1,945 matches
-
preferința sa pentru simbolistica luminii” (op. cit., p. 206). footnote>. Sfântul Grigorie mai poate fi asemănat lui Origen și în ceea ce privește utilizarea simbolismului luminii asociat cunoașterii Tatălui, Fiului, Sfântului Duh, însă trebuie avută în vedere o distincție importantă, mai ales în ceea ce privește implicațiile epistemologice ale luminii. Atât Origen, cât și Sfântul Grigorie vorbesc despre cunoaștere ca fiind lumină<footnote După cum a notat A. Festugière, această asociere a luminii și cunoașterii caracterizează întreaga tradiție, creștină și necreștină; a se vedea La Révélation d'Hermès Trismégiste
Învăţătura Sfântului Grigorie de Nyssa despre întunericul luminos al prezenţei ascunse a lui Dumnezeu. Referire specială la cartea De vita Moysis. In: Din comorile Teologiei Părinților Capadocieni by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/151_a_441]
-
de toți creatorii de școli medicale, distanțează și dispersează necunoscutul, animă studiul și, împreună , luminează în onoare profesia de medic. Dar, de obicei, despre medicină se spune că e știință și artă. Aceste trăsături sunt atât de vehiculate încât explicitările epistemologice nu mai par necesare. Totuși folosirea curentă a unui concept nu înseamnă și înțelegere, motivată științific, de aceea, considerăm necesar să întârziem puțin și asupra termenilor sintagmei „Medicina - știință și artă“. Dacă deschidem un dicționar latin, întâlnim, pe lângă substantivul medicină
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
fie și a unei singure perspective asupra mitului, a contribuției unui singur autor, ar exige sute de pagini riguros documentate, ci și pentru că o astfel de întreprindere, paradoxal, nu ar fi de folos, nu și-ar găsi locul și justificarea epistemologică. A încerca o trecere în revistă a tuturor contribuțiilor la disecția teoretică și empirică a mitului presupune dintru început o selecție subiectivă, o amestecare nu întotdeauna salutară a surselor și a instrumentelor de analiză, mitul prezentându-se ca o sevă
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
care mizează pe un fel de genetică a psihismului), omul se definește prin categorii în care "intră", care îl preexistă, și nu pe care și le creează. Recunoscând eficiența și necesitatea demersurilor deductive, cât și inductive, egalitatea lor pe plan epistemologic, consider că preferința pentru una singură din aceste variante își asumă un risc enorm: cantonarea într-un monoperspectivism care dincolo de posibile concluzii valide se condamnă de bună-voie la schematism, la rigiditate și lacune intolerabile. Traseul "general"-"particular" trebuie să ofere
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
tip de lectură) și unui timp al lecturii".9 Subiectivitatea cercetătorului, în ciuda variatelor (și vehementelor) pretenții de absolută obiectivitate, este probabil cea mai importantă coordonată a oricărui studiu în acest vast domeniu, ceea ce nu constituie în mod necesar un handicap epistemologic. Odată această realitate conștientizată, rămâne doar să salutăm bogăția interpretărilor, singura posibilitate de a acoperi, fie și parțial, densitatea materialului oferit studiului, la rândul său reflexie incompletă a complexității naturii umane. "Restaurarea, ca preocupare de concepție, reprezintă și ea un
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
de "mit și simbol", folcloristica de "mit și poveste", teologia de "mit și religie", antropologia de "mit și ritual", filozofia de "mit și ficțiune", ceea ce scoate în evidență caracterul proteic al mitului, care este aparent "mai bine așezat în terenul epistemologic prin diferențierea de un partener diacritic", oricine se preocupă de mit fiind nevoit să devină conștient de acești parteneri ineluctabili.27 Originile și dinamica mitologiei Înainte de a trece în revistă unele considerații revelatorii corespunzând celor două mari maniere de abordare
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
își încheie lucrarea menționată pe un ton lipsit de concesii, referindu-se la demersul său ca la "consemnarea plină de tristețe a rătăcirii și neroziei omenești".88 Nu încape îndoială, în sistemul acesta mitul nu are nici un fel de merite epistemologice, nu poate constitui sub nici o formă un vector al cunoașterii. Este, pur și simplu, o eroare de raționament a unei gândiri debile, pierdute. Frazer înlocuiește ca termen central animismul lui Tylor cu magia, care din perspectivă scientistă nu pare mai
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
se plasează pe o poziție psiholgizantă, care culminează în controversatul, însă extrem de influentul sistem freudian. Prin marea sa descoperire a inconștientului (care a stârnit atât entuziasmul discipolilor săi cât și incredibile pasiuni ostile printre detractori), Freud deschide un larg orizont epistemologic și metodologic, căruia i se dedică o întreagă disciplină, cea a psihanalizei. Mizând pe dimensiunea abisală a personalității individuale, dar și colective, el asociază visul privat cu mitul, considerat a fi un vis public (visul este mitul personal, iar mitul
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
