3,474 matches
-
despre care aud prima dată! ) alte șapte miliarde de oameni nici nu știu că exist ( nici eu nu sunt prea sigur de asta! ) dăunăzi am văzut Soarele îmbrățișând Luna fulgi căzând în aprile aiurea în fiecare zi avem câte-o enigmă esențială de dezlegat cu tot liberul nostru arbitru rămânem tributari unei frici ancestrale și căutăm salvarea în bobi în zațul cafelei în podul palmei NASA ghicește în stele adevărul îl știu doar dinozaurii.. Referință Bibliografică: Neliniști / Aurel Conțu : Confluențe Literare
NELINIȘTI de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2306 din 24 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377714_a_379043]
-
voi Nici reci constelații nici Calea Lactee Nu au, ce ascunde Universul din noi!. Întâi, peste toate, la noi e Căldura, Viața pulsează-n fluid rubiniu, Un creier gândește la ce spune gura, Dar prea multe taine, savanții nu știu! Atâtea enigme și stări ne-nțelese, A pus Făurarul Suprem într-un Om, E și răutate și gesturi alese, În el, urcă viața ca seva în pom! El caută-n ceruri, mai mult să cunoască, În loc să găsească, privind înapoi, O cale mai
IONEL DAVIDIUC [Corola-blog/BlogPost/377604_a_378933]
-
de voiNici reci constelații nici Calea LacteeNu au, ce ascunde Universul din noi!. . .Întâi, peste toate, la noi e Căldura,Viața pulsează-n fluid rubiniu,Un creier gândește la ce spune gura,Dar prea multe taine, savanții nu știu!Atâtea enigme și stări ne-nțelese,A pus Făurarul Suprem într-un Om,E și răutate și gesturi alese,În el, urcă viața ca seva în pom! El caută-n ceruri, mai mult să cunoască,În loc să găsească, privind înapoi,O cale mai
IONEL DAVIDIUC [Corola-blog/BlogPost/377604_a_378933]
-
grecesc, îmbracă haina unei realități tot indiene). Întrucît flacăra interioară notează Bottacchiani a poetului nu-și mai găsește hrana pe pămînt, vrea să se întoarcă în eter, de unde a venit și în a cărui adîncime găsea într-un timp dezlegarea enigmelor sale. "Astfel, Empedokles, cea mai pură imagine a divinității pe pămînt, semizeul care era în plină splendoare încă dinainte ca lumea să se trezească la viață [94], nu poate decît să aspire la o intimă și activă uniune cu natura
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
coleg de liceu, Enache Mărgărit, după 48 de ani de la absolvirea studiilor, cu Petre Ursache, Camera Sambô. Introducere in hermeneutica lui Mircea Eliade, Ed. a 2-a, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza“, Iași, 1999, p. 112; scopul de a afla enigma unei propoziții, pe care o spusese un prieten al avocatului, cu mulți ani în urmă, în fața unei librării bucureștene: „o să mă împac cu el la umbra unui crin în Paradis!“. Avocatul nu-și amintește, dar în acel moment primește vizita
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
două fapte, universuri contrarii, coincidentia oppositorum în aceeași ființă sau lucru. Patru naratori: Vladimir, Onofrei, Gologan, Zamfirescu, aflați în tren, povestesc diverse întâmplări misterioase despre viață și moarte. Pentru unele din ele misterul este imposibil de elucidat, rămâne o adevărată enigma. Vladimir povestește o întâmplare cu un motociclist, Emanuel, pe care îl salvează dintr-un accident. Motociclistul pare a fi amnezic, deoarece acesta nu știe ce se petrece cu el, povestește întâmplări stranii, neverosimile. În realitate, nu Emanuel uitase jocul în
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
alte lumi. Timpul curge vertiginos înapoi și înainte, personaje obișnuite sunt aruncate, în mod imprevizibil, în durate diferite, punându-le în situații uneori stranii. Orașul devine adesea o pădure straveche, în care are loc o serie de inițieri, cu rătăciri, enigme, iluzii, o serie de semne, apariții sau dispariții misterioase. Există o răsturnare bruscă la nivelul realului, se produce o confuzie între viață și moarte, între vis și realitate, iar la toate aceste „întâmplări“ se adaugă amnezia, anamneza, regenerarea miraculoasă, trecerea
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
de carieră istoriografică, o cheie de lectură a unui trecut și poate o provocare. Căci în sinteza lui Xenopol ea regăsea, deși estompate de un remarcabil simț al măsurii, temele unui lamento îndelung și confuz, care meritau să fie lămurite. Enigma continuității, vicisitudinile unei istorii înfiripate la răspîntie de imperii și civilizații, miracolul regenerării în epoca modernă, pînă la marea împlinire din 1918, totul se putea găsi în opera lui Xenopol, pe care Catherine Durandin a examinal-o în sine, dar și
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
