1,706 matches
-
diferențelor de interpretare a promisiunilor făcute de către administrația britanică ambelor tabere.328 De asemenea, o comisie specială condusă de lordul Passfield a analizat situația la fața locului și a elaborat, ulterior, un memoriu (o Carte Albă) în care propunea: suspendarea emigrației evreiești viitoare în Palestina, interzicerea achiziționării de terenuri de către evrei și abrogarea Autorității Agenției Evreiești în Palestina. În 1935, administrația britanică a elaborat un proiect legislativ privind înființarea Consiliului Legislativ al Palestinei cu participarea reprezentanților întregii populații; astfel erau: 14
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
orice comunicare directă, astfel încât delegația britanică a fost nevoită să negocieze pe rând cu părțile implicate. Intransigenta celor două tabere a condus la respingerea propunerilor de soluționare a tensiunilor din Palestina, astfel că britanicii vor stabili în Cartea Albă332 că emigrația evreiască să nu depășească 75000 de persoane pe o perioadă de 5 ani, după care să se oprească definitiv.333 La Conferința de la Londra (10 ianuarie 1947) ministrul de externe britanic Ernest Bevin a avansat o altă variantă privind soluționarea
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
exemple: Gh. Bezviconi, „Manuc Bei Marzaian”; „Ștefan cel Mare și Moscova” (autorul lucra și la un volum de documente despre greva generală din octombrie 1920, sub conducerea lui N. Popescu-Doreanu); Dan Berindei, „Revolta din 1860 din Craiova”; „M. Kogălniceanu și emigrația ungară din 1860-1861”. Și în 1949 revistele Studii, Analele Româno-Sovietice și Buletin științific au aceleași orientări. Barbu Lăzăreanu publica un interminabil serial despre: „Mihail Ralea despre Vasile Conta, filosof materialist”; A.G. Vaida, „Despre începuturile pătrunderii marxismului în România”; în privința arheologiei
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
superior și reușind cu greu (printr-un memoriu) să fie recunoscut nevinovat. Alte note bibliografice incitante sunt dedicate istoriei Ucrainei. Ceea ce surprinde este faptul că toate cele trei lucrări comentate sunt editate în Anglia și SUA, autorii lor aparținând probabil emigrației ucrainiene. O altă formă de rezistență istoriografică a lui Gh. Brătianu a fost organizarea revistei și Institutului de Istorie Universală „Nicolae Iorga”, unde semnalăm angajarea prin contract anual a prof. Vitalien Laurent - director al Institutului Francez de Studii Bizantine, membru
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
externă. Istoricii „rezistenți”, îndeosebi cei rămași în interior și închiși, urmăriți, persecutați, o vor resimți din plin. 4. Concluzii După cum am putut vedea, istoricii, intelectualii în genere, au adoptat trei atitudini „eroice”: eroismul tăcerii (refuzul colaborării), eroismul autoexilării (opoziție din emigrație în speranța revenirii la normal) și eroismul martiriului (înfruntarea puterii cu orice risc). Am observat că numărul acestor „eroi” este foarte redus (cca 20-30 maximum), în timp ce marea masă a colegilor lor au preferat să adopte atitudinea degradantă, dar facilă și
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
așadar, multe probleme litigioase între Sfântul Scaun și România comunistă. Spre exemplu, acțiunea Sfântului Scaun de organizare a clerului greco-catolic din exil, prin consacrarea, la 8 septembrie 1960, a pr. Vasile Cristea ca episcop de Lebedo, pentru românii greco-catolici din emigrație, a stârnit o deosebită iritare, deoarece noul arhiereu era considerat de regimul comunist drept „transfug” și „trădător”. Nu numai oficialitățile comuniste de la București priveau cu ostilitate ascensiunea preotului „transfug” spre demnitatea arhierească, ci și Sfântul Sinod al BOR. Activitatea intensă
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
ordinelor ce decurg din Programul de măsuri-cadru în problema Cultului catolic și a obiectivului Vatican activitatea de securitate a fost orientată spre „cunoașterea, prevenirea și contracararea încercărilor Vaticanului, cercurilor și organizațiilor reacționare din străinătate și a unor elemente ostile din emigrația greco-catolică, de a desfășura acțiuni potrivnice intereselor statului nostru”. Referindu-se la dificultățile negocierilor Sfântului Scaun cu guvernul de la București, Radio Europa Liberă remarca pe bună dreptate că, “în România, situația este deosebită și ea se complică îndeosebi din cauza Bisericii
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
nimerisem. O serie de cadre, ingineri, medici, mai ales cei care veniseră din Algeria din cauza războiului colonial, erau și ei anticomuniști, dar n-o spuneau pe față, erau prietenoși față de mine, dar fără ostentație. Care au fost primele impresii despre emigrația românească din Franța? Primele contacte cu emigrația românească au fost întâmplătoare și nu le-am căutat. Vedeam români, dar nu-i căutam cu dinadinsul. Mă duceam de câteva ori pe an la biserica română din strada Jean de Bauvais, un
