44,517 matches
-
ilustrativ, pe de alta temperat ca exponent al curentului. De altfel, regizoarea filmului, Sally Potter declară că nu se consideră feministă. Povestea e cronologic inteligibilă: un tânăr (Orlando) devine, netam nesam, nemuritor. Parcurge astfel mare parte din istoria Angliei, din epoca elizabetană până la cea contemporană. Își schimbă și sexul, devenind femeie în secolul XVIII și se naște în prezent. Tilda Swinton, actrița preferată a lui Greenaway, interpretează rolul principal și când Orlando e bărbat, fără a face vreun efort (de genul
Orlando, peliculă feministă (I) by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11774_a_13099]
-
perspectiva de a fi un propagator al violenței pe care o detestă. Și totuși, Potter nu ignoră scopurile urmărite de Woolf, dar alege alte moduri pentru a le realiza. Filmul este separat prin intertitluri, dar acestea nu se referă la epoci sau secole, ci la experiențele pe care le resimte Orlando. Ca atare, filtrată prin perspectiva eroului/eroinei, istoria apare ca un continuum. Nu e nici cauzală, nici coerentă. Personajul ca mediator al istoriei demistifică auto-efasarea istoricului tradițional, care se pretinde
Orlando, peliculă feministă (I) by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11774_a_13099]
-
pe care le resimte Orlando. Ca atare, filtrată prin perspectiva eroului/eroinei, istoria apare ca un continuum. Nu e nici cauzală, nici coerentă. Personajul ca mediator al istoriei demistifică auto-efasarea istoricului tradițional, care se pretinde independent și obiectiv față de toate epocile istorice, inclusiv cea în care trăiește. Faptul că istoria are un scop final nu e intrinsec ei, ba chiar această finalitate a vremii depinde tocmai de existența istoricului. Mai mult, nu doar Orlando, ci și restul personajelor par să conspire
Orlando, peliculă feministă (I) by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11774_a_13099]
-
secolului XVII. Problematică din acest punct de vedere e și fetița protagonistei. Copilul s-a născut în timpul celui de-al doilea război mondial, dar are doar cinci ani în 1990. Oare nemurirea lui Orlando se moștenește? Liniile de separare dintre epoci sunt șterse și pentru că fiecare secol este simbolizat prin intermediul artefactelor culturale (miniatura Hatfield a Elizabetei I) sau al obiceiurilor din acea vreme (pentru aceeași perioadă, banchetele la care se consumau flori pe post de delicatese sau saloanele literare din epoca
Orlando, peliculă feministă (I) by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11774_a_13099]
-
epoci sunt șterse și pentru că fiecare secol este simbolizat prin intermediul artefactelor culturale (miniatura Hatfield a Elizabetei I) sau al obiceiurilor din acea vreme (pentru aceeași perioadă, banchetele la care se consumau flori pe post de delicatese sau saloanele literare din epoca augustană). Această redare a diferitelor epoci sugerează faptul că ele însele sînt artefacte culturale. Pe de altă parte, această inovație îi permite lui Potter să insereze o dimensiune de critică socială, inexistentă în textul lui Woolf. Care, din acest motiv
Orlando, peliculă feministă (I) by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11774_a_13099]
-
secol este simbolizat prin intermediul artefactelor culturale (miniatura Hatfield a Elizabetei I) sau al obiceiurilor din acea vreme (pentru aceeași perioadă, banchetele la care se consumau flori pe post de delicatese sau saloanele literare din epoca augustană). Această redare a diferitelor epoci sugerează faptul că ele însele sînt artefacte culturale. Pe de altă parte, această inovație îi permite lui Potter să insereze o dimensiune de critică socială, inexistentă în textul lui Woolf. Care, din acest motiv, a înghițit postum ceva critici percutante
Orlando, peliculă feministă (I) by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11774_a_13099]
-
drept istorie națională. Istoria pe care o substituie filmul celei oficiale e una nu progresivă, ci circulară. Acest fapt e demonstrat și de unele personaje recurente. Cântărețul Jimmy Sommerville, cunoscut și pentru militantismul său în favoarea drepturilor homosexualilor, cântă falsetto în epoca elisabetană și pop în finalul filmului, plasat în contemporaneitate. La fel de redundant e și actorul Heathcote Williams care îl interpretează pe scriitorul Nick Greene, apoi devenind director de editură în "prezentul" filmului. Continuarea în episodul următor.
