l-am numit prezenteism. În
Problema istoriei literare by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4870_a_6195]
-
Paul Cernat Antonio Momoc, Capcanele politice ale sociologiei interbelice. Școala gustiană între carlism și legionarism, prefață de Zoltán Rostás, București, Editura Curtea Veche, 2012, 416 p. Sociologul Antonio Momoc (n. 1978) e un tînăr universitar cu formație multiplă. Discipol de elită al lui Zoltán Rostás, a publicat de curînd un studiu excepț ional, aflat în siajul vechilor și susținutelor preocupări ale celui din urmă pentru istoria școlii Gusti, iar backgroundul multidisciplinar a prins bine cercetării sale. Cu un titlu acroșant ce
Sociologia lui Dimitrie Gusti by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4877_a_6202]
-
studiu excepț ional, aflat în siajul vechilor și susținutelor preocupări ale celui din urmă pentru istoria școlii Gusti, iar backgroundul multidisciplinar a prins bine cercetării sale. Cu un titlu acroșant ce amintește cartea de succes a lui Lucian Boia despre elitele intelectuale interbelice, volumul de față - la origine o teză de doctorat - este prima istorie realizată din unghiul condiționărilor politice a școlii de la București și a proiectului gustian de modernizare a satului. Și, totodată, o istorie instituțională a interbelicului autohton și
Sociologia lui Dimitrie Gusti by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4877_a_6202]
-
discursului se aliază cu o informație de primă mînă și cu o dicțiune a ideilor ce indică nu doar un expert, ci și un autentic intelectual critic. Alegerea școlii gustiene se dovedește relevantă atît ca principal laborator de formare a elitelor tehnocratice în vederea reformei sociale, cît și ca indicator al evoluției politicilor publice în interiorul noului stat național (e.g. „Gusti și-a propus profesionalizarea clasei politice cu ajutorul specialiștilor participanți la prelegerile publice de la ISR, Institutul Social Român constituindu- se, în anii ’20
Sociologia lui Dimitrie Gusti by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4877_a_6202]
-
Legii carliste a Serviciului Social... Autorul are dreptate să observe că Dimitrie Gusti - afin poporanismului antebelic și conservatorismului social - nu s-a arătat interesat de stimularea unei clase de mijloc urbane, ci doar de a uneia rurale, prin formarea unei elite devotate țărănimii. De altfel, pentru cei mai mulți intelectuali autohtoni, națiunea română era identificată, romantic, cu satul. Elocvent în cel mai înalt grad este modul în care Gusti se va pune în slujba directă a lui Carol, devenind principalul său legitimator intelectual
Sociologia lui Dimitrie Gusti by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4877_a_6202]
-
Fostul șef al statului Emil Constantinescu a declarat, duminică, la Europa FM, că elitele intelectuale sunt responsabile de starea de confuzie generală a societății, în condițiile în care l-au girat pe "președintele contrabandist" Traian Băsescu, fost nomenclaturist și colaborator al Securității. "Președintele Băsescu are o calitate, foarte importantă, pentru că este vorba de o
Emil Constantinescu: Elitele intelectuale au greşit girându-l pe preşedintele contrabandist Băsescu () [Corola-journal/Journalistic/48944_a_50269]
-
făcea. Cu cine făcea? Împreună cu Securitatea, pentru că puteai să fi arestat dacă aveai 5 dolari, nu dacă aveai 100.000 de dolari. Deci ne-a spus: «eu am fost contrabandist»", a declarat Emil Constantinescu la Europa FM. El a acuzat "elitele intelectuale" pentru faptul că "au girat" pentru Traian Băsescu. "Deci, practic, președintele Băsescu nu are, ca să spun în ghilimele, nicio vină. Ne-a spus de la început ce vrea să facă. Și a făcut ceea ce a făcut. Acești oameni (elitele intelectuale
Emil Constantinescu: Elitele intelectuale au greşit girându-l pe preşedintele contrabandist Băsescu () [Corola-journal/Journalistic/48944_a_50269]
-
