1,343 matches
-
caracterizează, zecile de mii de scrisori, trimise și primite de M. Gaster, din care avea să publice, în periodice, mai multe seturi, scriind numeroase articole, o parte din ele adunate și în volume. M. Gaster în corespondență (1985) cuprinde schimbul epistolar cu N. Cartojan, Lazăr Șăineanu și Nicolae Titulescu, iar Prieteni români ai lui M. Gaster (1997), carte cu un amplu aparat de note, aduce prețioase mărturii privind relațiile marelui învățat cu scriitori pe care i-a cunoscut la seratele bucureștene
FLOREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287026_a_288355]
-
a moților, pref. Ștefan Pascu, Cluj-Napoca, 1992 (în colaborare cu Ioan Felea); Poezii poporale din Câmpie, pref. Oliv Mircea, introd. edit., Bistrița, 1993. Repere bibliografice: Bârlea, Ist. folc., 576; Z. Ornea, M. Gaster epistolier, RL, 1985, 23; Al. Duțu, Revelații epistolare, LCF, 1985, 35; Mircea Anghelescu, Corespondența Gaster, T, 1985, 8; Adrian Marino, Idei și istorie literară, TR, 1985, 42; Al. Graur, Corespondența lui M. Gaster, RL, 1985, 45; Ion Cuceu, „M. Gaster în corespondență”, AAF, 1987, 505-507; V. Adăscăliței, „M.
FLOREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287026_a_288355]
-
premiul Asociației Scriitorilor din Timișoara. Protagonistul e un înstrăinat în conflict nu doar cu profesorii, dar și cu propriul tată, ciudatul Golm. Și el se află într-o continuă căutare, singura care pare a-l înțelege fiind sora lui; schimbul epistolar dintre frați are nu doar rolul de a îmbogăți tehnicile narative, ci și pe acela de a separa mai clar cele două lumi, ale celor două vârste. Ambele romane sunt lipsite de un fir narativ clar, remarcându-se o tendință
DEAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286709_a_288038]
-
origine teză de doctorat, lucrarea are o perspectivă teoretică, desfășurată în capitolele Preliminarii și Repere pentru o teorie a formei - fragmentul, dar și o amplă secțiune aplicativă, accentuat analitică, în care autorul examinează, în principal, trei specii de frontieră (jurnalul, epistolarul și dicționarul), chemate „să producă argumentele necesare și să constituie probele irefutabile ale vitalității discursului literar fragmentar”. De-a lungul a trei capitole ( Scrisorile și viața dintre ele, Anatomii ale ficțiunii, Viața dicționarelor), criticul se întoarce în „interiorul literaturii intermitenței
DRAGOLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286853_a_288182]
-
ale vitalității discursului literar fragmentar”. De-a lungul a trei capitole ( Scrisorile și viața dintre ele, Anatomii ale ficțiunii, Viața dicționarelor), criticul se întoarce în „interiorul literaturii intermitenței”, ilustrat de scrisul ultimelor trei decenii din secolul trecut. Lectura critică panoramează epistolarele (Ion Barbu, C. Noica, Radu Stanca, I. Negoițescu, Al. Rosetti, G. Călinescu, I. D. Sârbu), jurnalele (Școala de la Târgoviște, Marin Mincu, I. D. Sârbu), dicționarul, catalogul (M. H. Simionescu și Radu Petrescu) în ipostaza lor literară. După cele două lucrări critice, D.
DRAGOLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286853_a_288182]
-
din pagină - acolo unde rămîne - În mediul virtual, acolo unde are soarte vorbei private - spre deosebire de cea publică, acuzată de criticii logocentrismului). Tinerii scriu astăzi mesaje În timp real. Pe de o parte, poate fi vorba despre o evoluție În cadrul paradigmei epistolare: schimbul se intensifică, mesajul se simplifică, așa Încît nici nu mai e nevoie să scrii ceva pentru a comunica, rămîne suficient să ai iconul on-line pentru ca cei cu care ești În linie să știe că te pot aborda oricînd. Mesajul
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Itinerar, V, 463-469; Dan Mănucă, Aron Cotruș inedit, RL, 1990, 25; Scarlat, Ist. poeziei, IV, 57-59; Negoițescu, Ist. lit., I, 315-317; Aurel Martin, Centenar Aron Cotruș, RL, 1991, 2; Arșavir Acterian, Aron Cotruș, CRC, 1991, 14; Alexandru Ruja, Aron Cotruș - epistolar, O, 1991, 43, 49, 1994, 13; Nicolae Mecu, Aron Cotruș - început și sfârșit, VR, 1991, 1; Simion Mioc, Poezia lui Aron Cotruș sau Între retorică și esențializare, O, 1992, 7; Alex. Ștefănescu, Un DA energic, RL, 1992, 15; Irina Petraș
COTRUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
tom din cele patru câte vor fi în final, al doilea urmând să conțină doar scrisorile către Ștefania Golopenția. Surprizele aduse de această arhivă epistolară sunt numeroase, între ele fiind de amintit amploarea sa, ea însumând vreo 200 de schimburi epistolare, dintre care primul volum a cuprins 63, apoi diversitatea corespondenților, ce nu sunt, cum, poate, s-ar fi așteptat unii, doar sociologi și statisticieni, domenii în care s-a remarcat cu deosebire Anton Golopenția, ci și eseiști (Emil Cioran, N.
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Golopenția - era raza de nădejde care îmi îngăduia să mai suport viața”. Nu se știe dacă scrisoarea i-a parvenit adresantului, cert fiind că Golopenția se va stinge din viață în închisoarea Jilava, la 9 septembrie 1951. Unul dintre schimburile epistolare cele mai substanțiale și mai ample este cel cu Petru Comarnescu. Contrar spuselor de acesta în prima scrisoare către Anton Golopenția, că între ei există „mai ales treburi practice... decât o comunicare intelectuală”, aproape întregul set de scrisori dintre ei
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
în primul rând cu școala lui D. Gusti. Notele nu sunt comode înșirări de date bibliografice, ci răspund la o problemă, la fapte, întâmplări, la chestiuni mai obscure, sunt note foarte bogate la unele seturi de scrisori, cele de la schimbul epistolar Golopenția-Comarnescu însumând 40 de pagini culese cu corp mic de literă. Fiind înștiințați că următoarele volume vor cuprinde schimbul de scrisori cu D. Gusti, George-Emil Papahagi, Mihai Pop, H.H. Stahl, T. Vianu, Al. Dima, M. Eliade, Tr. Herseni, Ion Ionică
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
1981, 2; Liviu Leonte, Arta și izvoarele ei, CRC, 1989, 27; Grigore Ilisei, Portrete în timp, Iași, 1990, 105-113; Gheorghe Grigurcu, Profesorul poet, F, 1991, 9; Nicolae Busuioc, Oglinzile cetății, I, Iași, 1993, 53-67; Ciopraga, Amfiteatru, 465; Domnița nebănuitelor trepte. Epistolar Lucian Blaga - Domnița Gherghinescu-Vania, îngr. Simona Cioculescu, București, 1995, 80, 83, 95-96, 99; Nicolae Turtureanu, Cuvinte încrucișate, Iași, 1996, 96-97; Busuioc, Scriitori ieșeni (1997), 197-199; Micu, Scurtă ist., IV, 212; Sorin Pârvu, Chipul din apă, Iași, 1998, 69-72; Tanco, Dicț
HUSAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287472_a_288801]
-
fapt demonstrat în lucrarea monografică Ideologia revoluționară a lui Alexandru Papiu Ilarian (1983). Filonul beletristic se trădează în cele mai neașteptate texte ale vremii, un loc aparte ocupându-l corespondența între actorii scenei sociale și cultural-literare. Mircea Zaciu caracterizează dialogul epistolar din Corespondența lui Alexandru Papiu Ilarian, drept un câmp de manifestare a „marilor patimi romantice”, precursoare de expresie literară. Experimentul continuă cu corpusul de corespondență George Bariț și contemporanii săi (I-IX, 1973-1993), lucrare colectivă prin care se impune la
CHINDRIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286197_a_287526]
-