Orlando, peliculă feministă (I) by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11774_a_13099]
-
fost mai de folos numele respectivului traducător și nu datele topografice. "Nu Centrul dictează, ci un șir de centre își afirmă originalitatea, energia, eficacitatea." Dar a contestat vreodată cineva aportul provinciei în istoria noastră culturală? "Centrul își păstrează obișnuințele din epoca lui Ceaușescu." Dar care ar fi acelea? În ceea ce privește "embargoul" revistelor culturale centrale insinuat de Cornel Ungureanu, păi numai în ancheta de față sunt prezenți nu mai puțin de șase critici din provincie dintr-un total de unsprezece nume. Criticul dezbate
Complexul canonic la români by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11758_a_13083]
-
ștergere decât de înlocuire." Nu altceva spune și Sanda Cordoș, care consideră că ierarhia stabilită de criticii literari de până în 1989 nu se modifică esențial: Ies din prim plan acei prozatori de succes ai lumii totalitare care au dat, în epocă, mai ales răspunsuri civice importante (făcând, în ficțiune, un fel de gazetărie mascată, cărțile lor fiind așteptate cu frenezia cu care se cumpără ziarul în zile cu evenimente dramatice) și se consolidează opera acelor scriitori care, pe lângă sensibilitatea la tema
Complexul canonic la români by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11758_a_13083]
-
să o folosească. Iar trupul fenomenului sonor este unul gol, pe care n-ai de unde să-l apuci, nici cum să-l supui; un trup de multe ori monstruos, schimbător, diform, imposibil de reținut, de legat ori de răpus. în epoca modernă, muzica savantă s-a cuibărit la nivelul funcțiilor digestive, manifestîndu-se ca un stomac imens ce a mistuit sumedenie de ipoteze și de demonstrații, pe care apoi le-a prelucrat și filtrat ca niște uriași rinichi și ficați aflați permanent
Coborîrea aurei by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11773_a_13098]
-
pe de altă parte, inteligențele limpezi, pe alocuri sclipitoare, dar ce este un compozitor dacă se comportă doar ca un înțelept frustrat de simțuri? Dacă este doar o părere și nu o ființă? Un creier fără suflet? Astăzi, în plină epocă postmodernă, spiritul, ca și sufletul, pare a fi o floare ce se unduie în bătaia tuturor vînturilor unui destin încărcat de ponderea ideilor de tot felul, a căror jerbă o face să se plece cînd într-o parte, cînd în
Coborîrea aurei by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11773_a_13098]
-
unei soarte impregnate de teama că a suprima ceva înseamnă o gravă eroare, că nimic nu trebuie omis, nimic nu trebuie lăsat ne-reformat, ne-transformat, ne-reinterpretat ori că nu e igienic să te mai lași dus în ispitele epocilor trecute. A fi dus în ispită însă este sinonim cu a te lăsa confiscat de argumentele inteligenței atunci cînd spiritul doarme. Și să nu te preocupe ori, pur și simplu, să nu-ți pese de iminența căderii și decăderii.
