4,425 matches
-
său, inegalabilul N. Iorga, pe care l-a venerat și de la care a învățat enorm, a manifestat întotdeauna o autentică prețuire intelectuală și o recunoștință pe care numai spiritele alese și foarte rare o manifestă în chip așa de firesc. Epistolele, nu puține, trimise în timp lui N. Iorga constituie, de fapt, modele ale stilului epistolar prin con- ținut, prin formă și, mai ales, prin tonul dezideratelor sale științifice. Cele trei epistole ce se publică acum, întâia oară, contribuie, esențial, la
Noi contribuții la bibliografia lui Alexandru Ciorănescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5149_a_6474]
-
foarte rare o manifestă în chip așa de firesc. Epistolele, nu puține, trimise în timp lui N. Iorga constituie, de fapt, modele ale stilului epistolar prin con- ținut, prin formă și, mai ales, prin tonul dezideratelor sale științifice. Cele trei epistole ce se publică acum, întâia oară, contribuie, esențial, la completarea imaginii unui tânăr intelectual în anii formării și instruirii sale în România, precum și în alte centre culturale ale Europei. [București], 16 iulie [1]934 Stimate domnule profesor, Am onoare a
Noi contribuții la bibliografia lui Alexandru Ciorănescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5149_a_6474]
-
executat prin anul 1018. i au păstrat de la Darazi numele, însă preferă să se numească „unitarieni” ("muwahhidun"). Califul fatimid al-Hakim (996-1020) nu a interzis activiatatea misionarilor druzi, ci dimpotrivă, le-a încurajat activitățile, protejându-i pe susținători și aprobându-le epistolele. Dispariția sa este învăluită de mister, iar adepții săi au refuzat să creadă că ar fi murit De la această dată, religia druzilor s-a retras înlăuntrul său. Această atitudine de taină și izolare absolută a fost păstrată până în zilele noastre
Druzi () [Corola-website/Science/329025_a_330354]
-
Literatura sa epistolară, amintită cândva aici, e cu mult mai bogată, mai interesantă si, evident, conține o sumă semnificativă de informații literare si culturale care întregesc, fericit, imaginea unui scriitor si cărturar preocupat de viața spirituală a unei Românii bulversate. Epistolele trimise istoricului literar si prozatorului Marin Bucur (n. 1929 - m. 1994), pe când acesta se afla la Paris pentru a cerceta relațiile literare si culturale dintre cele două țări romanice, surprind cu finețe interesul si dragostea nemărginită pe care cei doi
Noi contribuții la bibliografia lui Dinu Pillat by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6244_a_7569]
-
și doctrinele filosofilor" sunt cuprinse toate genurile de izvoare ale filosofiei eline : I. directe, prin citarea de fragmente din operele pierdute ale filosofilor și II. indirecte : doxografii, biografii, succesiuni și secte ale filosofilor, cronologii, liste de omonimi, testamente ale filosofilor, epistole scrise de filosofi, cataloage ale filosofilor (lipsesc două, ultimele două feluri de izvoare indirecte, mai puțin importante. Diogenes Laertios, într-un pasaj din Viața lui Platon (III, 47), se adresează direct, la persoana a doua, unei personalități feminine, căreia Laertios
Diogene Laerțiu () [Corola-website/Science/301157_a_302486]
-
uitarea credinței au scris scrisori fraților lor creștini prin care aceștia sunt avertizați să nu-și piardă nădejdea și credința în sosirea împărăției lui Dumnezeu (, ; ; ; ; , ). Acest fapt nu este recunoscut de istoricii și teologii creștini, care afirmă de exemplu că Epistola către evrei n-a fost scrisă de fapt de Pavel. În enciclopedia biblică franceză, "Dictionnaire de la Bible" este amintit: „Ar fi o osteneală zadarnică, să încercăm să tăgăduim cu orice preț, vegherea și așteptarea sfârșitului lumii, care stă scris clar
Rai () [Corola-website/Science/296769_a_298098]
-
