3,571 matches
-
templierilor un secret, ca lumea. Era soluția cea mai economică, mai elegantă, și se Îmbinau În ea toate piesele acelui puzzle milenar al nostru. Deci, celții știau despre curenții telurici: aflaseră de ei de la atlanți, pe când supraviețuitorii acestui continent scufundat emigraseră parte În Egipt, parte În Britania. Atlanții, la rândul lor, Învățaseră totul de la acei strămoși Îndepărtați ai noștri care, din Avalon, străbătând continentul Mu, pătrunseseră până În deșertul central al Australiei - când toate continentele erau un unic nucleu ce putea fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
lor. El este de asemenea Kaaba înspre care se duceau în pelerinaj toți imbecilii exotici ce au auzit vorbindu-se de noua tendință pariziană și vor să fie inițiați în arcanele și misterele ei. Câțiva dintre acești ”hidropați” nu au emigrat cu ceilalți. Ei au abandont de asemenea numele cel vechi și au fost cunoscuți un anumit timp sub numele de ”decadenți” [...] În curând, totuși obișnuiții de la ”François Premier” s-au obosit de numele lor, iar Moréas a găsit pentru ei
ARTĂ, DEGENERARE, KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic''. In: ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
năclăiți. — Paulee, șoptește Maggie. Pilotează avioane. Fustangiu. Paulee bagă de seamă că Wakefield Îl studiază pe Frakas care studiază miop meniul frumos gravat. — Farkas, strigă peste masă. Dl. Wakefield pare foarte interesat de tine. Farkas, continuă, Întorcîndu-se către Wakefield, a emigrat În Statele Unite În 1956. Are unul din creierele alea matematice care apar, din anumite motive, În cadrul tribului. Eddy Teller are unul din ăsta. Și Einstein a avut unul. Farkas s-ar putea să aibă chiar două. Farkas ridică ochii din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
se va desfășura prin reuniuni zilnice în cadrul cărora participanții își vor prezenta creațiile muzicale și poetice. Tinerii artiști ai Zürich-ului sînt invitați să-și aducă contribuția”), îi va atrage pe prietenii săi Tzara și Artur Segal (Aron Sigalu, artist plastic, emigrat din 1914 - via Germania - la Ascona și adoptat de colonia teozofică a artiștilor de la Monte Veritá). Înainte de asta însă, Iancu își oferise deja serviciile de decorator la Cabaret Voltaire. 4 februarie 1916, Cabaret Voltaire. Pregătirile erau în toi. Artistul Marcel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
perseverent și răzbătător, organizator excelent și viitor impresar al grupării, cu un temperament „francez” sau „latin”, disonant în raport cu cel mult mai rece al germanilor... (Hans Richter, Dada, art and anti-art, Éditions de la Connaisance, Bruxelles, 1965). Împreună cu Tzara, „bateristul” Richard Huelsenbeck (emigrat din Germania) și Marcel Iancu vor interpreta, în costume tiroleze grotești sau în robe întunecate, poeme simultane, „bruitiste”, esperanto și „maori”, urlîndu-și versurile împănate cu onomatopee în ritm de castaniete, sunet de tobe și acompaniament de fluier. Spectatorii erau îngroziți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
a autorului față de entuziasmul prietenilor săi de departe, golul metafizic din spatele decorului modern, „colorat” al unei gări de provincie — provincia românească de care Tzara tocmai se rupsese. Pentru Vinea însă, „trenul” Dada trecuse, lăsînd în urma lui melancolia celui incapabil să emigreze altundeva decît în fantezie. Această ambiguitate, sesizată de toți exegeții, între imageria acut modernistă și sensibilitatea simbolistă caracterizează atitudinea poetului Vinea la care, pe lîngă luările de poziție novatoare, există întotdeauna o rezervă, o distanță față de retorica „angajată”. Este, poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
fovism. A fost, de asemenea, cel mai avizat teoretician și promotor al constructivismului în România. La începutul anilor ’30 face parte (ca și ex-avangardistul Ion Călugăru) din rîndul fondatorilor grupării Criterion. Urmare a prigoanei antisemite din perioada statului național legionar, emigrează în Palestina (1940), unde va întemeia - la Ein Hod, pe muntele Carmel - un sat de artiști pe care-l va patrona pînă la moarte (în 1984, la aproape 90 de ani). Colaborarea lui efectivă la Contimporanul începe însă relativ tîrziu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
politic intentat vechii sale prietene Milița Petrașcu. Oricum, Enciclopedia exilului literar românesc postbelic a lui Florin Manolescu îl ignoră, iar un critic chițibușar precum Al. George consideră, într-o notă din volumul III al Agendelor... lovinesciene că autorul ar fi emigrat la Paris în anii ’30 devenind scriitor de expresie franceză! (v. E. Lovinescu Sburătorul. Agende literare III 1930-1932, ediție de Monica Lovinescu și Gabriela Omăt, note de Alexandru George, Margareta Feraru și Gabriela Omăt, Editura Minerva, București, 1999, p. 326