Coborîrea aurei by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11773_a_13098]
-
reprezintă (...) principala cale către o regândire a operei eminesciene." Evitând sociologismul vulgar, Caius Dobrescu demontează mai întâi imaginea meteorică a geniului sustras contingențelor istorice, arătând ecourile spiritului vienez în opera lui Eminescu, precum și convergențele acestuia cu principalele orientări literar-filosofice din epocă (romantismul Biedermeier, naturalismul, estetismul, darwinismul, vitalismul nietzschean ș.a.). Nu numai că opera eminesciană nu iese prejudiciată dintr-o asemenea confruntare, dar ea relevă un sincronism paradoxal cu climatul cultural al vremii. Polemic în esență, demersul lui Caius Dobrescu nu este
"Politicile" imaginației by Andrei Terian () [Corola-journal/Journalistic/11768_a_13093]
-
in abstracto "vizionarismul" cu poezia "publică", cât timp ambele convenții poetice sunt deopotrivă de legitime, fiecare cu avantajele și limitele specifice. Dar e de mirare că, atât de atent în analiza contextului european, Caius Dobrescu ignoră starea poeziei românești din epocă: oare nu inflația de poezie patriotardă (deci "publică") l-a determinat pe Maiorescu să întreprindă cunoscuta "cercetare critică" din 1867? Tocmai această reliefare a unei substanțe lirice originale pe un maldăr de maculatură justifică, dacă nu supremația, măcar statutul de
"Politicile" imaginației by Andrei Terian () [Corola-journal/Journalistic/11768_a_13093]
-
că, exceptând cărțile citite, știm foarte puțin despre acest mare scriitor. Fără a-i scrie biografia, ocupându-se, practic, de critica receptării, Lucian Boia ne spune cam tot ce trebuie știut despre viața și opera scriitorului francez. Confruntat încă din epocă cu prejudecățile minoratului romanului popular pentru adolescenți, posteritatea lui Verne s-a arătat surprinzătoare, nu însă și inexplicabilă: "Romanele lui sunt basme ale epocii moderne, care fac modernității concesiile necesare pentru a-și asigura credibilitatea". În primul rând prin constanța
Jules Verne pe înțelesul ideologilor by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11762_a_13087]
-
ne spune cam tot ce trebuie știut despre viața și opera scriitorului francez. Confruntat încă din epocă cu prejudecățile minoratului romanului popular pentru adolescenți, posteritatea lui Verne s-a arătat surprinzătoare, nu însă și inexplicabilă: "Romanele lui sunt basme ale epocii moderne, care fac modernității concesiile necesare pentru a-și asigura credibilitatea". În primul rând prin constanța interesului față de cărțile sale în mai toată lumea și, mai ales, prin tentația hermeneutică a eseiștilor și a teoreticienilor care s-au întrecut în a
Jules Verne pe înțelesul ideologilor by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11762_a_13087]
-
un alibi, la Jules Verne e pretext. Nu se pricepea la știință, iar materia romanelor și-o prelua din enciclopedii și texte de popularizare. Incursiunile în spațiu, călătoriile în balon, submarinul, elicopterul, cinematograful sau monștrii marini, toate acestea erau în epocă subiectele lucrărilor enciclopedice, ale literaturii populare sau ale reportajelor senzaționale. Departe de a avea prioritate asupra acestor subiecte sau o competență tehnologică superioară, valoarea lui Verne constă în "capacitatea sa de transfigurare literară". Mașinile verniene, remarcă Lucian Boia, sunt mijloace
Jules Verne pe înțelesul ideologilor by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11762_a_13087]
-
contemporani lui și adevărați precursori ai SF-ului, Jules Verne face figura unui scriitor cuminte ("un înțelept rătăcit în vacarmul unei chermese tehnologice și futuriste"), deloc preocupat de scenarii biologice, confruntări extraterestre sau conflicte parapsihologice, frecvente în literatura populară a epocii. Romanele sale fanteziste nu vizau reconstruirea sau explorarea tehnologică ale unor lumi necunoscute, cât evadarea din lumea cunoscută tocmai prin tehnologie. (Fac aici o paranteză pentru a observa asemănarea izbitoare în intenții dintre Sadoveanu și Verne, deși motivațiile și mijloacele
Jules Verne pe înțelesul ideologilor by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11762_a_13087]
-
