5,930 matches
-
privind motivele și efectele actelor prosociale cu bătaie mai lungă. Posibilele efecte asupra beneficiarului de ajutor și studiile aferente au fost invocate în secțiunea anterioară. Cu privire la motivele angajării în voluntariat, mai importante par a fi următoarele constatări bazate pe cercetări empirice ce au vizat în special bolnavii de SIDA (Pullium, 1993; Omoto și Snyder, 1995; Clary et al., 1998). Astfel, există o netă diferență în a le oferi asistență voluntară celor care au fost victime ale unor boli (infecții cu HIV
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
practicat de mult analiști ai naturii umane și vieții sociale din alte discipline, filosofi, istorici, antropologi, sociologi și alții -, nu putem ignora faptul că și altruismul, și conduitele prosociale concrete se petrec la intersecția cauzală a mai multor factori. Datele empirice, cu explicațiile și interpretările atașate lor, arată cât de variabile și complexe sunt motivația și decizia de a acționa prosocial. Se subliniază că actele de acest fel sunt rezultanta tensiunii dintre factorii ce blochează acțiunea și cei ce trimit înspre
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
mirosurile neplăcute și fumul de țigară. Ca și în cazul altor procese și fenomene psihosociale, în strădania de a oferi o imagine cât mai holistică asupra lor, specialiștii au recurs la elaborarea unor modele integrative. Proeminent, validat și prin cercetări empirice, este cel propus de C.A. Anderson (1997), numit modelul general al agresivității afective (MGAA - sau General Affective Aggression Model, GAAM), care poate fi descris succint prin figura 6. MGAA mizează pe faptul că actele concrete de agresivitate se produc
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Survive? (1935), a inaugurat o direcție de mare amploare în psihologia socială și microsociologie. S-au scris sute de cărți și mii de articole în acest domeniu, există o revistă specială, Sociometry, care publică nu doar articole bazate pe date empirice, ci și dezvoltări teoretice și metodologice. Succesul sociometriei - care, în sens larg, ar însemna măsurarea socialului, formulare prea ambițioasă, fiindcă, după cum se va vedea, vizează doar o dimensiune a acestuia, și nu cea mai importantă - s-a datorat faptului că
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
cine a...”. Comparația se poate realiza atunci între trei planuri: al comportamentului efectiv (de fapt, prin chestionar, al celui declarat, dar e posibilă, în unele cazuri, utilizând observația sistematică, și surprinderea celui propriu-zis), al preferințelor și al alegerilor percepute. Datele empirice culese cu ajutorul chestionarului se ordonează în tabele și grafice, dintre care mai cunoscute (și eficace) sunt matricea sociometrică și sociograma. Prima este un tabel cu dublă intrare, în căsuțele din interior trecându-se alegerile și respingerile realizate de fiecare individ
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
și în alte grupuri) a fost încorporată într-un concept mai larg, cel al justeței sociale, urmărindu-se mecanisme și efecte ale inechităților și la scară macrosocială. La noi în țară, S. Chelcea și colaboratorii săi (2000) au efectuat cercetări empirice pe eșantioane reprezentative cu privire la acest subiect, reieșind o diferență semnificativă între judecățile diferitelor categorii sociale. Studenții, de exemplu, acordă un mai mare credit capitalismului și în privința unei lumi mai drepte. La nivelul grupurilor mici și mijlocii, al firmelor și organizațiilor
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
de control al situației de către lider. Când acesta are o înaltă putere legitimată și un înalt prestigiu în fața membrilor și când sarcina este bine definită și structurată, atunci gradul de control este ridicat, iar, în caz contrar, e scăzut. Cercetările empirice arată că liderul orientat spre sarcină este mai eficient deopotrivă în situațiile de control ridicat și de control scăzut și că acela orientat relațional apare mai productiv când controlul e moderat, adică, fie e vorba de o sarcină mai complexă
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
cel mai frumos templu din lume pentru slava lui Dumnezeu”. Nu e greu de recunoscut care dintre ei a fost afectat de carismă prin „încadrare” și care va depune deci un efort mai mare în activitatea la care participă. Studiile empirice relevă, de asemenea, că liderii carismatici sunt maeștri în managementul impresiilor, arta de a obține de la ceilalți imaginea despre tine pe care o dorești. Relația de carismă, însuflețită de masă, percepția liderului ca vizionar, credibilitatea lui nelimitată conțin și riscul
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