cât se cunoaș te până acum, conține o sumă apreciabilă de note, precizări și portretizări ce contribuie la o mai dreaptă cunoaștere și înțelegere a evenimentelor și oamenilor din spațiul spiritual național. Și nu numai. Revelatoare, sub multiple aspecte, sunt epistolele trimise lui N. Iorga, E. Lovinescu, Ion Petrovici, Camil Petrescu, Ion Barbu, Ion Pillat, G. Călinescu, Perpessicius, Vladimir Streinu, Alexandru Ciorănescu, Cezar Petrescu și altora, în care se destăinuie, fără echivoc, și care vor contribui, esențial, la elaborarea unei biografii
Note despre epistolograful Șerban Cioculescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4098_a_5423]
-
Ion Barbu, Ion Pillat, G. Călinescu, Perpessicius, Vladimir Streinu, Alexandru Ciorănescu, Cezar Petrescu și altora, în care se destăinuie, fără echivoc, și care vor contribui, esențial, la elaborarea unei biografii complete al celui mai bun biograf al lui I. L. Caragiale. Epistolele ce se publică, acum, sunt necunoscute și au ca destinatar pe filosoful, traducătorul și memorialistul Nicolae Bagdasar (1896-1871), personalitate distinctă a culturii naționale. Memorialistul Șerban Cioculescu evocă, cu voluptate, întâlnirile de la celebrele cafenele bucureștene - Capșa, Nestor și Athénée-Palace, unde se
Note despre epistolograful Șerban Cioculescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4098_a_5423]
-
Profesorul și filosoful Nicolae Bagdasar, după ce s-a stabilit la Iași, este adesea invocat de prietenii și confrații săi bucureșteni pe care, în perioada cât a fost administrator la Casa Școalelor, i-a publicat, promovat și recompensat. Impresionează, în aceste epistole, știrile despre filosoful și sociologul Nicolae Petrescu și dramaticul său sfârșit. * [București], 30 ianuarie [1]950 Dragă Niculae, Întâi nu lipsesc a mă interesa de sănătatea ta, mai presus totuși de orice îndoială. Dar așa inspiri îngrijorare de acum, pentru că
Note despre epistolograful Șerban Cioculescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4098_a_5423]
-
fiind eretice. Alte scrieri timpurii, dar "neapostolice", au fost condamnate și suprimate în mod activ în următoarele secole, și sunt, acum, lucrări "pierdute". Scrierile părinților apostolici sunt de mai multe genuri, unele, e.g. scrierile lui Clement romanul sunt scrisori (numite epistole), altele relatează evenimente istorice, e.g. Martiriul Sfântului Policarp, iar Didahia este un ghid etic și liturgic. Potrivit "Enciclopediei catolice", termenul "părinți apostolici" poate fi găsit pentru prima oară în cartea din 1672 a lui Jean Baptiste Cotelier, numită "SS. Patrum
Părinți apostolici () [Corola-website/Science/307349_a_308678]
-
Relațiile și dialogurile epistolare pe care cărturarul le-a întreținut cu atâția dintre contemporanii săi relevă prioritar interesul și pasiunea pentru studierea profundă a tuturor formelor și faptelor de istorie și de cultură. Revelatoare, din multiple puncte de vedere, sunt epistolele inedite trimise lui Constantin i. Moisil (1876 - 1958), Panait Gh. Cantilli (1866 - 1956), Gheorghe L. Longinescu (1869 - 1939) și Barbu Theodorescu (1905 - 1979), în care se constată preocuparea esențială a istoricului pentru evenimente semnificative din trecutul îndepărtat sau din contemporaneitate
Câteva epistole necunoscute ale lui N. Iorga by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6062_a_7387]
-
inedite trimise lui Constantin i. Moisil (1876 - 1958), Panait Gh. Cantilli (1866 - 1956), Gheorghe L. Longinescu (1869 - 1939) și Barbu Theodorescu (1905 - 1979), în care se constată preocuparea esențială a istoricului pentru evenimente semnificative din trecutul îndepărtat sau din contemporaneitate. Epistolele lui N. iorga, fărăsă fie elaborate, sunt scrise într-un stil caracteristic inegalabilului portretist și narator. Mărturiile sale epistolare sunt niște veritabile documente ce se cuvin a fi decriptate, interpretate și integrate în exemplara biografie intelectuală a celui mai însemnat
Câteva epistole necunoscute ale lui N. Iorga by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6062_a_7387]