capătă un umor nesperat. "Ne-am obișnuit să trăim cu ideologiile", spune în fugă și oarecum amar istoricul. Apelând la corespondența și la interviurile scriitorului, ținându-se foarte aproape de texte și, mai ales, raportând mereu cărțile la contextul socio-politic al epocii, Lucian Boia face "zdrențe" toate teoriile ideologilor excedați de zelul lor interpretativ și care deseori apelează la deformări sfruntate. Căci, în fond, aceasta este lecția pe care istoricul ne-o predă apelând la Jules Verne: mesajul fanteziei, al imaginației debordante
Jules Verne pe înțelesul ideologilor by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11762_a_13087]
-
sau pe oricine doriți. Atenție doar să n-o lovești pe mama cu lopata, că-i faci o impresie urîtă (Butch Cassidy). Și fiindcă am ajuns la violență, îmi explodează pe retină arabii teroriști cu mintea și săbiile lor din epoca de fier, pe care i-ar pupa Lenin văzîndu-i așa de revoluționari. Ei muncesc constant, inutil să le vorbești, să-i creștinezi, mișună în altă dimensiune. Rămîne totuși o întrebare: Dumnezeu este intelectual? Căci din cuvinte sîntem făcuți și în
Creierul națiunii by Răzvan Petrescu () [Corola-journal/Journalistic/11760_a_13085]
-
evenimentelor dintr-un mediu familial evreiesc foarte ramificat ca tipologie socială, religioasă, culturală, economică. Punctul de pornire îl constituie ingeniozitatea și hărnicia unui personaj complex. Calman Iacobi, un patriarh al clanului, implantat în structurile rurale atrase în procesele înnoitoare ale epocii. Destinele descendenților săi ilustrează, așa cum precizează autorul în nota sa introductivă, curentele ce prind rădăcini în Polonia - și nu numai în Polonia - spre sfârșitul veacului XIX: socialismul și naționalismul, sionismul și asimilaționismul, aspirația femeilor la drepturi politice, ateismul, slăbirea coeziunii
Isaac Bashevis-Singer - Conacul by Anton Celaru () [Corola-journal/Journalistic/11777_a_13102]
-
arie finită dar o lungime infinită (b), și alternând o tendință stabilă (lege) cu hazardul (c). Cu adevărat interesant este că primele asemenea forme au fost descoperite în secolul al XVIII-lea de Cantor, urmat de Sierpinski și numite, în epocă, monștri matematici. Cum modelul acestor figuri solicită în principal intuiția și aproape deloc abstracția, ele au sedus rapid, ca picanterii vizuale, mai ales pe ne-matematicieni. Un exemplu în toate ale sale intuitiv: conopida. Forma ei globală se repetă în
Patimile cititorului-model - note despre topografia Țiganiadei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/11791_a_13116]
-
fie doar autocaracterizante. Avansurile și seducțiile, îmbrățișările grăbite și lentele dezbrăcări, episoadele de fierbere și cele de clocot ies, într-adevăr, din viziunea erotizantă a romancierului; dar ele apar într-un tablou voit mai larg, care nu este altul decât epoca socialismului biruitor. Epoca sistemului de pile și servicii reciproce, a lipsei de apă caldă, cozilor și penuriei de alimente, a vorbelor în doi peri și a glumelor fără perdea; frumoșii ani ai informatorilor și securiștilor, cu microfoane plantate peste tot
Socialismul sexual by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11790_a_13115]
-
Avansurile și seducțiile, îmbrățișările grăbite și lentele dezbrăcări, episoadele de fierbere și cele de clocot ies, într-adevăr, din viziunea erotizantă a romancierului; dar ele apar într-un tablou voit mai larg, care nu este altul decât epoca socialismului biruitor. Epoca sistemului de pile și servicii reciproce, a lipsei de apă caldă, cozilor și penuriei de alimente, a vorbelor în doi peri și a glumelor fără perdea; frumoșii ani ai informatorilor și securiștilor, cu microfoane plantate peste tot și telefoane ascultate
Socialismul sexual by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11790_a_13115]
-
Exactitatea istorică nu e atât de importantă în sine - doar nu e vorba de un documentar - cât pentru că ajută scenaristul; anumite conflicte există deja și îl scutesc de efortul de a scrie unele, care ar putea fi neplauzibile pentru acea epocă. Pe de altă parte, evenimentele epocii respective au fost bruște și spectaculoase. Deci ai nevoie de ceva cunoștințe istorice pentru a înțelege logica protagoniștilor și derularea incidentelor. Dar la televizor se găsește ceva cu mult mai bun decât cele două
Fantezie și istorie pe micul ecran by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11798_a_13123]