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
mai ales cei care veniseră din Algeria din cauza războiului colonial, erau și ei anticomuniști, dar n-o spuneau pe față, erau prietenoși față de mine, dar fără ostentație. Care au fost primele impresii despre emigrația românească din Franța? Primele contacte cu emigrația românească au fost întâmplătoare și nu le-am căutat. Vedeam români, dar nu-i căutam cu dinadinsul. Mă duceam de câteva ori pe an la biserica română din strada Jean de Bauvais, un mare centru al emigrației. Acolo domnea preotul
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Primele contacte cu emigrația românească au fost întâmplătoare și nu le-am căutat. Vedeam români, dar nu-i căutam cu dinadinsul. Mă duceam de câteva ori pe an la biserica română din strada Jean de Bauvais, un mare centru al emigrației. Acolo domnea preotul Boldeanu, fost legionar, lucru despre care nu se prea vorbea. Ca persoană, era foarte bonom și foarte accesibil. La biserică făceai cunoștințe de tot felul. Bineînțeles, erau reprezentate acolo toate curentele emigrației, de la legionari până la simpli țărani
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Bauvais, un mare centru al emigrației. Acolo domnea preotul Boldeanu, fost legionar, lucru despre care nu se prea vorbea. Ca persoană, era foarte bonom și foarte accesibil. La biserică făceai cunoștințe de tot felul. Bineînțeles, erau reprezentate acolo toate curentele emigrației, de la legionari până la simpli țărani, fugari economici. Când am venit la Paris, era în toi procesul de calomnie deschis împotriva lui Constantin Virgil Gheorghiu, celebrul autor al unui roman de mare succes atunci, Ora 25, un roman de ficțiune și
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
ai familiei Rosetti aflați în Franța l-au dat în judecată. în proces a fost amestecată ca martor și Monica Lovinescu, nu-mi mai amintesc dacă și Virgil Ierunca. în fine, a fost unul dintre procesele de senzație. Tot în legătură cu emigrația se mai vorbea încă despre atacul asupra Legației române de la Berna, spre a se dovedi că anumite cercuri sunt sau nu sunt infiltrate de Securitate. După atâția ani pot spune lucrurilor pe nume, n-am vrut să fiu implicat prea
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
asupra Legației române de la Berna, spre a se dovedi că anumite cercuri sunt sau nu sunt infiltrate de Securitate. După atâția ani pot spune lucrurilor pe nume, n-am vrut să fiu implicat prea de-aproape în conflictele și disensiunile emigrației române - cam identice cu cele care răvășeau toate emigrațiile, compuse din oameni, care, desigur, doreau binele țării, dar care, mai ales cei în vârstă, nu aveau nici un fel de mijloace de a influența guvernele occidentale sau opinia publică. Accesul la
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
că anumite cercuri sunt sau nu sunt infiltrate de Securitate. După atâția ani pot spune lucrurilor pe nume, n-am vrut să fiu implicat prea de-aproape în conflictele și disensiunile emigrației române - cam identice cu cele care răvășeau toate emigrațiile, compuse din oameni, care, desigur, doreau binele țării, dar care, mai ales cei în vârstă, nu aveau nici un fel de mijloace de a influența guvernele occidentale sau opinia publică. Accesul la ziarele occidentale era, dacă nu oprit, în orice caz
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
de versiuni despre totalitarism care nu interesau Occidentul. Mulți dintre cei tineri își căutau un rost, căutau să-și câștige existența altfel decât pritocind la infinit niște resentimente care de fapt nu interesau mediile oficiale. Cum era structurată politic, profesional emigrația? Erau și membri ai partidelor politice care aveau grupul lor de admiratori... Da, da... mai erau încă prezenți pe scena emigrației române oameni politici de suprafață. Generalul Rădescu murise, dar mai trăiau Gafencu, Alexandru Crețianu, Vișoianu, Mihai Fărcășanu, erau anumiți
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
altfel decât pritocind la infinit niște resentimente care de fapt nu interesau mediile oficiale. Cum era structurată politic, profesional emigrația? Erau și membri ai partidelor politice care aveau grupul lor de admiratori... Da, da... mai erau încă prezenți pe scena emigrației române oameni politici de suprafață. Generalul Rădescu murise, dar mai trăiau Gafencu, Alexandru Crețianu, Vișoianu, Mihai Fărcășanu, erau anumiți poli, personalități discutate mai mult sau mai puțin critic, care reprezentau România de dinainte de război, o Românie pe cale de dispariție violentă
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