păstrarea identității culturale, de unde a și apărut conceptul de vitalitate etnolingvistică, alcărui conținut succint îl redăm, rezumând un fragment de text aparținând lui R. Clément și K. Noels (1997, pp. 191-193). Pe baza analizei unor rezultate teoretice și de cercetare empirică din domeniile din urmă, autorii consemnează, ca factori importanți în conservarea vigorii etnolingvistice, următorii: caracteristicile demografice, în special numărul membrilor grupului dintr-o regiune, omogenitatea teritorială, sporul natural, raportul dintre endogamie și exogamie, precum și dintre imigrare și emigrare; suportul instituțional
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
a doua fază, oameni de cultură proeminenți - din a doua jumătate a secolului al XIX-lea - au dezvoltat largi și profunde considerații teoretice asupra fenomenului. P. Lazarsfeld (1957) numește aceste prime două faze „tradiția clasică”. În faza a treia, date empirice referitoare la opinia publică s-au cules din articole de reviste și ziare, din cuvântări și alte documente. Astfel de date au condus, într-o a patra etapă, la un interes intens în metodologia de domeniu; preocupările metodologice s-au
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
spre posibilitățile extrem de variate de gestionare a vieții grupului didactic. Solomon E. Asch (apud Myers, 1990, pp. 205-208) a efectuat o serie de experimente care completează perspectiva lui Festinger despre presiunea grupului spre uniformitate. Astfel, el a verificat în condiții empirice gradul de independență al unora dintre membrii unui grup în cazul unor situații simulate (un singur membru, cel supus observației, acționa în necunoștință de cauză); într-o activitate dată, întreg grupul formula aceeași opinie eronată, urmărindu-se dacă subiectul „naiv
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
ipoteză cu totul inedită. Cercetătorul francez pornește de la observația că există diferențe radicale de ordin doctrinar, cultural și stilistic între Contra Noetum și Elenchos, precum și inadvertențe cronologice flagrante între Chronikon și Comentariu la Cartea lui Daniel. Pe baza acestor date empirice, Nautin împarte în două corpusul atribuit până atunci integral unui singur autor, numit Hipolit. Există mai întâi o serie care cuprinde Elenchos, Peri Pantos, Chronikon precum și celelalte scrieri ale căror titluri sunt gravate pe statuia romană. Există apoi seria tratatelor
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
văduvia cu cinste” erau nevoite (în condițiile inexistenței mijloacelor anticoncepționale), întrucât intraseră într-un conflict acut cu normele moralei și simțeau că în preajma lor erau suspendate dezonoarea și sancțiunea, să facă apel la modalitățile de întrerupere a sarcinii. Erau mijloace empirice, puse în mișcare de „specialistele” comunităților („vrăcițe”, „vrăjitoare”, la care se apela și în cazul altor boli 551), posibile instrumente și metode „tradiționale” („trăsuri” și „frecături de poale”, cum scrie bănățeanul Virgil Pop; Cronica sa parohială este de la începutul secolului
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
contemplare, joc, dans etc.Ă, sau morală (devotament, sacrificiu, lupta pentru realizarea unor idealuri supreme ale umanității etcă. Experiența transcendenței este realizarea „trăirii subiectivității pure”, ca o „experiență internă și fenomenologică”, afirmă E. Husserl. Ea reprezintă actul de convertire a empiricului În transcendent, de afirmare pură și totală a Eului meu personal. Este transformarea Eului empiric În Eu transcendent, proces prin care Eul devine „o nouă” sau „o altă” prezență, spune E. Husserl. Astfel pusă problema, atitudinea și aspirația Eului către
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
produse ale intelectului, fapt care, În acest caz, le situează În afara experienței. Orice idee cuprinde două aspecte: o cunoștință despre ceva și o valoare care Însoțește și susține cunoștința respectivă. Ideile pot fi expresia unor reflecții despre lucrurile din realitatea empirică, sau pot fi rezultatul intelectual al reflecției subiectului asupra lui Însuși. Fiindcă În unele situații ideile sunt elaborări ale rațiunii cunoscătoare, Încă de la Socrate, filosofii acceptă că sursa acestora se află În interiorul intelectului, care le construiește și le ordonează În conformitate cu
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
I. Kant, din categoria ideilor transcendentale, În care sunt incluse următoarele tipuri: ideea psihologică referitoare la suflet, ideea cosmologică referitoare la lume și ideea teologică referitoare la Dumnezeu. Ele reprezintă categoriile apriorice ale rațiunii, Întrucât preced orice fel de act empiric. Ideile morale se suprapun peste valorile morale pe care le exprimă: ideea de bine, de datorie, de responsabilitate, toate având caracter de obligativitate pentru individ. Această obligativitate care Îi este impusă de rațiune, se manifestă practic prin acțiunile morale ale
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
că ei sunt alții În raport cu mine, cel care sunt eu. În cazul acesta, modul de a-i apropia și simți pe ceilalți depinde tot de starea conștiinței mele. În felul acesta, eu trăiesc permanent Într-o dublă realitate: realitatea externă, empirică, a lumii celorlalți și realitatea interioară, sufletească, a propriei mele persoane. Dacă refuz să-i văd și să-i gândesc pe ceilalți, o fac detașându-mă sau chiar izolându-mă complet de ei. Există Însă și situația În care ceilalți
