1,271 matches
-
fost procesul decisiv în cristalizarea progresivă a conștiinței etnice românești, transfigurată ulterior într-o conștiință națională la baza căreia a fost așezat un program de unificare politică a națiunii române. Antirevelaționism. Lexiconul primordialist conține termenul de "redeșteptare" ca descriptor pentru emergența conștiinței naționale. Termenul este neinspirat sub două aspecte. În primul rând, prefixul "re-" implică mitul pe care A.D. Smith (1986, p. 191) îl numește "povestea frumoasei adormite". Povestea decurge după cum urmează: identificarea națională este un dat primordial al conștiinței umane
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
căreia "națiune" ajunge să semnifice o "comunitate de opinie". Sensul secund se configurează în contextul dezbaterilor teologice medievale, unde "națiune" a început să desemneze "facțiunile din cadrul republicii ecleziale" (Greenfeld, 1992, pp. 4-5). Un al treilea sens s-a cristalizat odată cu emergența înțelegerii conceptului de "națiune" ca "reprezentanți ai autorității politice și culturale" (Greenfeld, 1992, p. 5), prin care s-a făcut tranziția de la sensul eclezial la sensul de elită socială. După cum vom vedea, în scrierile incipiente ale cărturarilor ardeleni din secolul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
definită pe aliniamente civice ca asociație de cetățeni care se autoguvernează în acord cu voința generală. Epopeea semnificației conceptului de națiune nu avea să se sfârșească aici. Conceptul de națiune a suferit o ultimă întorsătură semantică prin transformarea cauzată de emergența naționalismului romantic, în special sub influența lui Johann Gottfried Herder. Națiunea ca "popor suveran" și-a schimbat pentru ultima dată sensul în "popor unic" (Greenfeld, 1992, p. 8). Acest ultim sens herderian, al națiunii ca expresie a unicității ireductibile a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
9) Primele două încarnări semantice ale conceptului de "națiune" (I: "comunitate de origine"; II: "comunitate de opinie") aparțin preistoriei naționalismului. Relevante pentru geneza și evoluția naționalismului românesc sunt înțelesurile ulterioare, de aceea, în continuare, reflectorul analitic va fi fixat pe emergența acestor noțiuni în spațiul cultural românesc. Pe parcursul secolului al XVIII-lea s-a produs tranziția de la sensul III, națiunea ca elită reprezentativă pe plan eclezial, politic și socio-cultural, la o formă embrionară a sensului IV, națiunea ca popor purtător al
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de posibilitate existențială a câmpului literar, cât și, la nivelul posibilităților de expresie, stabilește limitele "universului de discurs" disponibil tratării literare. Geneza culturală și dinamica evolutivă a literaturii didactice devine astfel inteligibilă doar dacă este plasată în contextul istoric al emergenței și structurării câmpului literar românesc, el însuși făcut posibil de anumite circumstanțe socio-istorice particulare create de evoluția societății românești. Rezultă astfel că inteligibilitatea fenomenelor socio-istorice reclamă, cu imperiozitate, analiza lor sistemic-relațională, ținându-se cont de sistemul de interdependențe structurale în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Stock urmărește configurarea a ceea ce numește a fi "comunități textuale", pe care le definește ca fiind "micro-societăți organizate în jurul înțelegerii comune a unui text" (Stock, 1990, p. 23). Citirea în comun a textelor canonice în Evul Mediu a condus la emergența unor "societăți orientate textual" (p. 19). Adaptând aparatul conceptual elaborat de B. Stock în studiul memoriei naționale, vom spune că "comunitatea textuală" a națiunii este o macro-societate interpretativă organizată în jurul înțelegerii comune a textelor care codifică scriptic trecutul colectiv al
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
comunitatea textuală" a națiunii este o macro-societate interpretativă organizată în jurul înțelegerii comune a textelor care codifică scriptic trecutul colectiv al comunității (i.e., a manualelor școlare de istorie națională). Școala este instituția socială programată să deservească acest scop. Potrivit lui B. Stock, emergența și funcționarea unei comunități textuale depind de existența a trei elemente: i) contact oral, prin care outsiderii intră în legătură cu o tradiție textuală preexistentă; ii) un proces educațional, prin care tradiția textuală este conservată și perpetuată; iii) istoricizarea comunității, prin care