au creat într-un interval foarte scurt. „Revoluția” C. L. de la S. a fost să aducă, în spațiul literaturii, nu altceva decât literatură bună. Repere bibliografice: Balotă, Labirint, 318-341; Iorgulescu, Al doilea rond, 37-48; I. Negoițescu, Radu Stanca, Un roman epistolar, București, 1978, passim; Simion, Scriitori, I, 136-152; Piru, Ist. lit., 486-488; Ilie Guțan, Cercul Literar de la Sibiu, Sibiu, 1995; Virgil Nemoianu, Surâsul abundenței. Cunoaștere lirică și modele ideologice la Ștefan Aug. Doinaș, București, 1995; Ion Vartic, Privire asupra Cercului Literar
CERCUL LITERAR DE LA SIBIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286171_a_287500]
-
transpunerea unor scrieri ale lui Eugen Ionescu și Alexandru Ciorănescu. A făcut parte din colectivul care a redactat și a editat, între anii 1983 și 1993, volumele XI-XVI din ediția monumentală Opere de M. Eminescu. Pentru volumul Domnița „Nebănuitelor trepte”. Epistolar Lucian Blaga-Domnița Gherghinescu-Vania (1995), ediție însoțită de note, o anexă și bibliografie selectivă, a primit Premiul Uniunii Scriitorilor. Ediții: Tudor Arghezi, Manual de morală practică, Galați, 1993; Domnița „Nebănuitelor trepte”. Epistolar Lucian Blaga - Domnița Gherghinescu-Vania, București, 1995; Din călătoriile lui
CIOCULESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286257_a_287586]
-
Opere de M. Eminescu. Pentru volumul Domnița „Nebănuitelor trepte”. Epistolar Lucian Blaga-Domnița Gherghinescu-Vania (1995), ediție însoțită de note, o anexă și bibliografie selectivă, a primit Premiul Uniunii Scriitorilor. Ediții: Tudor Arghezi, Manual de morală practică, Galați, 1993; Domnița „Nebănuitelor trepte”. Epistolar Lucian Blaga - Domnița Gherghinescu-Vania, București, 1995; Din călătoriile lui Don Miguel. Corespondență Ion Barbu - Al. Rosetti, București, 1995; Șerban Cioculescu, Tudor Arghezi, București, 2000. Traduceri: Ladislav Fuks, Domnul Theodor Mundstock, București, 1973, Cazul consilierului de poliție, București, 1981; V. P.
CIOCULESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286257_a_287586]
-
la observația detașată, obiectivă. Atitudinea aceasta revine, încă și mai accentuată, în Scrinul negru, unde vechile clase, ținând de elita socială dinainte de august 1944, sunt înfățișate exclusiv într-o lumină sarcastică, mistificatoare. De anume interes este romanul, în bună parte epistolar, al Caty-ei Zănoagă, femeie cu mari disponibilități erotice, dar totodată rece și calculată. Ioanide, trăind același complex al genialității și având față de tinerele femei o comportare de cincuatenar veșnic îndrăgostit, a ajuns în grațiile puterii comuniste, pentru care imaginează și
CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
lui Petru Comarnescu. La rubrica „Memorialistică, interviuri” sunt evocate personalitatea lui Bacovia, a Otiliei Cazimir, Luciei Sturdza-Bulandra, Magdei Isanos și cea a lui G. T. Kirileanu, iar George Pruteanu dialoghează cu Romulus Vulpescu și Adrian Marino. Numeroase sunt și mărturiile epistolare: corespondența lui Gh. I. Brătianu, a lui Ion Barbu, schimburile de misive dintre Iorgu Iordan și Ion Petrovici, Tudor Mușatescu și George Topîrceanu, Perpessicius și G. T. Kirileanu, É. Boutroux și B. P. Hasdeu. În numărul pe 1987, la rubrica
ALMANAHUL „ATENEU”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285274_a_286603]
-
Ostache-Cosmin, Valeriu Gherghel); cronica teatrală (printre semnatari, Cornelia Mânicuță, Alina Iacobitz, Mona Paiu, Algeria Simota); cronica plastică (Adriana Răileanu, Sasca Nistor, Cătălin Bordeianu, Vasile Rășcanu); cronica muzicală (Liviu Papuc, Virgil Mihaiu); cronica cinematografică (Gh. Gh. Chipail, Valeriu Gherghel). Un interesant Epistolar Petru Comarnescu alcătuiește Nichita Filip. Apar tălmăciri din literatura modernă și contemporană (Herman Hesse, Curzio Malaparte, Dylan Thomas, Paul Celan ș.a.). Se traduc eseuri (din Roland Barthes, André Gide, Maurice Blanchot, Max Bense, Hans Robert Jauss, Michel Zéraffa). După 1989
ALMA MATER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285259_a_286588]
-
