9,846 matches
-
pur „operațional”, întrucât atenția este fixată pe obiectele reale ale cunoașterii. În orice caz, asistăm la existența a două domenii care se suprapun: a) domeniul faptelor sau al fenomenelor și obiectelor științei respective, ca date naturale; b) domeniul limbajului, al enunțurilor și discursului care „desemnează” sau „denumește” fenomenele sau obiectele respective și care exprimă modul de înțelegere și de utilizare al acestora pentru cercetătorul științific din domeniul respectiv. Prima grupă o reprezintă „obiectul cunoașterii”, ceea ce este dat pentru a fi gândit
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
planul umanului, nu ca pe niște boli, ci ca pe niște abateri de la normalitatea persoanei. Aceste aspecte le vom reîntâlni, mai departe, pe parcursul lucrării noastre, când vom analiza sindroamele psihopatologice și nosologia psihiatrică. Ne aflăm în fața a două tipuri de „enunțuri” și de „discursuri” referitoare la fenomenele psihice morbide: psihiatria și psihopatologia. Discursul psihiatriei clinice îl regăsim în sfera nosologiei, a definirii, descrierii și clasificării bolilor psihice, după „fizionomia și evoluția lor” (G. Amado). Elementul axial este reprezentat în acest discurs
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
epistemic, prin opoziția dintre „fizic” și „moral”, dintre „trup” și „suflet” sau dintre „spațiu” și „gândire”. Examenul clinico-psihiatric Orice examen medico-psihiatric sau psihologic al unei persoane urmărește să transpună datele de observație directă a unor fenomene naturale în „concepte” și „enunțuri contextuale” espitemologice cu ajutorul unei metodologii specifice. Aceasta este sarcina care revine persoanei care face investigația respectivă. Orice persoană care „examinează” trebuie să vadă (observe) și să audă (asculte) subiectul pe care-l examinează. Această activitate presupune aptitudini, pregătire și experiență
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
trăite de bolnav. Privite „din exterior” ele se organizează sub semnificația modificărilor cu valoare semiotică demonstrând, prin prezența lor, existența bolii ca suferință. 2) Câmpul medicului care, în cazul diagnosticului, al prognosticului și tratamentului, devine singurul subiect autorizat, al unor enunțuri socialmente legitime, fundamentate pe practica de specialitate a „experienței bolii”, reprezentând cunoașterea obiectivă ca singura sursă de adevăr autentic. Din cele de mai sus rezultă faptul că „boala este sesizată ca un obiect de cunoaștere științifică, atât ca act de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
acolo unde valorile logice de adevăr se estompează sau dispar complet. Rațiunea este inteligibilă și explicită. Delirul este ininteligibil și absurd. Rațiunea descoperă și clasifică. Delirul construiește, fabulează și interpretează. El nu clarifică, ci uimește. Rațiunea răspunde, pe când delirul fabulează. Enunțurile rațiunii sunt posibile, pe când enunțurile delirante sunt imposibile. Poțiunea este bazată pe realitate, delirul pe irealitate. Se poate constata deci, că, dincolo de dimensiunea pur psihologică și medicală ca „simptom” clinico-psihiatric, delirul, „nebunia”, este „un alt mod de a fi al
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
adevăr se estompează sau dispar complet. Rațiunea este inteligibilă și explicită. Delirul este ininteligibil și absurd. Rațiunea descoperă și clasifică. Delirul construiește, fabulează și interpretează. El nu clarifică, ci uimește. Rațiunea răspunde, pe când delirul fabulează. Enunțurile rațiunii sunt posibile, pe când enunțurile delirante sunt imposibile. Poțiunea este bazată pe realitate, delirul pe irealitate. Se poate constata deci, că, dincolo de dimensiunea pur psihologică și medicală ca „simptom” clinico-psihiatric, delirul, „nebunia”, este „un alt mod de a fi al umanului”. Înțelegerea medicală a nebuniei
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de contradicție, echivalent cu sistemul formal propus de Russell și Whitehead în Principia Mathematica, este, în mod necesar, incomplet. El nu va putea include întreaga aritmetică; unele teoreme aritmetice vor rămâne, în chip fatal, în afara sistemului formal considerat; vor exista enunțuri adevărate pe care sistemul formal nu le poate demonstra. Se naște astfel o bizarerie de proporții. În raport cu orice sistem formal al aritmeticii există propoziții nedecidabile, adică propoziții care nu pot fi nici confirmate și nici infirmate pe baza regulilor de
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
sistemul formal nu le poate demonstra. Se naște astfel o bizarerie de proporții. În raport cu orice sistem formal al aritmeticii există propoziții nedecidabile, adică propoziții care nu pot fi nici confirmate și nici infirmate pe baza regulilor de deducție din cadrul sistemului. Enunțul „Sistemul formal considerat este lipsit de contradicție” devine straniu, căci chestiunea lipsei de contradicție a unui sistem formal nu poate fi decisă decât ieșind din acel sistem. „Teorema de incompletitudine” a lui Gödel a lovit direct în „inima” formalismului, năruind
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
