1,345 matches
-
din pagină - acolo unde rămîne - În mediul virtual, acolo unde are soarte vorbei private - spre deosebire de cea publică, acuzată de criticii logocentrismului). Tinerii scriu astăzi mesaje În timp real. Pe de o parte, poate fi vorba despre o evoluție În cadrul paradigmei epistolare: schimbul se intensifică, mesajul se simplifică, așa Încît nici nu mai e nevoie să scrii ceva pentru a comunica, rămîne suficient să ai iconul on-line pentru ca cei cu care ești În linie să știe că te pot aborda oricînd. Mesajul
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Scris (cult): tragedia, comedia, drama, farsa, melodrama Alte genuri și specii: 1. Oratoric : discursul(academic, religios, ocazional, politic, judiciar). Se pot aminti predica, toastul, alocuțiunea etc 2. Istoric : amintirea, memorial, biografia, autobiografia, cronica 3. Didactic : fabula, proverbul, snoava, ghicitoarea 4. Epistolar: telegrama, cartea poștală, ilustrată, scrisoarea; Opera literarA Este o creație în versuri sau în proză care prezintă într-o formă aleasă, prin intermediul imaginii artistice și a ficțiunii (a imaginației) fapte, întâmplări, aspecte din natură, personaje, gânduri, idei și sentimente reușind
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
cu cei de odinioară. în paranteză fie spus, țin seminarii de literatură, dar nici unul dintre studenți nu m-a întrebat vreodată ce „curs” aveau „galbînul și paraua” din „istoria” lui Alecsandri. Sau banii de care vorbește Maiorescu în Jurnal și Epistolar. Fără cunoștințe monetare, mă îndoiesc că cineva poate să înțeleagă fabulosul din enumerarea făcută de Caragiale în „Norocul culegătorului”: „Poli, galbeni, patace, franci, băncuțe, hîrtii de 20, de 100, ba și de 1000!” 2). Poezia lui Bacovia din care am
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
N. Pop perseverează în greșeală. După ce îl vede pe Vasile Iurașcu "trăind într-o deplină răzeșie la Joldești"23, domnia sa vrea să dovedească documentar că în adevăr acesta a fost descendent din Iurașco pîrcălab de Hotin! Pentru D-sa "amintirile epistolare ale fratelui mezin rămîn documente de autoritate (s. n.)24 iar pretenția originii nobiliare pentru Augustin Z. N. Pop nu e guvernată de grandomanie. Ea pornește de la tradiția de familie, augmentată în subconștient, prin propria răsfoire în periodice și în colecțiile
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
trebuiau finalizate sau revizuite și desigur la vasta ei corespondență. Acum, în anii când ne apropiem de centenarul nașterii, o considerăm pe Yourcenar înainte de toate o romancieră istorică. De obicei nu este considerată drept o personalitate majoră în istoria genului epistolar, în modul în care sunt modelele ei Gide și Mann. Totuși Yourcenar fotografiată în fața casei Petite Plaisance, Northeast Harbor, Maine a scris o vastă corespondență care este suficient de bogată pentru a fi studiată de sine stătător. Ea conține, ca să
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
știi unde. J.-J. Rousseau, Confesiuni, p. 75 Se înțelege așadar că descrierile expresive aparțin cu prioritate ceea ce nu înseamnă exclusiv structurilor narative cu anumite proprietăți organizatorice: sînt romane la persoana I (autobiografii cum sînt Confesiunile lui Rousseau sau romane epistolare precum Obermann de Sénancour sau Crinul din vale al lui Balzac), în care descrierile sînt asumate de un eu omniprezent; sînt romane care se bazează pe o structurare spațială a ficțiunii (călătoria lui Obermann prin Elveția justifică apariția descrierilor) și
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
autori textul articolului meu înainte de apariția sa27. Într-o scrisoare datată din 26 noiembrie 1983, Abellio, deși își exprima întreaga apreciere față de mine, formula o obiecție majoră în ce privește aspectul ternar al Realității. Această obiecție avea să inaugureze un lung schimb epistolar și prin viu grai, punctat de cîteva perioade de tensiune, și al cărui dezno-dămînt s-a produs abia în mai 1986, cu ocazia unui colocviu la Sainte-Baume. Iată un fragment din această scrisoare: "Prefer să evit orice referire la triadă