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Individualist-libertarian tipul I Colectivist-autoritarian tipul II tipul III Sursa: L. Greenfeld (1992, p. 11) Tipul I, naționalismul individualist-libertarian de factură civică, și-a făcut apariția în Anglia secolului al XVI-lea, fiind ulterior transportat, via Locke, în Statele Unite ale Americii. Emergența naționalismului în Anglia secolului al XVI-lea a fost antamată de un cumul de transformări sociale majore, printre care cel mai important factor a fost Reforma Protestantă. Autoproclamarea lui Henric al VIII-lea în calitatea de cap al Bisericii a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
aroge din ce în mai autoritar jurisdicția instituțională asupra educației. Țările române nu fac excepție de la această tendință europeană, fiind atrase, la rându-le, în siajul evoluțiilor pe care s-au înscris societățile occidentale. Acestea sunt motivele pentru care înțelegerea emergenței și evoluției sistemului educațional statal în țările române este condiționată de plasarea procesului autohton în contextul civilizației europene. Primele tentative statale de arogare a atribuțiile educaționale din mâinile instituționale ale clerului s-au făcut simțite în ducatele care alcătuiau densa
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
care statele și-au urmărit interesele geopolitice. Educația publică de masă sponsorizată statal a devenit parte integrantă a "modelului european de societate națională" (Ramirez și Boli, 1987, p. 9). Trei transformări structurale pe dimensiunile culturală, politică și economică au permis emergența acestui model european al societății naționale: a) Reforma și Contra-reforma; b) apariția ideologiei naționaliste, din ai cărei germeni ideatici s-au configurat ca realitate politică statul-națiune și sistemul interstatal în decursul secolului al XIX-lea; c) "marea transformare", cum o
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
structurală, mișcarea românească pentru împlinirea ideeii naționale lasă locul mișcării muncitorești pentru idealul dreptății sociale. Dacă în manualele interbelice istoria modernă a românilor evolua pe axa dezvoltării luptei naționale, în era Roller a istoriografiei autohtone aceasta se desfășoară în cadrele emergenței, maturizării și împlinirii luptei proletariatului împotriva exploatării de clasă. Iar începând cu secolul al XX-lea, istoriografia comunistă operează o dublă reducție: după ce inițial redusese istoria românilor la istoria luptei clasei muncitoare, după constituirea Partidului Comunist Român în 1921, aceasta
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
exemplu, în 1994 NATO a anunțat programul de cooperare în vederea cooptării de noi membri. România a fost primul stat din fostul lagăr sovietic care a aderat la Parteneriatul pentru Pace numele programului lansat de NATO; b) în al doilea rând, emergența unei prese libere, tenace și curajoasă în luările de poziție împotriva regimului a precipitat, de asemenea, consolidarea democrației românești; c) în fine, merită evidențiat rolul jucat de inițiativele non-guvernamentale din străinătate, printre care Fundația pentru o Societate Deschisă, finanțată de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
soldat cu șase morți (trei români și trei maghiari) și peste două sute de răniți: i) etnicizarea discursivă recursul la discursul și categoriile etnice de către mass-media și politicienii postdecembriști în căutarea de legitimitate politică; ii) etnicizarea societății civile în curs de emergență apariția organizațiilor civice și politice maghiare (Uniunea Democrată Maghiară din România UDMR, Uniunea Democratică a Tineretului Maghiar MADISZ); iii) etnicizarea posesiunii simbolice a orașului și a instituțiilor sale constitutive odată anatamate în mentalul colectiv cadrele identitare de factură etnică, problema
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
chirurgie cardiovasculară: pacienți cu boli cardiovasculare cu indicație chirurgicală fără contraindicații majore; ... f^1) pentru tratamentul prin tehnici hibride: pacienți cu anevrisme aortice cu acces vascular iliac sau femural adecvat, cu margine liberă nonanevrismală de cel puțin 1 cm de emergența arterelor renale și un diametru vascular cu 10-20% mai mic decât stentul disponibil de a fi implantat, cu anatomie favorabilă tratamentului endovascular (diametru peste 5 cm, diametru de 4-5 cm, dar care a crescut cu 0,5 cm în ultimele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/279216_a_280545]