aspirații ale minorităților culturale, caracteristici ale culturii minoritare, limbaje profesionale. Multiculturalismul, crede McCarthy, vizează trei aspirații fundamentale: înțelegerea culturală (cultural understanding), competența culturală (cultural competence) și emanciparea culturală (cultural emancipation)87. Pentru a defini aceste concepte, McCarthy nu a propus enunțuri proprii. El a preluat sensurile cu care au fost folosite în documente oficiale și le-a analizat critic, ajungând la concluzia că ele desemnează utopii. Cultural understandig, de exemplu, este o expresie folosită în documentele curriculare publicate, de-a lungul
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și că am pierdut sensul călătoriei prin lume, înțelepciunea universală ne îndeamnă să revenim în punctul de unde am plecat. Ne este dat să procedăm astfel. Când problema cu care te confrunți pare să nu mai aibă soluție, te întorci asupra enunțului și-l recitești cu grijă dintr-o altă perspectivă. Chiar numele și-l trage omul de la această damnare. Suntem specia Homo humanus. Adică ne-am născut din humus și trebuie să ne reîntoarcem în humus-ul inițial. Acest nostos odiseic
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
aritmetic), ulterior va întâmpina dificultăți serioase în adaptarea la cerințele mai complexe ale conținuturilor și programei școlare. Perioada școlară mijlocie (de la 10‑11 la 14‑15 ani, denumită și pubertate) corespunde stadiului operațiilor formale, când elevul reflectează mai mult asupra enunțurilor verbale și construiește mult mai ușor raționamente ipotetico‑deductive. Se caracterizează prin ample transformări biologice, fiziologice și psihologice ca urmare a declanșării unor procese și fenomene preponderent de natură endocrină 2. De asemenea, se produce o schimbare a poziției celor
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
care se încadrează utilizatorii, inclusiv cele referitoare la responsabilitățile pe linie de securitate a sistemului; 4. identificarea tuturor fișierelor la care utilizatorul poate să aibă acces și ce anume poate să efectueze asupra lor. Noțiunile de proiect și categorie din enunțurile de mai sus au același statut ca și utilizatorii și, deci, trebuie să aibă și ele profilul lor. De fiecare dată când un utilizator intră în contact cu calculatorul de la un terminal conversațional sau printr-un lot de lucrări, operațiunea
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
celei române în Polonia (de la Vasile Alecsandri la Mihai Eminescu), contribuția specialiștilor polonezi și români la promovarea reciprocă a valorilor ori ecourile literare ale relațiilor istorice ș.a., toate dau măsura demersului întreprins de P. Implicarea afectivă, sesizabilă aici, atenuează uscăciunea enunțului factologic, realizând conturarea opiniei, fie ea critică sau admirativă. Următoarea carte, Studii polono-române (1994), are o alcătuire mozaicată, care trădează aceeași îngemănare între vocația de istoric și preocupările istorico-literare. Mai consistent și mai strict delimitat metodologic și tematic este capitolul
PETRICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288795_a_290124]
-
finețe și, mai ales, un limbaj agreabil, care se adaptează ușor oricărei epoci, oricărui subiect. Cel mai bine îi reușește, în plan stilistic, antifraza, o manieră isteață, cu maliții străvezii, de a modula insinuant subtextul, care sabotează cu delicii secrete enunțul pieziș (Pruncul serdarului Panait, Ghinea spânul, Părintele Mardarie de la Vovidenie, Herșcu tinichigiul). Din atracția pentru trecut se înfiripă sub condeiul ei și nuvela istorică. Sunt narațiuni fără anvergură, dar cu un anume parfum evocator, dat și de răsfățul lexical prin
PETRESCU-10. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288789_a_290118]
-
ingenioase alternări lexicale, O. realizează, prin cizelarea relației dintre cuvinte (arhaice, populare, neologice), efecte neașteptate, de un pitoresc aristocratic. Imagist care refuză expresia cenușie, el este deopotrivă un muzician ce frazează armonios, utilizând fie perioada cu arborescența ei solemnă, fie enunțul oral, brevilocvent, cu o euritmie cristalină. Odobescu bate câmpii cu grație pe simpla firmă verbală a vânătoarei. Pseudo-kinegheticos e un potpuri bine armonizat, un magazin de bric-à-brac literar, cuprinzând orice obiect artistic, de la descripția exactă de amator a unui tablou
ODOBESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288509_a_289838]
-
fi folosit curent, din acest motiv,termenul de teorie și chiar cel de lege, lucru care, uneori, ar putea părea cam ciudat cititorului. Desigur, termenul de lege trebuie luat aici în sensul său cel mai general, și anume cel de enunț teoretic referitor la o clasă de fenomene, propoziție din care teoriile sunt compuse. Teoriile și legile cu care lucrează sociologia nu sunt totdeauna doar simple ipoteze. Uneori, ele sunt mai mult decât atât, fiind sprijinite de solide argumente teoretice și