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
de idei al scrisorii. 2. Notează doi termeni din registrul neologic. 3. Menționează modul de formare a cuvintelor: astăzi, binevoitori. 4. Motivează folosirea virgulei după formula de adresare. 5. Transcrie două formule de politețe. 6. Precizează două convenții ale textului epistolar. 7. Ilustrează, prin două argumente, tipul de scrisoare redactat. 8. Evidențiază relația emițător - receptor. 9. Exprimă-ți, în 4-6 rânduri, opinia în legătură cu publicarea corespondenței personalităților. Barem de notare: se acordă câte 1 punct pentru fiecare cerință corect rezolvată și 1
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
accentuate funcția informativă (orien tată spre un referent real sau ipotetic/imaginar), cea emotivă (focalizată asupra emițătorului) și cea conativă (centrată pe receptorul mesajului); celelalte funcții se activează în mai mică măsură. Compunerile scrise în stilul colocvial sunt de tip epistolar (corespondența particulară: scrisoarea familială/amicală, cartea poștală, telegrama, invitația, felicitarea, biletul) sau memorialistic (amintirile, memoriile), de tip reflexiv (jurnalul, notița) ori gnomic (cugetări). În sfera comunicării orale, se folosesc în conversația particulară, uzuală - dialog/mo nolog cotidian: relatarea orală, povestirea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
original versus clișee lingvistice, neologisme/termeni populari, regionali); - nivelul morfosintactic al conversației uzuale evidențiază topica afectivă, caracterul spontan, neelaborat, structuri libere, specifice oralității, formulări eliptice etc. Compunerile scrise în stilul colocvial au o sintaxă mai elaborată, iar în cazul textelor epistolare se actualizează și structuri sintactice formalizate, convenționale; - nivelul stilistic este structurat de spontaneitatea comunicării, de implicarea afectivă și de competențele lingvistice ale emițătorului (forme scrise)/ale interlocutorilor (discursul oral); se remarcă libertatea absolută în selectarea mijloacelor expresive (mai frecvent utilizate
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
voce tare.] 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situația de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memo rialistic, narativ etc.)? Motiveazăți răspunsul. c. Care este ideea în jurul căreia a fost construit textul? 2. Care este opinia ta despre lanțul decizie-consecințe-învățare-maturizare? Susține cu MODELUL 4 (text colocvial) Paris, 1 iulie 1982 Dragă domnule Liiceanu, Un străin
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
va mai zări nici intrarea.“ (Ioan Petru Culianu, Impas) Narațiunea intercalată combină modelele primare, între secvențele narative existând diferențe de perspectivă temporală. Formulele narative generate astfel sunt variate (povestiri în sertar, povestirea în povestire, povestiri în ramă, jurnal comentat, roman epistolar etc.). Ordinea narativă se referă la construcția narațiunii, la modelul diegetic în care secvențele narative, pauzele descriptive sau explicative, secvențele dialogate ori monologurile se înlănțuie, alternează, sunt inserate sau juxtapuse etc. Modelele diegetice principale sunt: Narațiunea cronologică este modelul primar
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
T. Mănescu (doamna T.) ori Fred Vasilescu din Patul lui Procust apar în ipostază auctorială, fiindcă le este atribuit și rolul de creator al tex tului. Personajul narator auctorial este, de altfel, omniprezent în proza modernistă și postmodernistă, de la romanul epistolar și romanuljurnal la romanul indirect, la metaroman și la toată proza scurtă „textualistă“. Personajul narator poate fi însă și decentrat, devenind: personajnarator martor - are funcție narativă și funcție de regie, îndeplinind un rol secundar în acțiunea pe care o relatează (de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
