2,278 matches
-
Din păcate, femeile nu au încercat în tranziție să reechilibreze relațiile de puterexe "„putere", deși conjunctura a fost favorabilă, iar în limite foarte scăzute au participat totuși la guvernarexe "„guvernare"54. Bărbații aflați la putere au manifestat „un vid de empatie”55 față de femei și o empatie veritabilă față de alți bărbați. Uneori, empatia a fost înlocuită cu frica de „bărbații de pe stradă”, frică niciodată resimțită față de „femeile de pe stradă” și cu atât mai puțin față de „femeile de stradă.” În absența feminismului
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
în tranziție să reechilibreze relațiile de puterexe "„putere", deși conjunctura a fost favorabilă, iar în limite foarte scăzute au participat totuși la guvernarexe "„guvernare"54. Bărbații aflați la putere au manifestat „un vid de empatie”55 față de femei și o empatie veritabilă față de alți bărbați. Uneori, empatia a fost înlocuită cu frica de „bărbații de pe stradă”, frică niciodată resimțită față de „femeile de pe stradă” și cu atât mai puțin față de „femeile de stradă.” În absența feminismului politic, patriarhatulxe "„patriarhat" structural rămâne neatins
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
puterexe "„putere", deși conjunctura a fost favorabilă, iar în limite foarte scăzute au participat totuși la guvernarexe "„guvernare"54. Bărbații aflați la putere au manifestat „un vid de empatie”55 față de femei și o empatie veritabilă față de alți bărbați. Uneori, empatia a fost înlocuită cu frica de „bărbații de pe stradă”, frică niciodată resimțită față de „femeile de pe stradă” și cu atât mai puțin față de „femeile de stradă.” În absența feminismului politic, patriarhatulxe "„patriarhat" structural rămâne neatins, inclusiv de legislația profemei. În România
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
două prin restricționarea domeniului universal, unul, prin reformularea condiției libertariene, și două, prin restricționarea condiției Pareto slabe. 6.1.1. Restricționarea domeniului universal prin preferințe empatice tari Voi formula, acum, o restricție de domeniu, pornind de la ideea lui Breyer de empatie pentru ceilalți. Aceasta din urmă poate căpăta și o interpretare mai tare care conduce la ceea ce voi denumi paradox al indivizilor empatici. Argumentul pentru introducerea acestei întăriri<footnote Este vorba despre o întărire deoarece această nouă restricție o implică pe
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
tare care conduce la ceea ce voi denumi paradox al indivizilor empatici. Argumentul pentru introducerea acestei întăriri<footnote Este vorba despre o întărire deoarece această nouă restricție o implică pe cea a lui Breyer. footnote> a eU constă în faptul că empatia vizează mai degrabă rezultate globale decât rezultate locale. Dacă sunt empatic față de preferințele tale, voi face în așa fel încât profilul de preferință socială să oglindească profilul tău de preferință. Un individ este empatic în sensul tare, dacă dorește exact
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
lucruri pe care celalalt și le dorește pentru sine pe întreaga mulțime a alternativelor, i.e. dacă eu sunt empatic voi avea exact același profil de preferință cu tine, indiferent care este acela<footnote Rezultatul este, bineînțeles, trivial, însă conceptul de empatie prezentat aici îmi pare mai intuitiv decât cel al lui Breyer. footnote>. O primă observație în privința empatiei tari este că această condiție echivalează preferința socială criteriului Pareto slab, dacă este respectată o condiție a numărului indivizilor empatici, i.e. dacă n-
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
sunt empatic voi avea exact același profil de preferință cu tine, indiferent care este acela<footnote Rezultatul este, bineînțeles, trivial, însă conceptul de empatie prezentat aici îmi pare mai intuitiv decât cel al lui Breyer. footnote>. O primă observație în privința empatiei tari este că această condiție echivalează preferința socială criteriului Pareto slab, dacă este respectată o condiție a numărului indivizilor empatici, i.e. dacă n-1 indivizi sunt empatici în sens tare, atunci toți indivizii vor avea același profil de preferință. Pornind
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Pareto slab, dacă este respectată o condiție a numărului indivizilor empatici, i.e. dacă n-1 indivizi sunt empatici în sens tare, atunci toți indivizii vor avea același profil de preferință. Pornind de la această idee, voi reenunța condiția domeniului restricționat prin empatie în varianta tare, în felul următor: restricția domeniului universal la forma lui empatică tare amendată ( etaU ) pretinde ca n-1 indivizi să fie empatici în forma tare. De aici, rezultatul de posibilitate: mulțimea de alegere socială a unei relații de
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
