2,590 matches
-
Hipponax (sec. VI î.e.n.), pe care cercetătorul român 111 îl consideră cel dintâi parodist. Opera acestuia, Hexametri, ar conține o parodie a invocației către zei, specifică momentului cu care debutează epicul epopeic, fiind ușor de recunoscut grație circulației largi a epopeilor homerice. Oricum ar sta însă lucrurile, o certitudine se lasă totuși întrezărită: reprezentarea aristotelică asupra parodiei o leagă de tendința evidentă de ridiculizare a epopeii, pregătind terenul speciei numite mock epic sau poem eroi-comic. Dintre genurile "nobile" sau pur și
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
specifică momentului cu care debutează epicul epopeic, fiind ușor de recunoscut grație circulației largi a epopeilor homerice. Oricum ar sta însă lucrurile, o certitudine se lasă totuși întrezărită: reprezentarea aristotelică asupra parodiei o leagă de tendința evidentă de ridiculizare a epopeii, pregătind terenul speciei numite mock epic sau poem eroi-comic. Dintre genurile "nobile" sau pur și simplu serioase, epopeea reprezintă, în concepția aristotelică, ținta predilectă a parodiștilor cel puțin sub două aspecte: ea oferă posibilitatea imitației stilistice și a imitației conținutistice
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
ar sta însă lucrurile, o certitudine se lasă totuși întrezărită: reprezentarea aristotelică asupra parodiei o leagă de tendința evidentă de ridiculizare a epopeii, pregătind terenul speciei numite mock epic sau poem eroi-comic. Dintre genurile "nobile" sau pur și simplu serioase, epopeea reprezintă, în concepția aristotelică, ținta predilectă a parodiștilor cel puțin sub două aspecte: ea oferă posibilitatea imitației stilistice și a imitației conținutistice prin degradarea mimetică, graduală atât a limbajului, cât și a evenimentelor propriu-zise. În primul caz, vorbim despre tratarea
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
captatio benevolentiae), să "făurească versuri care să semene cu versuri cunoscute, ceea ce se cheamă parodie"116. Cu privire la modelul parodiat, părerile sunt însă împărțite, în funcție de exemplificările de care dispuneau teoreticienii antici. Astfel, dacă Aristotel găsise că parodia reprezintă o "vulgarizare" a epopeii, există și mențiuni care o corelează cu cealaltă mare formă dramatică a Antichității, tragedia. S-a impus și termenul de paratragoedia pentru a denumi doar acele opere literare născute prin parodierea tragediilor. Un grupaj aparte îl formează acele opere generic
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Ahile și Diomede prin lovirea celui dintâi cu "o oală de noapte puturoasă". Figura lui Ulise devine o emblemă a acestui tip de literatură, trecând din drama satirică în farsa dorică antică și în comediile ce preced apariția lui Aristofan, epopei comice de mică întindere, caracteristice îndeosebi Italiei de Sud și Siciliei, unde se va naște poemul eroi-comic, originalul produs al parodiei și, totodată, o treaptă în evoluția spre autenticitate al cărei prag final se atinge o dată cu romanul. Tot lui Ulise
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
literare, statutul de care se bucură astăzi după o tradiție care a inclus atât accepțiuni peiorative, cât și salturi spectaculoase. În cazul de față, este vorba despre evoluția de la aspectul oral al textelor parodice (reprezentate prin recitarea unor bucăți din epopeile homerice implicând un cu totul alt sens) la aspectul auctorial, la asumarea paternității operelor parodice (deși având încă un statut de secundariat, de gen minor) într-o perioadă care prețuia mai mult decât orice eroismul faptelor, noblețea caracterelor, înălțătoarele idealuri
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
al elenismului exercitase o capitală înrâurire asupra clasicismului latin; însușindu-și literatura unor autori precum Homer, Hesiod, Sapho sau Arhiloc, spațiul unei limbi atât de atent ancorată în tipare precum cea latină reunește exemple din cele mai diferite, creatori de epopee de genul lui Vergilius, dar și fabuliști (Phaedrus), epigramiști (Martial) ori contrarii care se atrag, precum Lucretius, poetul prin excelență meditativ, și Catullus, cel ce cultivă voluptatea trăirii sub semnul lui Bachus și în admirația eternei Afrodite. Totuși, deși atât
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
parodice din limba greacă). A râde din și despre orice se adaugă, pe fondul imixtiunii elementelor folclorice, de mentalitate a claselor inferioare, tendinței de suprimare a distanțării temporale. Dacă divinizarea trecutului absolut și a miturilor naționale, patriarhale era specifică oricărei epopei, în calitatea ei de text perfect închis, unitar, în satira menippee (și de aici, mai departe, în romanul latin) lucrurile au o natură contrarie. Nu a supraviețuit nici unul dintre elementele cultivate de epicul eroic, nici la nivel spațial, nici la
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