sau postmodernist, romanul eroic de cel exotic, fantastic, mitic, satiric, parodic, al absurdului, romanulparabolă, eseistic sau comportamentist, antiromanul etc., romanul de tip balzacian de romanul stendhalian, tolstoian, dostoievskian, proustian etc. Alte criterii sunt: formula compozițională (roman de tip memorialistic sau epistolar, de tipul jurnalului, al cronicii, de tipul romanului în roman, al romanului cu sertare/romanul à tiroirs etc.), întinderea (roman epopeic, ciclic, romanfluviu) sau particularitățile discursului narativ. Acest ultim criteriu operează distincții pe mai multe niveluri, diferențiind romanul tradițional de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Mecanică Fină - unde îl cunoaște pe Gelu Popescu -, apoi ca ghid ONT, pentru a reveni, în final, la catedră, ca profesor în comuna Burlești. Pentru cei doi prieteni comunicarea devine o necesitate, așa încât Zare își reorientează spre Radu „romanul“ său epistolar, mai ales după moartea profesorului Valedulcean și după ce o pierde pe Ana, căreia nu ia răspuns la ultimele scrisori. La rândul său, Radu, chiar și atunci când se întâl nesc întâmplător la un restaurant de pe malul mării, îi povestește lui Zare
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
tipografic zaț, categoria metaromanului. Ilustrând pe toate palierele sale principii ale postmodernismului, Zmeura de câmpie recurge la o „inginerie textuală“ complicată, reunind formule, tehnici narative și limbaje eterogene: de la scenariul de film la cronică și amintiri de război, de la romanul epistolar la melodrama parodiată, de la povestiri încastrate (uneori, după modelul păpușilor rusești) la jurnal comentat, de la anchetă și raport la colaje și dialoguri polemice, la inserții metatextuale și adnotări teoretice etc. Întregul roman, structurat în patru părți (Presupuneri, Inves tigații, Alte
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Brăescu, Interferențe românești în opera Marthei Bibescu, București, 1983; Ion Negoițescu, Despre Martha Bibescu, TR, 1990, 25; Lovinescu, Unde scurte, II, 75-77; Dicț. scriit. rom., I, 277-280; Christine Sutherland, Enchantress: Marthe Bibesco and Her World, New York, 1996; Al. Dragomirescu, Universul epistolar al Marthei Bibescu, Ploiești, 1997; Ghislain de Diesbach, Martha Bibescu. Ultima orhidee, I-II, tr. și îngr. Constantin Popescu, București, 1998; Narcis Dorin Ion, Mogoșoaia. Trei secole de istorie. 1702-2002, București, 2002, passim; Dumitru Hâncu, Martha Bibescu. Intrigă fără iubire
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285720_a_287049]
-
origine teză de doctorat, lucrarea are o perspectivă teoretică, desfășurată în capitolele Preliminarii și Repere pentru o teorie a formei - fragmentul, dar și o amplă secțiune aplicativă, accentuat analitică, în care autorul examinează, în principal, trei specii de frontieră (jurnalul, epistolarul și dicționarul), chemate „să producă argumentele necesare și să constituie probele irefutabile ale vitalității discursului literar fragmentar”. De-a lungul a trei capitole ( Scrisorile și viața dintre ele, Anatomii ale ficțiunii, Viața dicționarelor), criticul se întoarce în „interiorul literaturii intermitenței
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286853_a_288182]
-
ale vitalității discursului literar fragmentar”. De-a lungul a trei capitole ( Scrisorile și viața dintre ele, Anatomii ale ficțiunii, Viața dicționarelor), criticul se întoarce în „interiorul literaturii intermitenței”, ilustrat de scrisul ultimelor trei decenii din secolul trecut. Lectura critică panoramează epistolarele (Ion Barbu, C. Noica, Radu Stanca, I. Negoițescu, Al. Rosetti, G. Călinescu, I. D. Sârbu), jurnalele (Școala de la Târgoviște, Marin Mincu, I. D. Sârbu), dicționarul, catalogul (M. H. Simionescu și Radu Petrescu) în ipostaza lor literară. După cele două lucrări critice, D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286853_a_288182]