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Cauzalitatea exprimă o relație universală și necesară în formă de lege. Ea afirmă că ori de câte ori va exista un anumit fenomen cauză, va apărea în mod necesar (dacă alți factori perturbatori sunt excluși) și fenomenul efect. Mai întâi câteva exemple de enunțuri cauzale în sociologie. Legea productivitate/stratificare socială. Stratificarea socială este determinată de nivelul productivității muncii: la un nivel scăzut de productivitate, care asigură simpla supraviețuire, societatea va fi nestratificată (egalitară); o productivitate a muncii superioară nivelului simplei supraviețuiri, dar nu
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
diferențiere a satisfacției muncii. Poziția ierarhică într-oîntreprindere este un factor determinant al variației satisfacției muncii. Spre vârful ierarhiei, satisfacția muncii crește, spre baza ierarhiei, ea scade (Tannenbaum et al., 1974). Orice explicație cauzală este compusă din două elemente distincte: un enunț cauzal și un model explicativ al procesului de producere a efectului de către cauză. Enunțul cauzal stabilește, sub forma unei relații universale și necesare, sub formă de lege deci, dependența unui fenomen (efectul) de un alt fenomen (cauza): „Ori de câte ori C, atunci
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
muncii. Spre vârful ierarhiei, satisfacția muncii crește, spre baza ierarhiei, ea scade (Tannenbaum et al., 1974). Orice explicație cauzală este compusă din două elemente distincte: un enunț cauzal și un model explicativ al procesului de producere a efectului de către cauză. Enunțul cauzal stabilește, sub forma unei relații universale și necesare, sub formă de lege deci, dependența unui fenomen (efectul) de un alt fenomen (cauza): „Ori de câte ori C, atunci și E” sau „C este cauza lui E”. Empiric, enunțul cauzal ia forma unui
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
a efectului de către cauză. Enunțul cauzal stabilește, sub forma unei relații universale și necesare, sub formă de lege deci, dependența unui fenomen (efectul) de un alt fenomen (cauza): „Ori de câte ori C, atunci și E” sau „C este cauza lui E”. Empiric, enunțul cauzal ia forma unui enunț de covariație: variația lui C este însoțită de variația lui E. Covariația poate fi discretă: diferitele stări distincte ale lui C sunt însoțite de stări distincte ale lui E. Este cazul legii productivitate/stratificare socială
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
cauzal stabilește, sub forma unei relații universale și necesare, sub formă de lege deci, dependența unui fenomen (efectul) de un alt fenomen (cauza): „Ori de câte ori C, atunci și E” sau „C este cauza lui E”. Empiric, enunțul cauzal ia forma unui enunț de covariație: variația lui C este însoțită de variația lui E. Covariația poate fi discretă: diferitele stări distincte ale lui C sunt însoțite de stări distincte ale lui E. Este cazul legii productivitate/stratificare socială: productivității la nivelul de subzistență
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
atât este mai mare E”. Legea ierarhie/diferențiere a satisfacției muncii este de acest tip. Astfel, o cercetare empirică poate determina existența, într-un eșantion de întreprinderi, auneicorelații de, să zicem +0,55 între poziția ierarhică și satisfacția în muncă. Enunțul cauzal are funcția de a explica și prevedea fenomenele individuale. De ce societatea X este stratificată? Pentru că ea se caracterizează printr-un anumit nivel al productivității muncii. Cum va fi societatea Y? Ea va fi stratificată sau nestratificată, în funcție de nivelul de
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
De ce societatea X este stratificată? Pentru că ea se caracterizează printr-un anumit nivel al productivității muncii. Cum va fi societatea Y? Ea va fi stratificată sau nestratificată, în funcție de nivelul de productivitate a muncii pe care îl va atinge. Modelul explicativ. Enunțul cauzal are el însuși nevoie de explicație. El afirmă doar că C este cauza lui E, răspunzând astfel la întrebarea „de ce E?” - „pentru că C”. El nu oferă însă nici o explicație procesului prin care C îl produce pe E. Doar știind
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
cauzale („De ce C este cauza lui E?” sau „Cum C produce E?”). La această ultimă întrebare răspunde modelul explicativ al procesului de producere cauzală. Legile cauzale enunțate mai înainte nu sunt complete din acest punct de vedere. Ele sunt doar enunțuri cauzale. Pentru a fi complete trebuie să le asociem câte un model explicativ care să evidențieze mecanismele producerii cauzale: de ce și cum creează egalitate sau inegalitate socială nivelul de productivitate a muncii? de ce și cum apariția unei amenințări externe crește
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
motiv, decât cu multă prudență, drept legi ipotetice. Modelul explicativ nu va ajuta să precizăm entitățile abstracte din aluatul inform al relațiilor empirice. Verificarea ipotezelor cauzale. Existența unui model explicativ plauzibil poate fi considerată drept o primă verificare a unui enunț cauzal, conferindu-i acestuia statutul unei ipoteze solide. Analiza teoretică le selectează din mulțimea ipotezelor rivale pe acelea care par mai plauzibile, propunându-le verificării empirice. Mai mult, verificarea empirică nu este nici ea absolută. Analiza teoretică poate preciza condițiile
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]