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
rubrici a lui Fondane, poate fi - astfel - extins asupra întregului Integral... În dialogul lui Mihail Cosma cu Luigi Pirandello („Dialog într-un hotel. De vorbă cu Luigi Pirandello“, în Integral, nr. 8, pp. 2-3), poetul român - viitorul suprarealist Claude Sernet, emigrat după 1930 la Paris și fondator al grupului/revistei Discontinuité alături de Arthur Adamov, erijat deocamdată în promotor al noului curent „integralist” - îi indică dramaturgului italian o cale vizînd „cît mai strînsa colaborare între arte”, definindu-și astfel sintetic opțiunea programatică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
de o lună am scos o nouă foaie Ma. (...) Ma se sprijinea nu numai pe artiștii unguri ci și pe colaborarea tuturor celor care fără prejudecăți de naționalitate puneau un preț pe cîmpul acestei noui arte. După căderea comunei revista emigră și de 6 ani apare la Viena. (...) Cu toate că-și păstră programul vechiu, totuși o parte din colaboratorii săi sau (sic!) dedicat după eșuarea revoluției artei cu pură tendință politică, pe cînd o altă parte se retrase înspăimîntată și se dedicase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
echivalent modernist al maghiarului Nyugatt). Este taxat — în spiritul „masculin” al futurismului și constructivismului — expresionismul „feminin” și „sentimental”: „Dela 1920 mișcarea slăbește. Se ivesc nouile curente întoarcerea la clasicism. Formiștii pierd terenul. Exodul începe mulți, neputînd trăi în atmosfera ostilă, emigrează. Vai, soarta de totdeauna a artistului polonez este de a găsi desvoltarea și succesul departe de patrie. În Polonia nu e loc pentru dînșii. Se întîmplă azi același lucru cu acei cari au găsit glorie și răsunet în toată Europa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
regizorului Daniel și al poetului Sternberg”. („Regizorul Daniel” era fratele scriitorului Paul Daniel, cumnatul lui Fundoianu, rămas în țară ca „element de legătură”.) Dintre dezideratele modeste, de bun-simț ale „Insulei”, ceva rămăsese totuși valabil pentru insurgenții avangardiști: „reintegrarea textului”, „deteatralizarea”... Emigrat la Paris, dornic să relanseze proiectul teatral eșuat în România din motive financiare și lipsă de audiență, autorul Priveliștilor avea în vedere și o carieră de dramaturg, din păcate abandonată înainte de a începe. În adolescență, publicase traduceri din dramaturgi idiș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Mihail Cosma-Claude Sernet sau Ilarie Voronca. Emigrările ceva mai tîrzii au, fără îndoială, explicații politice mult mai marcate. Marcel Iancu pleacă în Palestina la începutul anilor ’40, ca efect al recrudescenței persecuțiilor antisemite în anii dictaturii militare. Jacques G. Costin emigrează de două ori - prima oară refugiindu-se din calea prigoanei antonesciene, a doua oară definitiv, după ce - marginalizat în calitate de sionist - fusese implicat în procesul intentat de regimul comunist sculptoriței Milița Petrașcu și compozitorului Mihai Andricu. Un caz aparte este reprezentat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
suna, pentru a stabili detaliile legate de meniu și de bomboniere - iar el dădea dispozițiile, În timp ce Emma Îi lingea sfârcul sau altceva, puțin mai jos. Îl suna și tatăl, un zidar ieșit la pensie, Întors de curând din Germania, unde emigrase În urmă cu douăzeci de ani, care Îi povestea fiului despre progresele pe care le făcea pe șantier. Cu propriile mâini ridica Încă un etaj la casa construită pentru ceilalți fii - astfel Încât și Antonio cu nora și cu nepoțeii să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
În Domnul Dumnezeul lor, căci un duh de ticăloșie sălășluiește Înlăuntrul lor și pe Domnul nu vor să-l știe.” (Osie, 5, 4) În stația de autobuz din Carpentras, Îi aștepta un om slăbit, bolnav. Fiu al unui anarhist italian emigrat În Statele Unite În anii 20, Francesco di Meola izbutise În viață neîndoielnic - pe plan financiar, se-nțelege. Ca Serge Clément, tânărul italian Înțelesese la sfârșitul celui de-al doilea război mondial că se intra Într-o lume cu totul nouă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
la firmă. — A. Îhm... da, vin. Îmi iau hârtiile, după care adaug în treacăt: Ești OK, Guy ? Arăți ca șifonat. S-a despărțit de prietena lui. S-au certat nasol toată noaptea și ea a plecat pentru totdeauna... Nu, a emigrat în Noua Zeelandă... — Am lucrat toată noaptea, zice cu o grimasă. Să-l ia naiba pe Ketterman. E inuman. Cască larg, arătându-și dinții albi și perfecți pe care și i-a aranjat când era la Facultatea de Drept de la Harvard
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