există apărare militară sau politică eficace în fața acestei "terori a istoriei". Și aceasta prin simplul fapt al inegalității zdrobitoare între invadatori și popoarele invadate. Modestele grupuri politice ale țăranilor nu puteau rezista mult timp maselor de invadatori". CAPITOLUL II O enigmă românească Problema originilor și a continuității EPOCA ROMANTICĂ Dacă epoca romantică creează o tradiție istorică, nevoia povestirii trecutului este anterioară romantismului și se traduce în secolele XV-XVI prin compilații, iar în secolele XVII-XVIII, prin redactarea cronicilor. Romanticii impun o nouă
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
și cercetările istoricilor în acest sens sînt reluate în secolul al XlX-lea, atunci cînd mișcarea națională românească se afirmă în Transilvania. Disputa cunoaște o nouă amploare între cele două războaie, prin apariția, în 1937, a volumului istoricului Brătianu, O enigmă și un miracol istoric: poporul român. Acest text este reeditat în 1988 la București, studiile autorului servind atunci ideologiei oficiale. Naționalismul ideologiei comuniste, formulat încă de la sfîrșitul anilor '50, a condus, în final, la reînceperea violentă a confruntării istoriografice româno-ungare
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
dureroasă cînd împrumută un stil amestecat care asociază prezența ortodoxiei prin demnitarii săi cu gusturile eclectice ale noului îmbogățit. Tulburarea resimțită aici reapare la vederea unei capitale care fascinează și deranjează. Bucureștiul zăpăcește vizitatorul cu contrastele sale și este o enigmă prin eclectismul său. Mahalaua sărăcăcioasă, sordidă și plină de noroaie, înseamnă pentru un francez ca Paul Morand prezența Orientului, însă a unui Orient redus aici la starea de negativ al Occidentului: "Mahalaua este regatul ruinelor, este Orientul care nu-și
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Nord, ediția nouă, îmbogățită cu fragmente inedite; introducere, note și index de M. Cadot, Paris, PUF, 1968. Zub, Alexandru, Temps et changement dans l'espace roumain (fragmente dintr-o istorie a comportamentelor temporale), Iași, Editura Academiei Române, 1991. CAPITOLUL II: O enigmă românească. Problema originilor și a continuității Alecsandri, Vasile, Cele mai frumoase scrisori, București, Biblioteca pentru toți, 1972; Opere. Poezii populare, București, Editura Academiei, 1978. Bălcescu, Nicolae, Opere. Scrieri istorice, politice și economice. 1848-1852, București, Editura Academiei, 1982. Bengescu, George, " Un
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Cronicile slavo-române din sec. XV-XVI", ediție revăzută și completată de P.P. Panaitescu, București, Editura Academiei, 1959. Boitos, Ovidiu, "Paul Bataillard et la révolution roumaine de 1848", în Mélanges de l'École roumaine en France, Paris, 1929. Brătianu, Gheorghe I., O enigmă și un miracol istoric: poporul român, București, Fundația pentru literatură și artă, Regele Carol II, 1940; Tradiția istorică despre întemeierea statelor românești, București, Editura Eminescu, 1980. Breazu, Ion, Michelet și Românii. Studiu de literatură comparată, Cluj, 1935. Bucur, Marin, Jules
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
19 Tabla de materii Prefață în căutarea sensului . . . . . V-X Cuvînt înainte . . . . . . . l PARTEA I UN STATUT ȘI UN STIL Capitolul l Căutarea unui înțeles . . . 9 Obsesia uitării . . . . . . 9 Nostalgii . . . . . . . 10 Între îndoială și nostalgie . . . . . 14 Miorița . Capitolul 2 O enigmă românească Problema originilor și a continuității . . . 18 Epoca romantică . . . . . . 18 Cronicile . . . . . . . 21 Drama istoriei românești . . . . . 23 În numele limbii . . . . . . 29 Întemeierea statelor . . . . . . 31 Capitolul 3 Istoria unui statut și a unui stil . . 34 Vecinătatea ungară . . . . . . 34 Dinastiile . . . . . . . 36 O moștenire bizantină
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
tu, scumpe frate, că pământu-i o ruină? Că-i o sarcină viața? Că-i martiriu să trăiești? Ai știut tu cum că moartea e un caos de lumină, Ca la finea veciniciei te-aștept stelele cerești? De-a vieții grea enigmă ție-acuma nu-ți mai pasă, Căci problema ei cea mare la nimic o ai redus, Pe când nouă-ncă viața e o cifră nențeleasă Și-n zădar cătăm răspunsul la-ntrebarea ce ne-am pus. În zădar ne batem capul
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
încolo...".30 Finalurile marilor "poeme ontologice" (Svetlana Paleologu-Matta) ale lui M. Eminescu (Memento mori, Luceafărul, Povestea magului rătăcitor prin stele ...) ilustrează asfințitul întrebării "apus de zeitate ș-asfințire de idei": Poți răspunde la-ntrebarea ce pătrunde-a noastră fire, La enigmele din cari ne simțim a fi compuși? Nu!... Tu măsuri intervalul de la leagăn pîn' la groapă. În ăst spat' nu-i adevărul. Orologiu ești [ce sapă...] Tu nedând vo dezlegare, duci l-a dezlegărei uși." (Memento mori) Nu se poate
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