-
la Philadelphia. Poe a obținut 12 dolari pentru această primă publicare a povestirii. Ea a fost inclusă ulterior în volumul "Tales By Edgar A. Poe" (1845). Prima traducere în limba română a fost realizată de Byr și publicată sub titlul „Epistola furată” în ziarul "Dreptatea" din Timișoara, anul II (1895), nr. 110-112. Povestirea a fost tradusă apoi de către „Șt. P.” (cel mai probabil Ștefan Petică) sub titlul „” și inclusă în volumul "Scrisoarea furată, Ruina casei Usher, Pisica neagră, Portretul oval și
Scrisoarea furată () [Corola-website/Science/327198_a_328527]
-
autorului era una din considerentele necesare pentru canonizarea cărții, mai mulți Părinți ai Bisericii și Conciliul de la Laodicea au respins autoritatea Apocalipsei. Viziunea tradițională susține că Apostolul Ioan, despre care se susține că ar fi scris Evanghelia după Ioan și epistolele lui Ioan, era exilat în Patmos în arhipelagul egeu în timpul domniei lui Domițian și că ar fi scris acolo Apocalipsa. Cei care sunt în favoarea autorului apostol arată către mărturia Părinților timpurii ai Bisericii (vezi „Viziunea timpurie” mai sus) și către
Apocalipsa lui Ioan () [Corola-website/Science/308601_a_309930]
-
fi critica textuală, au fost foarte influente în a sugera că Apostolul Ioan, Ioan Evanghelistul și Ioan de Patmos au fost trei indivizi diferiți. Diferențele de stil, de conținut teologic și de familiaritate cu limba greacă dintre Evanghelia după Ioan, epistolele lui Ioan și Apocalipsă sunt văzute de unii cercetători ca indicând trei autori diferiți. Cercetătorul biblic englez Robert Henry Charles (1855-1931) a raționat pe baza temeiurilor textuale interne că această carte a fost editată de cineva care nu vorbea ebraica
Apocalipsa lui Ioan () [Corola-website/Science/308601_a_309930]
-
simbolismul, expresionismul, suprarealismul, dadaismul etc.» . Prima Poetică a fost semnată de Aristotel, în orizontul anului 330 î. H., axându-se pe conceptul de "mimesis" («arta - imitare a naturii»). Alte celebre arte poetice - pentru literaturile antice - au ca autori pe Horațiu "(Epistola către Pisoni)", Quintilian ș. a. Pentru ilustrarea principiilor estetice ale clasicismului, celebră este "" de Nicolas Boileau, din anul 1674: Literatura română a fost înzestrată cu arte poetice de C. Conachi («Meșteșugul stihurilor românești»), Ion Heliade Rădulescu («Regulile sau Gramatica poeziei»), Eminescu
Arta poetică () [Corola-website/Science/310217_a_311546]
-
cum se poate omul curăți, lumina și desăvârși, vol. I, Edit. Humanitas, București, 1999, p. 197. 15 Sf. Grigorie Sinaitul, Capete foarte folositoare, cap. 110, în Filocalia..., vol. VII, p. 131. 16 Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau Tâlcuirea Epistolei întâi către Corinteni, omilia XIX, ediție revizuită de Constantin Făgețan, trad. din limba elină, după ediția Oxonia, 1847, de Arhim. Theodosie Athanasiu (an 1908), Edit. Sophia, București, 2005, p. 190. 17 Sf. Ioan Damaschin, Cuvânt minunat și de suflet folositor
Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
Bisericii Ortodoxe Române, București, 1981, p. 151. 84 Cuv. Isaia Pustnicul, Douăzeci și nouă de cuvinte, cuv. XXIX, în Filocalia..., traducere, introducere și note de Pr.Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, vol. XII, Edit. Harisma, București, 1991, p. 246. 85 Sf. Marcu Ascetul, Epistola către Nicolae Monahul, cap. 11, în Filocalia..., vol. I, p. 325. 86 Prof. Ion Lazăr, op. cit., 89. 10 lui. De la o astfel de întrebuințare a vinului se produce o vătămare de foarte multe feluri, mai ales ațâță patimile: a curviei
Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