sunt empatice în sens tare (unde iP indică profilul individului i, jP indică profilul de preferință al individului j, iar implicația subliniază caracterul condițional al ordinii individului empatic față de ordinea celuilalt). [o.6.1.1.1*]: O primă observație în privința empatiei tari este că această condiție echivalează preferința socială cu preferința Pareto slabă dacă este respectată o condiție a numărului indivizilor empatici. i.e. dacă n-1 indivizi sunt empatici în sens tare, atunci toți indivizii vor avea același profil de preferință
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
condiție a numărului indivizilor empatici. i.e. dacă n-1 indivizi sunt empatici în sens tare, atunci toți indivizii vor avea același profil de preferință. În plus, teorema ține doar dacă toți n-1 indivizi iau ca punct de reper al empatiei lor un același individ (și anume al n-lea). Pornind de la aceste idei, voi enunța condiția domeniului restricționat prin empatie în varianta tare, în felul următor: [d.6.1.1.3*]: Domeniul universal în formă empatică tare, amendată ( etaU ) permite
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
același profil de preferință. În plus, teorema ține doar dacă toți n-1 indivizi iau ca punct de reper al empatiei lor un același individ (și anume al n-lea). Pornind de la aceste idei, voi enunța condiția domeniului restricționat prin empatie în varianta tare, în felul următor: [d.6.1.1.3*]: Domeniul universal în formă empatică tare, amendată ( etaU ) permite doar profilurile sociale în care n-i indivizi sunt empatici în formă tare. [t.6.1.1.1*]: Există o
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
suficient # # 1E N= − . Necesitatea apare dintr-o contradicție generată de condiția # #E N= . Presupunem că # #E N= , și luăm cel mai simplu caz în care n = 2. Avem două probleme: a) fiecare individ își exprimă preferința reală apoi modifică, potrivit empatiei sale pentru dorințele celuilalt, fără a cunoaște că celălalt este empatic. Rezultatul este inversarea ierarhiilor și rămânem cu paradoxul în forma dată de Sen; b) putem considera că fiecare cunoaște preferințele reale ale celuilalt și fiecare este empatic tare. Problema
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
fără a cunoaște că celălalt este empatic. Rezultatul este inversarea ierarhiilor și rămânem cu paradoxul în forma dată de Sen; b) putem considera că fiecare cunoaște preferințele reale ale celuilalt și fiecare este empatic tare. Problema însă persistă, fiindcă, atâta vreme cât empatia tare presupune „oglindirea” preferințelor reale ale celuilalt, sfârșim în paradox. 6.1.2.* Restricționarea domeniului universal la preferințe liberale slabe [d.6.1.2.1*]: Domeniul universal restricționat prin preferințe liberale slabe ( ) FU : Dacă un individ este decisiv asupra unei
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
se creeze posibilitatea de cercetare și satisfacere a curiozității constructive, să descopere singur și să aplice În mod creator setul de cunoștințe și deprinderi acumulate. Întregul proces educațional trebuie integrat Într-o relație deschisă cu elevul, bazată pe comunicare și empatie, educatorul valorificând aspectele pozitive ale personalității elevului și luând În considerare interesele, Înclinațiile și cerințele educaționale ale acestuia. 3.3. Familiatc "3.3. Familia" În modelul tradițional (cel puțin În condițiile țării noastre), relațiile familiei cu școala sunt aproape inexistente
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
În privința mișcărilor ample - coordonarea de ansamblu -, cât și În cea a mișcărilor limitate, cum ar fi scrisul). Din punctul de vedere al procesului de Învățare, elevii cu sindrom Asperger preferă rutina și devin anxioși dacă aceasta se schimbă; lipsa de empatie, de Îndemânare, stângăcia le creează dificultăți În Înțelegerea și rezolvarea corectă a sarcinilor școlare, dar pot avea o memorie neobișnuit de precisă În privința detaliilor, a faptelor și a cifrelor. Se recomandă, ca și În cazul elevilor cu autism, pregătirea lor
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
intervale relativ mari de timp, ele pot fi descrieri și evaluări corecte. Cercetări sistematice concrete arată acest lucru. Astfel, de exemplu, dintre stereotipiile de gender (inter-sexe), cele mai multe se dovedesc a fi false reprezentări sociale, dar unele (violența - la bărbați, intuiția, empatia bazată pe comunicarea nonvernală - la femei) au fost confirmate ca adevăruri. Prin tenta lor generalizatoare, prin pretenția de judecăți universale, clișeele și stereotipiile sociale au, totuși, de obicei, o valoare mică de adevăr și posedă chiar - concretizate în prejudecăți și
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
cu subsumarea fenomenelor particulare la legi generale; aici el evidențiază legături statistice, influențe și determinări (de preferință cuantificabile) între fenomene și procese sociale, lucrează cu variabile „dependente” și „independente”, cu structuri factoriale, câtă vreme în intuiție se face apel la empatie (capacitatea de a-l înțelege pe celălalt), la experiența trăirilor proprii. Cam acesta este modul obișnuit în care, în literatura de specialitate, sunt contrapuse cele două abordări. O asemenea opoziție este, după părerea noastră, în mare măsură artificială, pentru că: a