a consumat în incinta galeriei! O singură nedumerire ne revine nouă, cusurgiilor de serviciu: de ce neiertătoarea temă și-a găsit spațiul de manevră în chiar cea mai kitsch galerie bucureșteană? Pe numele ei GAMB (Galeria de Artă a Municipiului București). Enigme. Cum ar fi putut Ministerul Culturii să facă drumul invers celui făcut de întreaga nomenclatură postdecembristă! Cum ar fi putut rezista voinței pătimașe de revenire la normal! O normalitate, evident, pe înțelesul hapsînei mafii criptocomuniste care manevrează totul în țară
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
greu să te sustragi acestei hipnoze, amplificată de mîinile cu degete viril-agile, de prestidigitator, de papionul cu buline, de batista butonierei, hipergonflată. Dar mai ales... mai ales... de privirea brună, părelnic brună. Părelnic, pentru că mărturia fostului student Mihai Șora explică enigma acestei priviri: magistrul era ceacîr, unul din ochi era albastru, celălalt verzui. 18 decembrie E înduioșător cît talent avem în a ne dezavua, cîtă vocație (nou descoperită) în a ne adulmeca vintrele și a exulta în descrierea minuțioasă a zemurilor
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
a unor personaje situate în zona amintită, de-a dreptul fascinante, mai cu seamă (pentru mine) prin forța cu care își urmăresc strategiile, forță pe care, trebuie să recunosc, am încercat a o decela, dar nu am reușit: e o enigmă în această diferență de fire, cea a omului exact și eficient/cea a plăsmuitorului de himere. Și totuși, din cînd în cînd, cîte un randevu extrem de reușit între cele două... regnuri e posibil. Și de dorit. 12 februarie Prin anii
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
gustului și al eleganței. Mîini mici, inexpresive, fără elocvență. Ce-ar mai fi fost? A, părul. Generos, cu adevărat, dar supus unui tratament îndoielnic, de parcă ar fi ieșit permanent de sub cască. Privirea însă... Da, de aici trebuie să înceapă depistarea enigmei. E o privire a cărei putere hipnotizează unanim. Pigmentul catifelat și totuși extrem de penetrant al irisului atacă și învăluie. Magnific! Și-atunci, ca să ne explicăm totuși inexplicabila fascinație contaminantă a vedetei, să concedem că: și zîmbetul vag nătîng, și dantura
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
în serios se făcea avocatul diavolului din sală, flatîndu-i pe tropăitori în ideea că, numai și prin prezența lor numeroasă acolo, însemnau un început de democrație, cu care eventual se putea pleca la drum. Cît simțeau aceștia briciul ironiei rămîne enigmă, fapt e că erau momente cînd sala hohotea, ignară, la recitativul neologistic al eruditului, parșiv jucat în arena circului de clovnul de stofă nobilă. Cine să-i mai facă acum să rîdă pe sanculoții buluciți în Parlament ca-n talcioc
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
doar o singură voință ar fi fost în stare să-l pronunțe. Dar n-a fost în stare. Să ai în mînă, după 50 de ani de dictatură comunistă, puterea și să nu-ți justifici și prin această înlăturare a enigmei legitimitatea, este de neiertat. Dacă nu a reușit un regim venit la putere prin cu adevărat democratice alegeri să-și consolideze credibilitatea prin elucidarea unui moment istoric tenebros dar și crucial, precum cel din decembrie '89, atunci cine s-o
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de la un astfel de debut? ce garanții de calitate ne poate oferi o exegeză atunci cînd inițierea se consumă atît de precar? Nici una. Să ne alegem, mai bine, din briantul Alain doar cu divagația lui inimitabilă, dar să vedem că enigma picturii a rămas tot enigmă. Și, la urma urmei, nici nu s-ar putea altfel: pictura, precum celelalte arte, rezervîndu-și, prin însăși constituția ei, partea de umbră, invizibilă, indecelabilă. Cu care, nu?, ne și fascinează. Ne-ar mai interesa artistul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ce garanții de calitate ne poate oferi o exegeză atunci cînd inițierea se consumă atît de precar? Nici una. Să ne alegem, mai bine, din briantul Alain doar cu divagația lui inimitabilă, dar să vedem că enigma picturii a rămas tot enigmă. Și, la urma urmei, nici nu s-ar putea altfel: pictura, precum celelalte arte, rezervîndu-și, prin însăși constituția ei, partea de umbră, invizibilă, indecelabilă. Cu care, nu?, ne și fascinează. Ne-ar mai interesa artistul care și-a epuizat toate
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
o limuzină de pe tabloul pe care i l-a plătit pe loc magnatul de vreme nouă. Chestiune de destin, nu? Și de limuzină. 21 iunie Mai întîi însă, ca manevră metodologică: De ce Brâncuși? De ce nu Paciurea? De provocat un pic enigma. Pentru că enigmă e, pînă la un punct, decizia pe care o ia destinul impunînd un creator în detrimentul altuia. Deși, valoric, par a nu exista deosebiri în ce-i privește. Nu tot atît de enigmatice sînt "anulările" ce se petrec, aproape
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]