romane latine, precum Satyricon sau Măgarul de aur, nu trebuie diminuat. Ne aflăm, e adevărat, în zona primelor încercări care unesc romanescul (aflat încă la vârsta "adolescenței") cu parodia unor genuri cristalizate, unitare, perfecte din punct de vedere compozițional, precum epopeea. Din acest motiv, romanul ne apare nouă, cititorilor de azi, dezavantajat prin simplul fapt că el se află încă în devenire. Aceleași genuri ce promovează perfecțiunea formală au însă un caracter închis, sunt necrozate, nu mai pot evolua, ceea ce le
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
satirei lui Persius 164, poet satiric contemporan cu Petronius, privitoare la gloria eternă obținută prin artă. Versurile următoare descriu, de fapt, intențiile operei din acest moment încolo, parodiind și tipul uneori rezumativ de prezentare a episoadelor anterioare din versurile unor epopei: Lesne sătul de socratica turmă, să lase mai slobod/ Hățul să zăngăne armele lui Demostene cel Mare/ să-l înconjoare romanele cete scăpate de-accentul/ Grecilor și să-l inspire, schimbându-i de-asemenea gustul/ Forului, smuls uneori, să-i
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
tunică roșcată, jucându-se cu mingea printre băieți pletoși", "în vreme ce admiram aceste rafinamente"165). De fapt, perspectiva asupra descrierilor pare ea însăși malițios efeminată, într-atât de iscoditoare și părtinitoare dovedindu-se. Parodia se îndreaptă aici și împotriva omniscienței caracteristice epopeii, întrucât surpriza, ca element de rupere, de fragmentare a unei narațiuni aparent lineare survine de la început. Pregătindu-i o intrare măreață amfitrionului serii, Trimalchio, naratorul ni-l prezintă în cel mai intim moment cu putință, pentru a arăta că personajele
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
odinioară, sub masca prostului care nu înțelege nimic "trăsăturile înțeleptului de tipul cel mai înalt", după expresia lui Bahtin, Trimalchio trădează, sub măștile înavuțirii și a autodidacticismului simulat, o idioțenie fără margini și o incultură pe măsură. Recitând fragmente din epopei, comite greșeli enorme pentru că, de fapt, nu știe bine latinește și îi încurcă între ei pe toți participanții la războiul troian. În scena următoare, definitorie pentru esența stupidității personajului, suntem introduși prin intermediul homeriștilor, asemănători celor care practicau parodierea orală despre
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
obiceiul lor păcătos [s.n. aici, comentariul răutăcios aparține naratorului Encolpius], el a început să mormăie cu o voce cântată textul latin corespunzător". Intervenția acestora în desfășurarea ospățului este prompt întreruptă de explicațiile suplimentare oferite de Trimalchio care, în loc să lămurească subiectul epopeii, își induce în eroare auditoriul, oferindu-i o falsificată înțelegere a evenimentelor: Știți ce poveste joacă ei acum? Au fost doi frați: Diomedes și Ganymedes. Sora lor se numea Elena. Agamemnon a răpit-o și a pus în locul ei o
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
ospățului", sclavii își fac intrarea numai atunci când li se solicită ajutorul, de pildă pentru a "vărsa vin pentru ca să ne spălăm pe mâini; nimeni nu voia să ne dea apă". De remarcat că nu lipsesc nici comparațiile mitologice, care, dacă în epopei jucau un rol de potențare, de hiperbolizare și înnobilare a termenului prim, aici ridiculizează: "păsări îngrășate, ugere de purcelușe și, la mijloc, un iepure împodobit cu pene, ca să semene cu un Pegas". Un laitmotiv al gradației este, mai apoi, modul
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Ulise. Iar dacă povestea uită de inocență în favoarea păcălelilor și chiar a imoralității, Petronius introduce în schimb un nou mod de afirmare identitară: prin sinceritatea maximă a protagonistului, pus să-și exhibe temerile în postura de narator. Căci, dacă în epopee lucrurile aveau o finalitate dinainte hotărâtă și resimțită ca atare de cititor, aici orizontul de așteptare este solicitat la maxim. Apoi, schema aventuroasă a tipului de narație amintit este ea însăși modificată, prin inserarea unor episoade care o parodiază sub
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
de elemente precursoare ale parodiei cunoscute, mai mult sau mai puțin episodic, sub formele de faceție și burlă, la anumiți autori, de o parodie în sine, prin care excelează această perioadă în Italia -și anume eposul eroi-comic, născut sub influența epopeii comice din Antichitate -, și de un manierism parodic 201, inițiatorul acestui stil fiind italianul Folengo. "În Renaștere", parodia literară străbate "o epocă de mare înflorire, ca semn al inteligenței epicurismului declarat, superiorității aristocrate a spiritului care nu cunoaște tabu-uri
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
depășit, cu toate că autorul introdusese și multe figuri ale timpului alături de cele eroice, legendare. Ulterior, tot sub pseudonim: "[...] descrie isprăvile unor țărani și vagabonzi cu adaosuri extrem de tendențioase, în hexametri pe jumătate latinești, însușindu-și în mod glumeț forma solemnă a epopeii culte din acea perioadă (Opus Maccaronicum). De atunci, parodia n-a mai încetat să fie reprezentată în Parnasul italian, uneori într-un mod cu adevărat strălucit"206. Parodia intră, după unii cercetători, în Renaștere prin intermediul facețiilor, care au un statut