-
în 1938, este mult amplificată prin introducerea unei noi părți, constituită din scrisorile eroinei. Caracterul și eșecul tragic al arivistului (modelul Julien Sorel este menționat în text), care sacrifică iubirea pentru a parveni, sunt potențate prin contrapunerea confesiunilor personajului feminin. Epistolarul protagonistei, diferit net ca atitudine și stil de relatările eroului, dezvăluie o fermecătoare personalitate feminină. Spre final, narațiunea deviază către un romanesc ieftin și precipitat, cu exagerări ale ficțiunii ancorate în senzațional. Două părți inegale are și Elevul Dima dintr-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286883_a_288212]
-
în NARAȚIUNEA PREVIZIBILĂ); o NARAȚIE SIMULTANĂ apare (probabil) concomitent cu ele ("Ilie coboară strada; o vede pe Ioana și o salută..."); în fine, o NARAȚIE INTERCALATĂ e situată temporal între două momente ale acțiunii povestite și este caracteristică pentru narațiunile epistolare (Pamela) și narațiunile-jurnal (Greața). 3. RELATAREA în terminologia lui Todorov: narația este pentru REPREZENTARE ceea ce POVESTIREA VORBELOR este pentru POVESTIREA EVENIMENTELOR. 4. DISCURS, în terminologia lui Ricardou: narația este pentru FICȚIUNE ceea ce discursul este pentru POVESTIRE. ¶Genette 1980; Prince 1982
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
o NARARE PREALABILĂ. Narația anterioară este caracteristică pentru NARAȚIUNEA PREVIZIBILĂ. ¶Prince 1982. narație intercalată [intercalated narration]. Un tip de NARAȚIE prin care o INSTANȚĂ POVESTITOARE este situată temporal între două momente ale ACȚIUNII; o NARARE INSERATĂ. Narația intercalată caracterizează narațiunile epistolare (Pamela) și narațiunile-jurnal (Jurnalul unui preot de țară). ¶Genette 1980; Prince 1982. narație intermitentă [interspersed narration]. Vezi NARAȚIE INTERCALATĂ. ¶Lanser 1981. narație mediată [mediated narration]. O narație în care se face simțită prezența naratorului; o narație care avansează un NARATOR
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
de aceea a lui Pierre Loti, similitudinile s-ar putea explica doar prin realitățile asemănătoare de la care pornesc cei doi autori. Astfel, în romanul Sărmana Léila (1922), a cărui eroină este fiica unui demnitar al sultanului Abdul-Hamid, acțiunea, cu inserții epistolare, se situează într-un Stambul stăpânit de deruta ce caracterizează prăbușirea imperiului. Având privilegiul de a studia la Roma, unde tatăl ei este ambasador, tânăra turcoaică intră în conflict cu legile și obiceiurile care stăpânesc societatea turcească. În pofida informației bogate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285673_a_287002]
-
legilor conținute în Pentateuh (ebr. tôrăh) care de atunci a devenit de fapt și de drept lege a Statului (Esd 7,12-14). Numai așa se explică traducerea greacă cu termenul de nómos, „lege”, frecvent și în Noul Testament, în special în epistolarul paulin. Din această epocă datează probabil și instituția sinagogii, în ebraică bêt knésset și în greacă synagōghḗ, care avea ca anexă școala. Izvoarele tac în privința originilor sale precise; se pare că s-au păstrat urme ale existenței unei sinagogi în
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
cu tot impactul său public imediat și de durată, cu toată „demascarea” sa promptă de către mediile de informare în masă național-comuniste, el nu a fost retras din biblioteci și librării, ci a putut să aibă chiar o continuare în 1987, Epistolar, o culegere de scrisori schimbate de protagoniștii publicației inițiale între ei și cu alte personalități culturale de marcă ale vremii, inclusiv Ion Ianoși, figură publică politic ambiguă, cărturar marxist pe cât de sincer, pe atât de oportunist, care pretindea în privat
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]