acuzat "elitele intelectuale" pentru faptul că "au girat" pentru Traian Băsescu. "Deci, practic, președintele Băsescu nu are, ca să spun în ghilimele, nicio vină. Ne-a spus de la început ce vrea să facă. Și a făcut ceea ce a făcut. Acești oameni (elitele intelectuale - n.r.) au girat pentru persoana respectivă. Ei au spus «pentru România - așa ceva, nouă așa ceva ne trebuie». Să se lupte cu comunismul, să spunem. N-are importanță că alegem un nomenclaturist să se lupte cu comunismul! Că alegem o persoană
Emil Constantinescu: Elitele intelectuale au greşit girându-l pe preşedintele contrabandist Băsescu () [Corola-journal/Journalistic/48944_a_50269]
-
și anesteziști ai spitalului - din acel an să se mute, cu sprijinul doctorului G. Litarczek, la secția de chirurgie de la Fundeni, unde va lucra alături de Dan Setlacec, Marius Barnard, Ion Juvara sau Irinel Popescu. Mai mult, aflîndu-se în centrul de elită al chirurgiei cardiovasculare românești, pe sub ochii Dorei Petrilă vor trece nume celebre ale protipendadei bucureștene: de la Horia Bernea la actorul George Constantin, de la regizoarea Sanda Manu la pictorul Sorin Dumitrescu, galeria de figuri culturale dînd de fapt conținut volumului de
In articulo mortis by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4819_a_6144]
-
cea daneză. Răutăcioșii spun că ea e la fel de apropiată de model pe cât era Constituția noastră de la 1866 de cea belgiană. Adică o traducere cu minime adaptări. După criza financiară teribilă prin care a trecut Islanda - cea mai gravă din Europa! - elitele politice din această țară au decis să recurgă și la schimbarea Constituției. Au ales o cale democratică radicală, adică o implicare a cetățenilor obișnuiți și o consultare cât mai largă", explică Preda. Europarlamentarul PDL punctează că, în România, doar politicienii
Cristian Preda: Nu e exclus ca judecătorii CCR să fi început să judece cu ochii la sondaje () [Corola-journal/Journalistic/48291_a_49616]
-
guvernele de până acum au fost la fel, concept promovat în dese rânduri și de președintele Traian Băsescu, Croitoru lovește chiar în șeful său de la BNR. "În România, clicile (acea simbioză apărută după revoluție între creatorii de reguli și noile elite de afaceri) au capturat economia încă din decembrie 1989. Criza actuală din România este în primul rând expresia eșecului guvernelor de a instaura capitalismul.", a declarat Croitoru. Lucian Croitoru a fost la doar un pas să ajungă premier, după ce a
Croitoru, atac la Mugur Isărescu () [Corola-journal/Journalistic/52384_a_53709]
-
-ului din perioada 2004-2007 și a prăbușirii care a urmat. Acest rezultat nu a fost produs de capitalism, ci de clicile care au capturat parțial economia. În România, clicile (acea simbioză apărută după revoluție între creatorii de reguli și noile elite de afaceri) au capturat economia încă din decembrie 1989. Criza actuală din România este în primul rând expresia eșecului guvernelor de a instaura capitalismul. Economia de piață se bazează pe principiul că oamenii sunt liberi să exploateze oportunități și să
Lucian Croitoru: Clicile de antreprenori de carton au acaparat economia () [Corola-journal/Journalistic/52385_a_53710]
-
mobilizeze o consistentă participare din partea țării noastre la acest eveniment, beneficiind de erudite contribuții datorate directorului Institutului Cultural Român, Horia-Roman Patapievici, unor investigatori de marcă, precum Corin Braga și Ruxandra Cesereanu, si câtorva posibili reprezentanți ai unui „nou val” al elitei noastre umaniste - (în ordinea din program): Aida Osian, Andreea Șerb, Dragoș Ivana, Elenă Butoescu, Florentina Luminița Gheorghiu, Mihaela Doaga, Oana Fotache Dubalaru, Petruța Năiduț, Ruxandra Vișan. „Declarația de intenții” a organizatorilor (unde credem a fi detectat amprenta caracteristicei mobilități intelectuale
Frânturi lusitane - Erudită participare românească la un congres despre flori by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/5248_a_6573]
-