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
chestionar așa cum crede că ar răspunde un alt subiect, B, pe care are pretenția că îl cunoaște bine. Prin comparația răspunsurilor lui A și B ne dăm seama de calitățile empatice ale subiectului A. Nu dorim să spunem că problema empatiei - și cu atât mai mult cea a comprehensiunii - se reduce la această situație. Afirmăm doar că, prin actul de comprehensiune, nu ne plasăm neapărat în afara raționalului și că acest act poate fi, la rândul lui, „înțeles” și descris în termeni
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
nou-achiziționată, chiar dacă ele sunt contrare. Autorul susține că fenomenul e apropiat de ambivalență, dar e totuși altceva. Mai mult, atitudinea remanentă (inițială) este mai solid ancorată în câmpul cognitiv, este mai ușor accesată, iar în situațiile spontane, neprovocate, încărcate de empatie, în comunicarea nonverbală, are întâietate în fața celei mai recent dobândite și care e cumva mai superficială. (Nu suntem aici prea departe de proverbul „lupul își schimbă părul, dar năravul ba”, ceea ce arată încă o dată că, în domeniul socioumanului, distanța dintre
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
eliminată și, pe de alta, de acceptarea necondiționată a clientului de către terapeut. Ea furnizează clientului o nouă experiență emoțională și oportunitatea de a discrimina între trecut și prezent (Bergin și Garfield, 1994). În consilierea genetică, relația terapeutică se caracterizează prin empatie, acceptarea necondiționată a pacientului, congruență și colaborare, factori validați științific (Lambert et al., 2002; 2003). 7.4.4.1. Empatia Empatia se referă la faptul că terapeutul înțelege cele comunicate de pacient ca și cum ar fi în locul său, „ca și cum ar fi
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
oportunitatea de a discrimina între trecut și prezent (Bergin și Garfield, 1994). În consilierea genetică, relația terapeutică se caracterizează prin empatie, acceptarea necondiționată a pacientului, congruență și colaborare, factori validați științific (Lambert et al., 2002; 2003). 7.4.4.1. Empatia Empatia se referă la faptul că terapeutul înțelege cele comunicate de pacient ca și cum ar fi în locul său, „ca și cum ar fi el”, fără a se identifica însă cu pacientul. Odată înțelese cele comunicate de pacient, ele trebuie recomunicate acestuia într-o
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
de a discrimina între trecut și prezent (Bergin și Garfield, 1994). În consilierea genetică, relația terapeutică se caracterizează prin empatie, acceptarea necondiționată a pacientului, congruență și colaborare, factori validați științific (Lambert et al., 2002; 2003). 7.4.4.1. Empatia Empatia se referă la faptul că terapeutul înțelege cele comunicate de pacient ca și cum ar fi în locul său, „ca și cum ar fi el”, fără a se identifica însă cu pacientul. Odată înțelese cele comunicate de pacient, ele trebuie recomunicate acestuia într-o formă
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
emoționale. De obicei, prototipul reflectării empatice începe cu: „Din cele ce mi-ai spus înțeleg că...” sau „Din cele ce mi-ai povestit înțeleg că...”, urmând apoi mesajul structurat ca mai sus. Există numeroase instrumente care pot evalua gradul de empatie al terapeutului. Mai jos este prezentată o astfel de scală care poate fi utilizată relativ simplu în domeniul clinic. Ea se bazează pe cercetările lui Truax și Carkhuff (1967). Numărul maxim de puncte este 12. Cu cât scorul este mai
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
care poate fi utilizată relativ simplu în domeniul clinic. Ea se bazează pe cercetările lui Truax și Carkhuff (1967). Numărul maxim de puncte este 12. Cu cât scorul este mai mare, cu atât terapeutul prezintă un grad mai mare de empatie. Scala de empatie 0-2 puncte: terapeutul pune întrebări, formulează critici, dă sfaturi. 2-4 puncte: terapeutul reflectă aspecte exterioare (evenimente, comportamente) la care pacientul a făcut referire. 4-6 puncte: reflectările terapeutului includ și trăiri ale pacientului, dar de importanță secundară. 6-8
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
utilizată relativ simplu în domeniul clinic. Ea se bazează pe cercetările lui Truax și Carkhuff (1967). Numărul maxim de puncte este 12. Cu cât scorul este mai mare, cu atât terapeutul prezintă un grad mai mare de empatie. Scala de empatie 0-2 puncte: terapeutul pune întrebări, formulează critici, dă sfaturi. 2-4 puncte: terapeutul reflectă aspecte exterioare (evenimente, comportamente) la care pacientul a făcut referire. 4-6 puncte: reflectările terapeutului includ și trăiri ale pacientului, dar de importanță secundară. 6-8 puncte: terapeutul reflectă
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]