se intitula Marguerites françoises ou Fleurs de bien dire. Contenant plusieurs belles et rares sentences morales recueillies de plusieurs auteurs 116. Acest tip de scriere conținea în general citate, formulări exemplare, propoziții adecvate în diverse situații de comunicare sau prefabricate epistolare. Ele puteau fi ordonate alfabetic, tematic sau în funcție de cadrul de comunicare pentru care erau destinate și ca atare, au contribuit la alcătuirea discursului scris sau oral în culturile occidentale până în modernitate. Termenul a ajuns la noi pe filieră neogreacă 117
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
dezordinii și incompletudinii. O să închei acest scurt inventar de recurențe invocând exemplul lui Aron Densușianu care avea să folosească expresia tocmai în virtutea conotațiilor sale negative: o propune ca titlu al unui serial de reflecții critice, publicat sub forma unui schimb epistolar de Familia în 1870, unde șirul de mărgărite identifică un dispozitiv compozițional liber, capabil să conțină texte cu caracter eterogen, ilustrând în esență o reflecție nesistematică. Iată justificarea din primul episod: Eu însă voi să-i dau un nume cu
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
domeniul relației erotice ceremoniile sociale și riturile de ospitalitate, secolul al XVIII-lea, secol al libertinajului, a instaurat deja o formă de civilitate extremă pusă în serviciul cuceririlor sexuale. Limbajul devine aici forma ospitalieră a dorinței, alături de conversație, dialog, schimb epistolar, pentru a masca dorința trupurilor și a-i întârzia efectele. Principala atracție a acestor situații rezidă în discurs și punerea lor în formă verbală, în reprezentările, evocările și fantasmatizările prețioase, mai mult decât faptul în sine. Limbajul teatral pe care
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
doua jumătate a secolului trecut: numai așa Junimea și junimismul vor putea fi înțelese și puse în adevărata lor lumină”. încep să fie reeditate monografiile despre T. Maiorescu ale unui alt reabilitat (Eugen Lovinescu), iar din 1975 apare Jurnalul și Epistolarul (doar nouă volume au văzut până în prezent lumina tiparului), fapt ce are ca efect sporirea substanțială a articolelor pe teme de biografie. în locul celor din deceniul anterior, revistele găzduiesc polemica dintre L. Rusu și Al. George, ultimul publicând articole de
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
din istoria principalelor evenimente, explică geneza sau procesul de creație a unor capodopere, motivează atitudini, relevă procese de conștiință sau pasiuni și slăbiciuni general umane. În funcție de conținut, dimensiuni, particularități stilistice și de mijlocul prin care se transmit, compozițiile cu caracter epistolar poartă diverse denumiri. a. Biletul este o scrisoare de câteva propoziții, având un conținut simplu, prin care se transmit comunicări scurte (întrebări, rugăminți, vești, invitații). Biletul se folosește între persoane egale ca poziție socială, vârstă sau grad de rudenie. Exprimarea
Compunerile şcolare : forme eficiente de stimulare a creativităţii elevilor by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/653_a_1256]
-
celor transmise. În functie de conținutul lor, telegramele sunt de mai multe feluri: a) Telegrama de felicitare b) Telegrama de mulțumire c) Telegrama de condoleanțe d) Telegrama de răspuns e) Telegrama oficială c. Scrisoarea amicală este un text cu caracter epistolar prin care se transmit informații vizând, intim și direct, relațiile de prietenie dintre persoane (recurgând la un ton amabil și afectuos). d. Scrisoarea de rugăminte (sau de cerere) este un text epistolar prin care se solicită cuiva fie un serviciu
Compunerile şcolare : forme eficiente de stimulare a creativităţii elevilor by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/653_a_1256]
-
c. Scrisoarea amicală este un text cu caracter epistolar prin care se transmit informații vizând, intim și direct, relațiile de prietenie dintre persoane (recurgând la un ton amabil și afectuos). d. Scrisoarea de rugăminte (sau de cerere) este un text epistolar prin care se solicită cuiva fie un serviciu, fie un lucru, fie un ajutor bănesc. Indiferent de natura relațiilor cu persoana căreia i se adresează, cererea trebuie formulată în limitele bunului simț, prin folosirea unui ton și a unor expresii
Compunerile şcolare : forme eficiente de stimulare a creativităţii elevilor by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/653_a_1256]