3,970 matches
-
Gorki” din Moscova, conducător al sectorului de folclor (din 1969), președinte al Consiliului de folclor al Academiei Ruse (1980), iar din 1993 membru al asociației Folklore Fellows International (Helsinki). Este doctor abilitat în filologie (1976). G. a cercetat cântecele epice eroice românești, a delimitat baladele, cântecele istorice, eposul eroic ca specii aparte, a studiat istoria folcloristicii din România, Basarabia, Transnistria, textologia „complexă” și poetica istorică a folclorului epic, relațiile interetnice și interferențele în folclor, în monografia Vostocinoromanskii gheroiceskii epos (1967), urmată
GAŢAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287173_a_288502]
-
din 1969), președinte al Consiliului de folclor al Academiei Ruse (1980), iar din 1993 membru al asociației Folklore Fellows International (Helsinki). Este doctor abilitat în filologie (1976). G. a cercetat cântecele epice eroice românești, a delimitat baladele, cântecele istorice, eposul eroic ca specii aparte, a studiat istoria folcloristicii din România, Basarabia, Transnistria, textologia „complexă” și poetica istorică a folclorului epic, relațiile interetnice și interferențele în folclor, în monografia Vostocinoromanskii gheroiceskii epos (1967), urmată de Folklor i moldavsko-russko-ukrainskie istoriceskie sviazi (1975), Ustnaia
GAŢAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287173_a_288502]
-
interetnice și interferențele în folclor, în monografia Vostocinoromanskii gheroiceskii epos (1967), urmată de Folklor i moldavsko-russko-ukrainskie istoriceskie sviazi (1975), Ustnaia epiceskaia tradiția vo vremeni (1989) ș.a. A luat în dezbatere poetica comparată a creațiilor epice orale est-europene și siberiene, cântecele eroice din colecția lui V. Alecsandri și problema textului lor de bază, publicând numeroase documente folclorice și analizând filonul folcloric în romanul contemporan. A efectuat cercetări de teren în Bulgaria, România, Republica Moldova, Karelia, Altai, China ș.a. A preconizat unele metode noi
GAŢAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287173_a_288502]
-
muzicale (până în prezent au apărut paisprezece volume). SCRIERI: Schițe de folclor moldovenesc (în colaborare), Chișinău, 1965; Vostocinoromanskii gheroiceskii epos, Moscova, 1967; Folklor i moldavsko-russko-ukrainskie istoriceskie sviazi, Moscova, 1975; Ustnaia epiceskaia tradiția vo vremeni, Moscova, 1989. Repere bibliografice: Grigore Botezatu, Eposul eroic al popoarelor romanice orientale, „Nistru”, 1968, 6; Grigore Botezatu, Un pasionat cercetător al folclorului, RLSL, 1983, 3; Cimpoi, Ist. lit., Basarabia, 290. Gr.B.
GAŢAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287173_a_288502]
-
mâna activiștilor. Războiul lui Bulă - căci război este - e Îndreptat Împotriva lumii politrucilor, securiștilor și a aliaților lor, voiți sau nevoiți. Pe de altă parte, contestația lui Bulă se Înscrie În tactica de tip Păcală: ea nu e o luptă eroică, cu arma În mână. Forțele aflate În conflict sunt prea inegale pentru așa ceva. Nu, Bulă contestă pieziș, refuzând evidențele la toate nivelurile. Vrând-nevrând, așadar, ne Întoarcem la aceeași tipologie a demersului pieziș, de tip „unde dai și unde crapă!”. Subtilitatea
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
unele cazuri e așa, În altele e invers. Vă dau un exemplu - Iorga, pentru că l-am mai adus astăzi În discuție, dar și ca să respectăm unitatea de loc, timp și spațiu, ca În teatru. Unul dintre locurile memoriei, al memoriei eroice, cred, este lupta de la Posada. Nici nu mai are rost să insist asupra a ce s-a Întâmplat acolo, la 1330, Între Basarab și Carol Robert de Anjou. Dar Posada... nu există. Iorga a fost primul care a spus, Într-
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
ca și frigul, foamea, teama de o și mai mare mizerie, delațiunea erau copleșitoare. Zilele sunt inventariate de la masa de lucru de pe strada Bisericii Ortodoxe cu pasiunea ieremiadelor. Asta dovedește că nu exista acel optimism al supraviețuirii printr-un act eroic. Murim, da, e clar că murim, de foame, de frig, de cenzură, dar măcar să murim eroic! Nu a existat deloc această hotărâre de a nu mai ceda. Rezistența nu a fost motivată printr-o etică religioasă. Probabil că, În lipsa unui
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