scotea o gazetă șapirografiată foarte bine documentată, câteodată de scandal, dar nu de șantaj, cum afirmă astăzi unii, care se numea B.I.R.E., Buletinul de informare al românilor din exil, vreme de mulți ani singura sursă de informare a diasporei române. Emigrația era îndușmănită. Erau legionarii, puțini, dar activi, care nu puteau ierta regelui Mihai lovitura de stat de la 23 august. Existau câteva foste cadre ale partidelor liberal și național-țărănesc cu oameni în vârstă, mai degrabă niște supraviețuitori ai unui trecut care
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
militari...; era colonelul Emilian, care scotea ziarul Stindardul în Germania, ziar și mai virulent anticomunist decât B.I.R.E. Să nu-l uit pe Pamfil Șeicaru..., un ziarist curajos, dar pe care exilul nu-l iubea. De ce evitați contactul cu românii din emigrație? S-a întâmplat vreun incident anume? Sau pur și simplu vă căutați un rost acolo și evitați gâlceava? Așa cum spuneți, evitam gâlceava. Mi-am dat seama că a fi implicat prea mult în toate disensiunile acelea ridică un grup întreg
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
simplul fapt că ești văzut cu unii, și nu ești văzut cu alții, provoacă comentarii și îți aprinzi în cap niște probleme de care nu ai nevoie. în al doilea rând, tonul pe care se desfășurau aceste polemici în sânul emigrației venea de la niște oameni care n-aveau altceva de făcut decât să vorbească la infinit despre ce-ar face ei în caz că ar cădea comuniștii de la putere. Prea multe atacuri la persoană, o specialitate dâmbovițeană, atunci ca și acum. în al
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
specialitate dâmbovițeană, atunci ca și acum. în al treilea rând, se știa că exilul era infiltrat de informatori ai Securității, unul era chiar o prințesă cu nume fanariot, și că prin diferite mijloace de șantaj fuseseră recrutate anumite personalități din emigrație. Unul dintre primele cazuri a fost acela a trei-patru persoane care plecaseră cu regele după ce a abdicat, personal de serviciu, devotați regelui, dar familiile lor rămăseseră în țară și au fost foarte repede obligați să dea informații Securității despre ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
din punct de vedere politic și cultural erau acei ofițeri cărora le lipseau posibilitățile intelectuale spre a-și mobila rapoartele pe care le furnizau Bucureștiului. Un al patrulea motiv care nu m-a împins spre o deosebită implicare în zbuciumul emigrației a fost că m-am căsătorit, trăind de atunci, mai ales, în mijlocul unei familii franceze și al unui anturaj francez. Continuam să văd români, rude, câțiva intelectuali din emigrație, participam la reuniunile redacției periodicului Revue des Etudes Roumaines, citeam publicațiile
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
care nu m-a împins spre o deosebită implicare în zbuciumul emigrației a fost că m-am căsătorit, trăind de atunci, mai ales, în mijlocul unei familii franceze și al unui anturaj francez. Continuam să văd români, rude, câțiva intelectuali din emigrație, participam la reuniunile redacției periodicului Revue des Etudes Roumaines, citeam publicațiile diasporei. Dar sterilele controverse politice nu mă interesau. Legătura afectivă cu țara pierdută era păstrată de mine vie mai ales datorită studiilor istorice prin bibliotecile din Paris sau Londra
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
primit nimic. Nu mă mai gândesc la asta, auzind pe parcurs că aceste dosare sunt și așa foarte pieptănate. Singura senzație pe care ți-o dau e de scârbă. Așa că... însă, așa cum v-am spus, eu nefiind implicat în treburile emigrației, n-am fost supus unor tentative prea dese de a fi tras de limbă. Lucrurile s-au schimbat mai târziu, când am ajuns la Europa Liberă. După vizita lui de Gaulle, am fost angajat la Ministerul francez de Externe în calitate de
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
care unii povestesc că ar fi fost. A jucat un rol de prim-plan în lupta contra comunismului, însă erau și acolo inamiciții personale, conflicte de muncă, la fel ca peste tot și la fel ca în toate comunitățile diferitelor emigrații, poate mai accentuat la Europa Liberă, unde se lucra, dar se și trăia într-o lume închisă. Erau diferențe mari de formație intelectuală și diferențe de caracter, de religie... și de convingeri. Erau oameni veniți din toate orizonturile politice și
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
mari, erau satisfacții intelectuale deosebite, erai la curent cu o documentație extraordinară, aveai acces la biblioteca postului de radio..., una dintre cele mai interesante din Europa. Dar nu era un loc unde înfloreau prieteniile. Care erau relațiile Europei Libere cu emigrația românească din Occident? Directivele venite de la Washington, de la conducerea americană, erau de a nu difuza tezele emigrației. De a nu da cuvântul emigrației decât în mod excepțional. O excepție a fost făcută pentru Monica Lovinescu și Virgil Ierunca, din care
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]