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
pentru început, douăzeci și trei de cânturi, după care, în următoarele cinci, preia parodic elemente din Cântecul lui Roland. În ediția din 1480, în care se publica și episodul cuplului de uriași Morgante și Margutte, se făcea precizarea că "titlul epopeii este determinat de numele eroului simpatizat de cititori"217. Detaliul ni se pare ușor regizat: schimbarea titlului epopeii cavalerești era un gest de curaj, dar și de sfidare. Necesita așadar "proptele" din partea publicului. Însă intenția a devenit limpede pentru toată lumea
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Roland. În ediția din 1480, în care se publica și episodul cuplului de uriași Morgante și Margutte, se făcea precizarea că "titlul epopeii este determinat de numele eroului simpatizat de cititori"217. Detaliul ni se pare ușor regizat: schimbarea titlului epopeii cavalerești era un gest de curaj, dar și de sfidare. Necesita așadar "proptele" din partea publicului. Însă intenția a devenit limpede pentru toată lumea atunci când prima ediție completă, cu douăzeci și opt de cânturi, din 1483, s-a intitulat Morgante maggiore. O dată personajul episodic
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Matteo Maria Boiardo (1441-1494). După scrieri în care, anacronic vremii sale, promova gravitatea temelor 222, își propune să preia romanul cavaleresc "din mâinile plebei", cum spunea De Sanctis, și să-l reconstruiască. Drept pentru care hotărăște să-i dea proporțiile epopeii, spre a-l face credibil, dar se strecoară, voluntar sau nu, pe teritoriul parodiei. Boiardo începe să scrie Orlando innamorato în 1479; în 1483 erau deja tipărite primele două cărți. După 1487 mai compune două cânturi și jumătate, dar nu
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
a jucat cu normele și a reușit să păcălească cenzura, dar, mai presus, a izbutit, în final, să consacre un tip de roman inexistent până la el și dificil de reconstruit după. Fie că-l numim roman parodic și satiric ori epopee comică, Gargantua și Pantagruel e o narațiune complexă ce ridică numeroase întrebări cu privire la rigiditatea genurilor literare la finele Renașterii, adică într-un moment în care compartimentarea genului epic lăsa mult de dorit. Până atunci, în genul epic se încadrau, de
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
lor savuros-creatural și reliefat până la farsă"265. Printre modelele care i-au slujit la realizarea operei, dincolo de orice îndoială trebuie considerate romanele cavalerești, cu tot excesul lor de idealizare, susținute pe "scheletul" narativ eroic al speciei favorite romancierilor parodici, anume epopeea. Este vizibilă în întregul ciclu romanesc parodierea temei războiului, pornindu-se de la omniprezența ei, necesară explicării unor fapte miraculoase, în romanele cavalerești. Motivația războiului picrocolin din capitolul al XXVI-lea, " Cum au năvălit fără veste locuitorii din Lerné asupra ciobanilor
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
și decentă pâlnie", dar una șlefuită și adusă "pe o superbă cochilie de sidef" de o "duzină de Driade, Nereide și Tritoni". În acest punct, narațiunea capătă un caracter dialogic: Pâlnia și Stamate parodiază celebrele intervenții ale zeilor din majoritatea epopeilor și, ulterior, din poemele eroic-comice. Aventura existențială a prozaicului Stamate se va dovedi una fantastică, extraordinară, care vizează spectaculosul într-un microunivers personalizat, amintind, prin recuzita motivelor și prin decor, de fantasticul romantic. Spațiul este cedat în continuare literaturii exotice
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
la periferia bucureșteană suculente în istorii de alcov, de putere, de mărire și decădere prin (și pentru) avere. Și (aproape) toate niște "poeme în proză sau niște comprimate parodice ale unor mai vaste, mai nobile specii literare: romane, poeme eroice, epopei, tragedii etc."296. Venind dintr-o literatură care nu are tradiția parodică specifică, de pildă, literaturii italiene, dar suplinește prin inventivitatea scriiturii celor care au cultivat-o, de la Budai-Deleanu la Topârceanu, Sorescu sau Cărtărescu, Urmuz atrage atenția asupra unui aspect
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
de romane ce pot fi încadrate aici). E cazul lui Italo Calvino din Cavalerul inexistent, parodie ce și-a aflat sursa de inspirație, pe de o parte, în epidoadele istorice ale luptei cavalerilor conduși de Carol cel Mare deprinse din epopeile medievale franceze, fiind deci tot o "metaficțiune istoriografică" și, pe de altă parte, în poemul eroi-comic al lui Ludovico Ariosto, pe care Italo Calvino îl cunoștea foarte bine întrucât îngrijise și prefațase o ediție de lux a acestuia. O precizare
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]