-
chirurgie cardiovasculară: pacienți cu boli cardiovasculare cu indicație chirurgicală fără contraindicații majore; ... f^1) pentru tratamentul prin tehnici hibride: pacienți cu anevrisme aortice cu acces vascular iliac sau femural adecvat, cu margine liberă nonanevrismală de cel puțin 1 cm de emergența arterelor renale și un diametru vascular cu 10-20% mai mic decât stentul disponibil de a fi implantat, cu anatomie favorabilă tratamentului endovascular (diametru peste 5 cm, diametru de 4-5 cm, dar care a crescut cu 0,5 cm în ultimele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/279322_a_280651]
-
chirurgie cardiovasculară: pacienți cu boli cardiovasculare cu indicație chirurgicală fără contraindicații majore; ... f^1) pentru tratamentul prin tehnici hibride: pacienți cu anevrisme aortice cu acces vascular iliac sau femural adecvat, cu margine liberă nonanevrismală de cel puțin 1 cm de emergența arterelor renale și un diametru vascular cu 10-20% mai mic decât stentul disponibil de a fi implantat, cu anatomie favorabilă tratamentului endovascular (diametru peste 5 cm, diametru de 4-5 cm, dar care a crescut cu 0,5 cm în ultimele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/278143_a_279472]
-
chirurgie cardiovasculară: pacienți cu boli cardiovasculare cu indicație chirurgicală fără contraindicații majore; ... f^1) pentru tratamentul prin tehnici hibride: pacienți cu anevrisme aortice cu acces vascular iliac sau femural adecvat, cu margine liberă nonanevrismală de cel puțin 1 cm de emergența arterelor renale și un diametru vascular cu 10-20% mai mic decât stentul disponibil de a fi implantat, cu anatomie favorabilă tratamentului endovascular (diametru peste 5 cm, diametru de 4-5 cm, dar care a crescut cu 0,5 cm în ultimele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/276685_a_278014]
-
chirurgie cardiovasculară: pacienți cu boli cardiovasculare cu indicație chirurgicală fără contraindicații majore; ... f^1) pentru tratamentul prin tehnici hibride: pacienți cu anevrisme aortice cu acces vascular iliac sau femural adecvat, cu margine liberă nonanevrismală de cel puțin 1 cm de emergența arterelor renale și un diametru vascular cu 10-20% mai mic decât stentul disponibil de a fi implantat, cu anatomie favorabilă tratamentului endovascular (diametru peste 5 cm, diametru de 4-5 cm, dar care a crescut cu 0,5 cm în ultimele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/278630_a_279959]
-
chirurgie cardiovasculară: pacienți cu boli cardiovasculare cu indicație chirurgicală fără contraindicații majore; ... f^1) pentru tratamentul prin tehnici hibride: pacienți cu anevrisme aortice cu acces vascular iliac sau femural adecvat, cu margine liberă nonanevrismală de cel puțin 1 cm de emergența arterelor renale și un diametru vascular cu 10-20% mai mic decât stentul disponibil de a fi implantat, cu anatomie favorabilă tratamentului endovascular (diametru peste 5 cm, diametru de 4-5 cm, dar care a crescut cu 0,5 cm în ultimele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/278693_a_280022]
-
chirurgie cardiovasculară: pacienți cu boli cardiovasculare cu indicație chirurgicală fără contraindicații majore; ... f^1) pentru tratamentul prin tehnici hibride: pacienți cu anevrisme aortice cu acces vascular iliac sau femural adecvat, cu margine liberă nonanevrismală de cel puțin 1 cm de emergența arterelor renale și un diametru vascular cu 10-20% mai mic decât stentul disponibil de a fi implantat, cu anatomie favorabilă tratamentului endovascular (diametru peste 5 cm, diametru de 4-5 cm, dar care a crescut cu 0,5 cm în ultimele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/275731_a_277060]
-
chirurgie cardiovasculară: pacienți cu boli cardiovasculare cu indicație chirurgicală fără contraindicații majore; ... f^1) pentru tratamentul prin tehnici hibride: pacienți cu anevrisme aortice cu acces vascular iliac sau femural adecvat, cu margine liberă nonanevrismală de cel puțin 1 cm de emergența arterelor renale și un diametru vascular cu 10-20% mai mic decât stentul disponibil de a fi implantat, cu anatomie favorabilă tratamentului endovascular (diametru peste 5 cm, diametru de 4-5 cm, dar care a crescut cu 0,5 cm în ultimele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/279894_a_281223]