și Machiavelli, până la Aristotel, Platon și chiar presocratici. În roman, Leo Strauss e prezent sporadic sub numele de „Felix Davarr”, profesor al lui „Abe” și al altor câtorva. În realitate, Leo Strauss, care adusese din Germania În Statele Unite (trebuise să emigreze, asemeni altor eminenți savanți evrei, la instaurarea regimului nazist) o erudiție unică și o originalitate inegalabilă, a fost profesorul, mentorul și inspirația mai multor generații de politologi americani, dintre care unii (ca Bloom Însuși) i‑au continuat opera academică, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
consumatorilor ca pe firicelele arzătoare din coada unei comete. Până ce coada i se risipește în univers, scântei peste lac. Destule femei și după părerea lor, cel puțin, nu destui bărbați. De ce? Iarăși foarte simplu. Care s-au călugărit, care au emigrat la Paris, care la Spitzbergen. Mai rău, care sunt însurați. S-au adunat la fostul restaurant Drumețul, căci una din ele aniversează nu se știe exact câte anotimpuri, căci ea nu spune iar celelalte, fiind prietenele ei, nu întreabă. Pe lângă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
dormea așa. A dormit ca un sfânt, până în ultima clipă. Mengel vorbea de Rudolf Franz Hoess, comandantul lagărului de exterminare de la Auschwitz. Prin tandra lui grijă, au fost gazați literalmente milioane de evrei. Mengel știa câte ceva despre Hoess. Înainte de a emigra în Israel în 1947, Mengel ajutase la spânzurarea lui Hoess. Și n-a făcut-o depunând o simplă mărturie. A făcut-o cu propriile lui mâini. Când a fost spânzurat Hoess, mi-a povestit el, cureaua în jurul gleznelor... eu i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
fără mâneci, care permitea o mică aerisire pe la subțiori. —Maaaaaamă, de când nu ne-am văzut! se minuna. Ce mai faci? Luându-mă după accent, l-am dibuit: Salvatore, Sally pentru prieteni, care făcea parte dintr-o gașcă de homosexuali sicilieni emigrați în masă la Londra, din pricina orientării lor sexuale. Fusesem colegi la școala de arte, dar nu ne mai văzusem de ani buni. —Bună, Sally! M-am străduit să-l sărut de bun venit, deși ne cam încurcam în curele. Între
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
condamnați, din ordinul unui rege călău și trădător (care În vara anului 1940 avea să sfârtece Țara, dând străinilor mai mult de o treime dintr-Însa.) În 1941, după puciul militar al lui Ion Antonescu (alt mare românocton), Nistor Chioreanu emigrează În Germania (va fi internat În lagărul de la Buchenwald, după un domiciliu obligatoriu În orașul Rostock), de unde se va repatria În toamna din 1944. Împreună cu Nicolae Petrașcu (1907-1968), secretar general al Mișcării Legionare, reorganizează Mișcarea Legionară, făcând parte, Între anii
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
supărătoare condițiune a esistenței lor... ei sunt... cum {EminescuOpVII 180} o spun înșii, români de naștere, francezi în inimă - și dacă Franța le-ar procura semidocților noștri avantagele pe cari li l[e] dă nefericita lor patrie, ei ar fi emigrat de mult... cu toții! Pre legea mea, urmai, ștergîndu-mi sudoarea, arată-mi un om care să scrie romanul Mizeriilor acestei generațiuni, și acel om va cădea ca o bombă în mijlocul pustiitei noastre inteligențe, va fi un semizeu pentru mine, un mântuitor
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
istorică. Cea mai Îndepărtată este imaginea câtorva drumuri spre xe "Gara Obor"Gara Obor (București-Est). Nu era o simplă plimbare, ci un drum ce avea un aer tainic: erau conduse - avea să Înțeleagă treptat copilul de 4 ani - rude ce emigrau spre o țintă misterioasă. O gară mică, având peroane mici, pline de cei ce Își căutau rudele, care de obicei nu erau găsite. La fel și În acea seară, tanti Eva, tanti Rebeca, unchiul Lazăr nu au fost găsiți de
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
a pierit În Holocaust, intrat În Partidul Comunist Încă de când acesta era În ilegalitate, promovat după război În diplomație și apoi director În Ministerul de Externe, iar după 1952, demis și arestat. Un destin excepțional care devine banal prin multiplicare. Emigrat În xe "Statele Unite"Statele Unite, unde face la maturitate o carieră universitară, el Își descrie experiențele unei vieți trăite sub semnul terorii și al totalitarismelor. Memoriile unor foști demnitari comuniști sunt interesante prin relevarea atmosferei din forurile de conducere, inaccesibile privirii
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
xe "Polonia"Polonia și 1.000 din diverse alte țări), ca și 2.000 de evrei din România ce fuseseră izgoniți În sate sau mici orașe; b) 2.000 de orfani Întorși din xe "Transnistria"Transnistria, din care majoritatea au emigrat În xe "Palestina"Palestina. Joint aechipat complet sau parțial 51.000 de evrei pauperi, a sprijinit pentru diverse necesități 89 de comunități (reparații de sinagogi, băi rituale, cantine, azile etc.), a furnizat fonduri pentru conservarea bunurilor deportaților, a ajutat 20
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]