p. 221. 94 Cuv. Isaia Pustnicul, op. cit., p.79. 95 Sfinții Varsanufie și Ioan, Scrisori duhovnicești, în Filocalia..., Traducere, introducere și note de Pr.Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, vol. XI, Editura Episcopiei Romanului și Hușilor, 1990, p. 277. 96 Sf. Marcu Ascetul, Epistolă către Nicolae Monahul, în Filocalia..., vol. I, p. 325. 97 Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau Tâlcuirea Epistolei II Corinteni, omilia VII, trad. din limba elină, după ediția Oxonia, 1847, de Arhiereul Theodosie Ploeștenu, București, 1910, p. 111. 98
Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
introducere și note de Pr.Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, vol. XI, Editura Episcopiei Romanului și Hușilor, 1990, p. 277. 96 Sf. Marcu Ascetul, Epistolă către Nicolae Monahul, în Filocalia..., vol. I, p. 325. 97 Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau Tâlcuirea Epistolei II Corinteni, omilia VII, trad. din limba elină, după ediția Oxonia, 1847, de Arhiereul Theodosie Ploeștenu, București, 1910, p. 111. 98 Idem, Despre preoție, Traducere, introducere și note de Pr. Dumitru Fecioru, Edit. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii
Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
op. cit, p. 139. 138 Paul Evdokimov, Taina iubirii. Sfințenia unirii conjugale în lumina tradiției ortodoxe, traducere Gabriela Moldoveanu, ediția a II-a revăzută, A.F.M.C. Christiana, București, 1999, p.183 139 Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau Tâlcuirea Epistolei întâi către Corinteni..., omilia XXII, p. 233. 140 Prof. Ion Lazăr, op. cit, p. 36. 16 viața lor cea ticăloasă. Și de care plăcere îmi vorbești, spune-mi, de cea izvorâtă din împreunare, care este atât de scurtă? Dar îndată
Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
169. Același autor precizează în continuare: Dracul curviei, întunecând adeseori mintea conducătoare, îi face pe oameni să săvârșească acele lucruri pe care numai cei ieșiți din minți le săvârșesc 170. Sfântul 159 Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau Tâlcuirea Epistolei întâi către Corinteni..., omilia XXXVII, pp. 400 401. 160 Ibidem, pp. 399-400. 161 Sf. Grigorie de Nyssa, op. cit., p. 52. 162 Sf. Ioan Gură de Aur, Despre feciorie..., p. 237. 163 Jean-Claude Larchet, op. cit., p. 136. 164 Sf. Ioan Gură
Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
Sf. Grigorie de Nyssa, op. cit., p. 52. 162 Sf. Ioan Gură de Aur, Despre feciorie..., p. 237. 163 Jean-Claude Larchet, op. cit., p. 136. 164 Sf. Ioan Gură de Aur, op. cit., p. 270. 165 Sf. Clement Romanul, Omilie, numită a doua Epistolă către Corinteni, cap. XIV, 3-5, traducere, note si indici de Pr. D. Fecioru, în colecția Părinți și scriitori bisericești, vol. 1, Edit. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1979, p. 119. 166 Prof. Ion Lazăr, op. cit
Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
și suferințe. Această patimă nu face decât să răpească cele mai sincere și nobile sentimente ale oamenilor, pervertindu-le toate facultățile sufletești și transformându-i în simple marionete la dispoziția poftelor 171 Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau Tâlcuirea Epistolei întâi către Corinteni..., omilia XI, pp. 110-111. 172 Sf. Ioan Gură de Aur, Despre feciorie..., p. 50. 173 Sf. Bernard apud Prof.Univ.Dr.Doc. Pandele Olteanu, Floarea darurilor sau Fiore di virtu, studiu, ediție critică pe versuri, după manuscrise, traducere și glosar
Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
de energie, slăbesc discernământul, trezvia, controlul mișcărilor trupești de către cele spirituale, favorizând rătăcirea, vagabondarea minții și a gândurilor, căderea lor în robia plăcerilor trupului și instalarea poftelor și a dorințelor de 178 Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau Tâlcuirea Epistolei întâi către Corinteni..., omilia XVIII, p. 180. 179 JeanClaude Larchet, op. cit, p. 142. 180 Preot Ioan C. Teșu, op. cit., p. 64. 181 Sf. Simeon Noul Teolog, Cateheze, studiu introductiv și traducere: diac. Ioan I. Ică jr., Edit. Deisis, Sibiu
Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]