atât în miză, în realizare, cât și în funcția pe care o îndeplinesc. Comparația simfoniilor lui Beethoven cu un hit care rulează la radio ori a tablourilor lui da Vinci cu planșele benzilor desenate nu are niciun fel de valoare epistemologică, nu demonstrează nimic, și nu are sens, cum nu are sens nici comparația în termeni de viteză între un automobil și o bicicletă, deoarece sunt pur și simplu "altceva", îndeplinind funcții diferite, dincolo de faptul că au roți și grăbesc deplasarea
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
însemnătății mitului și a mitologiei pentru existența umană este întotdeauna o încercare majoră, intimidantă, care necesită pe de o parte o permanentă luciditate care să strunească ispitele speculației, iar pe de alta, conștiința competențelor fatalmente limitate, ceea ce obligă la smerenie epistemologică, la aplanarea pretenției de a epuiza acestă temă, de a impune definiții și verdicte definitive. Mitul rămâne un subiect mereu în actualitate, mereu viu și mereu ofertant, investigarea sa echivalând cu privirile autoreflexive ale umanității. Cu toate că mitul este greu de
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
între real și vis, între hazard și destinul hărăzit, prin eludarea nivelului rațional de către actorii dramei omenești. Ceața, care dă titlul rimanului și apare de multe ori în momente cheie ale desfășurării narative, poate fi interpretată și ca o metaforă epistemologică (I. M. Zavala), reprezentând „confuzia conștiinței“ și instituirea logicii visului, estomparea contururilor în raporturile dintre personajele care-și urmează călătoria printr-o lume precară, bâjbâind ca orbii dintr-o veche parabolă și trecând prin crize de identitate și de identificare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
Immanuel Kant, nu prea îndepărtat de vremea în care a trăit Rosmini, întreprinsese și el o reconstrucție de ordin rațional. Și la fel ca și Kant, roveretanul a încercat să se măsoare cu problemele cunoașterii, întrucît în ochii lui "doctrinele epistemologice" aveau toate în comun un fundament fragil din punct de vedere teoretic 4. Aceasta este și cauza, susține în continuare Rosmini, care explică în ce ar consta limitele filosofiei germane. Ei au ajuns la concluzia că rațiunea teoretică este neputincioasă
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
Galati, apreciind contribuția rosminiană, nu e numai o reducere la un principiu de coerență. Ea este, dimpotrivă, o descoperire filosofică, în mod neîndoielnic îndeajuns pregătită de precedentele intuiții și de teorii filosofice, în mod special de cele legate de problematica epistemologică"10. Cum s-a putut vedea, Antonio Rosmini și-a pus la punct un veritabil sistem filosofic, începînd cu Introducere în filosofie, încheindu-și construcția cu magistrala sa Teosofie publicată postum. Cu Introducere în filosofie, el ne spune că sîntem
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
literaturii în diacronie, sub imperiul jocului, am preferat intitularea celor trei capitole ale lucrării cu trei verbe: a miza, a plusa și a pierde, verbele exprimând ideea de mișcare, de dinamică a procesului de definire a literaturii. Sunt trei metafore epistemologice din câmpul semantic al jocului pe care le-am considerat reprezentative pentru fiecare perioadă pe care o fixează. Literatura suferă un lung și continuu proces de schimbare pe parcursul timpului, cu anumite constante în cadrul unor perioade. Există o interdependență funcțională între
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
descoperit un model care conjugă armonic plasticitatea expresiei cu rigurozitatea analitică. Prof. univ. dr. Traian Rotariu mi-a fost, fără s-o știe, călăuza metodologică și un reper de eleganță stilistică prin claritatea, simplicitatea și sobrietatea scriiturii sale. Convingerile lor epistemologice, crezul din care se împărtășesc în filosofia științei și viziunea lor comună despre sociologie mi-au structurat propria mea profesiune de credință epistemologică. Prof. univ. dr. Traian Vedinaș m-a inițiat, oarecum împotriva voinței mele fundamentată pe o serie de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
călăuza metodologică și un reper de eleganță stilistică prin claritatea, simplicitatea și sobrietatea scriiturii sale. Convingerile lor epistemologice, crezul din care se împărtășesc în filosofia științei și viziunea lor comună despre sociologie mi-au structurat propria mea profesiune de credință epistemologică. Prof. univ. dr. Traian Vedinaș m-a inițiat, oarecum împotriva voinței mele fundamentată pe o serie de prejudecăți izvorâte la rândul lor din ignoranță culturală, în fascinanta lume a istoriei gândirii sociale românești. Rezultatul acestei inițieri a constat în temperarea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
pentru o formulă complementară (condamnând "falsa dihotomie" cantitativ-calitativ) între un "pozitivism înțelept" debarasat de încărcătura dogmatică dată de monismul metodologic intransigent și un "calitativism riguros" care să nu alunece în apele tulburi ale postmodernismului fondat pe celebrul imperativ al anarhismului epistemologic "anything goes" (Feyerabend, 1975). Această lucrare inaugurală a constituit declicul care a declanșat catalizarea unei comunități de cercetători ancorați în fundamentele calitativiste. Alte lucrări semnificative care au tematizat metoda analizei discursive și au contribuit la consolidarea acestei abordări calitative în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