care stă pe linia de plutire culturală și căruia lipsa unui maestru nu-l indispune defel. În primul caz, viziunea e aristocratică și e inspirată de un filon religios: nu înveți ca să te formezi, ci ca să te inițiezi într-o elită, căci cunoașterea comună e pentru gloată, nu pentru cei aleși. În al doilea caz, vedenia e democratică și e insuflată de un tipar laic: cunoașterea nu e un privilegiu, ci un drept care se distribuie echitabil tuturor. Oricine poate deveni un
Libido sciendi by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5255_a_6580]
-
caz în care magiștrii de sex feminin nu intră în ecuația formării culturale. Femeia poate fi vestală, oracol sau iubită, dar nu profesor care să facă „pedagogie“, adică îndrumarea copiilor. În al cincilea rînd, scopul educației e pătrunderea într-o elită, adică formarea unei personalități care se contaminează cu virtuțile maestrului. În al șaselea rînd, educația nu stă în predare de cunoștințe, ci în molipsirea cu anumite reflexe mentale. Discipolul primește gusturi, viziuni și emoții, nu informații și nu teorii livrești
Libido sciendi by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5255_a_6580]
-
însă, sub influența scientismului, a feminismului și a democrației de masă, aura de prestigiu a relației maestru-discipol a fost redusă la neant, în vreme ce noțiunea de înțelept e pe cale să devină rizibilă. Și totuși, Steiner e de părere că educația de elită se va face mereu pe calapodul relației clasice „maestru-discipol“. Sunt două lucruri care surprind la prelegerile de la Harvard. Mai întîi, autorul sare de la exemplele istorice de maeștri și discipoli la exemple livrești, pe care le culege din operele literare și
Libido sciendi by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5255_a_6580]
-
niciuna dintre emisiunile analizate: vezi administrație publică, armată, poliție sau sindicate.” Cât despre conținutul celor discutate cu / în prezența femeilor, vă lăsăm să le descoperiți singuri. Dacă nu cumva ați făcut-o deja, poate chiar pe propria piele. Afurisita de elită La Piatra-Neamț, burg moldovenesc ascuns între culmi împădurite, ființează revista ANTITEZE (director: Cristian Livescu, redactor-șef: Raluca Naclad). Pe anul 2011 au apărut două numere și sperăm să nu fie singurele, chiar dacă din caseta tehnică a publicației nu reiese dacă
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5264_a_6589]
-
cît revistele culturale cunosc în provincie o agonie sigură și tăcută. Din primul număr reținem ciclul de poezii inedite semnate de Daniel Turcea, eseul critic în marginea laureatului pe 2008 al Nobelului (Le Clézio), alături de ancheta consacrată unei teme acerbe: „Elita intelectuală în România de azi”. Tinerii care răspund la întrebările Ralucăi Naclad au elanul vîrstei, dar și aroganța îngustă a ignoranților naivi. Unul dintre ei este Daniel Clinici, literat constănțean aflat la studii în Amsterdam, ale cărui păreri seamănă leit
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5264_a_6589]
-
păreri seamănă leit cu un conspect sîrguincios făcut din tomurile lui Foucault: aceleași clișee anti-elitiste inspirate de revolta împotriva interdicțiilor și de înverșunarea împotriva formelor de dominație culturală. Discursul lui Daniel Clinici sună astfel: să terminăm cu obsesia malignă a elitei intelectuale înțelese ca o pătură savantă care stă deasupra societății și își arogă o superioritate simbolică, fără de care nu și-ar putea justifica tendința de clasă dominantă. O astfel de elită e nefastă fiindcă vrea să intre în rolul unei
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5264_a_6589]
-
Clinici sună astfel: să terminăm cu obsesia malignă a elitei intelectuale înțelese ca o pătură savantă care stă deasupra societății și își arogă o superioritate simbolică, fără de care nu și-ar putea justifica tendința de clasă dominantă. O astfel de elită e nefastă fiindcă vrea să intre în rolul unei călăuze care are ambiția de a ne arăta drumul. În realitate, ne putem descurca și singuri, căci nu avem nevoie de intelectuali cu aere de directori de conștiință. Și ca un
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5264_a_6589]