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
meu. La această Întrebare, K. Jaspers afirmă că eul are semnificația unei naturi antinomice care explică această neliniște. În ce constă antinomia eului? În următoarele aspecte: aă În sciziunea externă diferit de mine, și interioară propriu mie, sau Între sensul empiric și sensul existențial, Întrucât eu sunt pentru ceilalți ființă exterioară, persoană, iar pentru mine sunt ființă interioară, conștiință. bă În faptul că, dedublându-mă prin actul de autoreflectare În interiorul meu, eu descopăr, În același timp, cine sunt, dar mă și
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
sentimente, reprezentăriă; bă Factorul metafizic, reprezentat atât prin voința ultimă, cât și prin tendința noastră de eliberare. Orice idee despre destin, susține V. Băncilă, presupune o „voință adâncă”, care „intră În lucruri și le organizează”. Astfel, destinul depășește voința noastră empirică, situându-se deasupra ei. Din acest motiv, este imposibil ca el să poată fi schimbat. Fiind ceva adânc, imperceptibil, și imposibil de gândit, destinul transcende empiricul. În spiritul gândirii lui N. Ionescu, V. Băncilă susține că destinul este ceva „substanțial
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
voință adâncă”, care „intră În lucruri și le organizează”. Astfel, destinul depășește voința noastră empirică, situându-se deasupra ei. Din acest motiv, este imposibil ca el să poată fi schimbat. Fiind ceva adânc, imperceptibil, și imposibil de gândit, destinul transcende empiricul. În spiritul gândirii lui N. Ionescu, V. Băncilă susține că destinul este ceva „substanțial și ocult”, ceva „profund intim și mai mare decât noi”, el fiind de fapt „o direcție de ființare la care ne raportăm permanent”. Realitatea destinului este
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
lui. În cazul acesta, orice Încercare de Împotrivire sau de schimbare este inutilă. Va trebui să mă Împac cu soarta, sau să o fac să fie acceptabilă, prin concilierea ei cu rațiunea, care refuză ideea perisabilității și a fatalismului. Realitatea empirică și realitatea metafizică Problema destinului Îmi relevă mie, ca persoană care gândește asupra ființei și a vieții sale, o dublă realitate: o realitate empirică, cea a lumii fizice, concrete, În care exist, și o realitate metafizică, pe care o gândesc
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
să fie acceptabilă, prin concilierea ei cu rațiunea, care refuză ideea perisabilității și a fatalismului. Realitatea empirică și realitatea metafizică Problema destinului Îmi relevă mie, ca persoană care gândește asupra ființei și a vieții sale, o dublă realitate: o realitate empirică, cea a lumii fizice, concrete, În care exist, și o realitate metafizică, pe care o gândesc, cea a lumii spiritului, către care năzuiesc continuu și pe care mi-o revelează conștiința mea morală, ca o lume a valorilor supreme și
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
conștiința mea morală, ca o lume a valorilor supreme și eterne. Această constatare are pentru mine un efect consolator. Ea Îmi compensează angoasa pe care mi-o dă Închiderea existenței mele prin reducerea sa exclusivă, hic et nunc, la realitatea empirică a lumii, În care eu sunt ființă supusă distrugerii prin moarte. Revelația unei realități transmundane, a unei realități a spiritului, dincolo de lumea empirică dată, anulează deznădejdea persoanei mele, proiectându-mă În orizontul speranței continuității mele dincolo de momentul morții. Perspectiva unei
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
pe care mi-o dă Închiderea existenței mele prin reducerea sa exclusivă, hic et nunc, la realitatea empirică a lumii, În care eu sunt ființă supusă distrugerii prin moarte. Revelația unei realități transmundane, a unei realități a spiritului, dincolo de lumea empirică dată, anulează deznădejdea persoanei mele, proiectându-mă În orizontul speranței continuității mele dincolo de momentul morții. Perspectiva unei alte realități metafizice este aleasă, În mod firesc, ca o continuitate a vieții empirice, care Îmi apare Însă ca un act de trecere
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
realități transmundane, a unei realități a spiritului, dincolo de lumea empirică dată, anulează deznădejdea persoanei mele, proiectându-mă În orizontul speranței continuității mele dincolo de momentul morții. Perspectiva unei alte realități metafizice este aleasă, În mod firesc, ca o continuitate a vieții empirice, care Îmi apare Însă ca un act de trecere Într-un alt registru. Ea răspunde aspirațiilor persoanei umane absolut. Revenind la destin, Îl putem acum separa de natura sa fatalistă care accentuează ideea de Închidere. Destinul de aici poate fi
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]