metaforă, își pierde din pretențiile inițiale, existând riscul de a salva orice afirmație prin "metaforizare". După cum o arată societățile orale sau non-literate, străine de tehnologia culturală a scrisului, există viață socială și în afara textului! Astfel de evidențe de bun simț epistemologic ar trebui să tempereze pretențiile totalitariste ale adepților analizei de discurs care, urmându-l orbește pe Derrida, riscă să plonjeze într-un reducționism metodologic păgubos. Ceea ce nu înseamnă că metoda analizei de discurs trebuie discreditată doar datorită pretențiilor exagerate ale
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ca acesta să fie, dacă nu reprezentativ, atunci, cât de cât, ilustrativ pentru tradiția pedagogică românească. O ultimă remarcă merită punctată: demersul inițiat în cercetarea de față stă sub semnul atitudinii pe care găsim nimerit a o boteza drept "agnosticism epistemologic", în sensul că analiza examinează secreția discursivă a literaturii didactice fără a o raporta la un pretins cunoscut adevăr istoric. Cu toate că susținem posibilitatea principială a cunoașterii istorice de a ajunge la concluzii adevărate despre realitatea trecutului, pentru scopurile de față
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
un pretins cunoscut adevăr istoric. Cu toate că susținem posibilitatea principială a cunoașterii istorice de a ajunge la concluzii adevărate despre realitatea trecutului, pentru scopurile de față renunțăm la pretenția personală de a cunoaște adevărurile istoriei românești. Consecința logică a îmbrățisării agnosticismului epistemologic constă în faptul că miza centrală va fi dată exclusiv de reușita decelării discursului înscris în manualele de istorie națională, a principiilor sale generative și a mecanismelor care o reglementează și îi guvernează producția. O miză subordonată acesteia este dată
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
nevoie să falsificăm și să mințim. De acum înainte, noi trebuie să fim obiectivi, să spunem lucrurile bune și lucrurile rele din trecutul nostru, să le spunem așa cum au fost" (Iorga, 1936, p. 15). Obiectivitate, realism, nepărtinire, acestea constituie dezideratul epistemologic al școlii critice, în opoziție cu naționalismul partizan și romantismul idealizant al școlii vechi. Într-un răspuns la o ripostă a lui N. Iorga, după ce încheie conturile personale în secțiunea inaugurativă intitulată "ad personam", C.C. Giurescu lansează manifestul programatic al
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de țara mea..." afirmație atribuită lui N. Iorga), criticismul istoriografic consideră că "nu există și n-a existat niciodată antinomie între adevăr să fie numai adevăr și interesele reale ale țării" (Giurescu, 1937, p. 59). Tocmai această profesiune de credință epistemologică l-a determinat pe Iorga să catalogheze noul curent drept "o școală de negare, o școală de cârtire, o școală de ofensă", care pângănește interesul patriotic producând o "istorie antinațională" (Iorga, 1936, p. 50; Giurescu, 1937, p. 47). Ciocnirea pasională
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ființei naționale românești". Ca atare, concentrația de naționalism prezentă în discursul istoric suferă o diluare considerabilă. Prăbușirea cronologică a temporalității românești, pe care am semnalat-o ca producându-se prin restructurarea tematică a materialului istoric, invită la o succintă reflexie epistemologică asupra periodizării ca procedeu analitic. Întrebarea la care dorim să răspundem este dacă, în privința periodizării timpului istoric, poate fi respectată injuncția epistemologică enunțată de Platon, aceea de a "decupa realitatea la încheieturile sale" (în Phaedrus). Știm că periodizarea își are
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
care am semnalat-o ca producându-se prin restructurarea tematică a materialului istoric, invită la o succintă reflexie epistemologică asupra periodizării ca procedeu analitic. Întrebarea la care dorim să răspundem este dacă, în privința periodizării timpului istoric, poate fi respectată injuncția epistemologică enunțată de Platon, aceea de a "decupa realitatea la încheieturile sale" (în Phaedrus). Știm că periodizarea își are locul, pe bună dreptate, după cum punctează J.H. Bentley (1996, p. 749), între cele mai delicate sarcini ale analizei istorice. Nu este singurul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
care au fost eliminate pasajele controversate, a fost publicată în 2000). Să prezentăm, pe scurt, care sunt acele pasaje controversate care au declanșat reacția fondului autohtonist în preajma intrării în noul mileniu. Contestabilă din capul locului, în viziunea autohtoniștilor, este paradigma epistemologică din prisma căreia a fost reflectat trecutul românesc. Perspectiva relativismului postmodernist din care este conceput manualul este explicit asumată de către autori. În comparație cu ortodoxismul istoriografic manifestat în manualele "clasice", discursul elaborat în lucrarea de față constituie o erezie, dacă nu chiar
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]