inventariate de la masa de lucru de pe strada Bisericii Ortodoxe cu pasiunea ieremiadelor. Asta dovedește că nu exista acel optimism al supraviețuirii printr-un act eroic. Murim, da, e clar că murim, de foame, de frig, de cenzură, dar măcar să murim eroic! Nu a existat deloc această hotărâre de a nu mai ceda. Rezistența nu a fost motivată printr-o etică religioasă. Probabil că, În lipsa unui exercițiu civic, atât a mai rămas - o consolare vag religioasă. Formele unui Ersatz de rezistență, cu
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
accepțiunea ta e aproape identică cu a Ruxandrei: rezistență Înseamnă confruntare, eroism... Marius Jucan: ...și validare. Sanda Cordoș: Asupra validării am să revin - aici am o idee; Însă În ce privește termenul rezistență, acesta, așa cum l-am folosit, nu are nici o accepțiune eroică, nici o accepțiune misionară, deși ar fi foarte interesant de discutat... Marius Jucan: Scuză-mă, dar e vorba de rezistența materialelor? De rezistența betonului? Sanda Cordoș: Nu, e vorba despre rezistența spiritului (la betoane și alte materiale nu mă pricep defel
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
fie. Nouă ni se pare cel mai adesea (deși am trăit atunci și acolo) incredibil, nu ne recunoaștem, nu ne face plăcere să ne recunoaștem. Rezistența are În conținut mult ridicol și eu mă recunosc În acest ridicol, nu În eroicul invizibil. Tu Întrebi, Marius, dacă am Încercat o identificare Între rezistența prin literatură și societatea civilă. Nu, și cred că literatura nu a vrut În epocă (din păcate) să țină locul societății civile - sintagma nu circula pe atunci. Cred, În
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Vâlcu: Să explicitezi de ce nu... Marius Jucan: Este aici o undă de eroism care acum s-a decantat mai bine. Eroismul umilinței, eroismul supraviețuirii prin umilință: nu facem fapte mărețe zi de zi, dar existăm, și asta e un act eroic, slavă Domnului! Și aceasta e o formă de eroism, În timpuri de ciumă, desigur. Reiau o idee care nu a fost suficient exploatată aici, ideea lui Doru despre nuanțarea discursului literar. Să facem lecția de anatomie cuvenită discursului sau să
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Da, Începând din anii ’60, tot cu o tehnică din aceasta a pașilor mărunți. În ce privește discursul non-literar pe care scriitorul Îl are În raport cu Puterea, este foarte instructiv de văzut presa anilor ’60: scriitorul face pași care nu sunt nici aceia eroici, ci pași mărunți, uneori plecând de la sintagme ale puterii pe care Însă cu abilitate, de data aceasta politicească, ajunge să le răstălmăcească. În 1965, scriitorii obțin ca Într-un document oficial al Conferinței Scriitorilor, care era și un document oficial
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
un rezultat firesc, care a fost postmodernismul. Optzecismul a fost - dacă privim În perspectivă evolutivă - prima generație ne-restitutivă a literaturii române postbelice; prima generație care a refuzat să trăiască predeterminată de trecut, pentru a-și defini „aventura” printr-o relație eroică, responsabilă, stabilită cu prezentul. Într-un mod de-a dreptul bizar Însă, dintre toate generațiile aflate În dispută În momentul revoluției din decembrie 1989, optzeciștii au fost cei care au „forțat” cel mai mult, În perioada postrevoluționară, racordarea noastră la
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Catedrei de literatură universală și comparată, doctor În literatură comparată (1999). Echinoxist ca formație, a debutat editorial În 1995, cu volumul de eseuri Grădina magistrului Thomas. A mai publicat: Xenograme (1997), Visul lupului de stepă (1999), De la Herakles la Eulenspiegel. Eroicul (2001), Opoziții constructive (2002), Matei Călinescu. Monografie (2003), Cercul de grație (2003), Proza fantastică a lui Mircea Eliade. Complexul gnostic (2003), Mitologie generală I. (2004), Despre Thomas Mann și alte eseuri (2005). A coordonat volumul colectiv Experiența externă (1999) și
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
au fluență, iar atmosfera nu suferă acut de artificialitate. Succesiunea tablourilor arată dorința de evidențiere a spectaculosului: nuntă țărănească, divan de judecată, ceată de haiduci în pădure, revoluția lui Tudor la București. Compunând febril situații care să legitimeze exaltarea sentimentului eroic și declamația ieftină, autorii neglijează personajele, care rămân neindividualizate. Parada patriotismului a gustat-o publicul și la spectacolele cu Peneș Curcanul, „dramă războinică” în patru acte, jucată cu mare succes la Teatrul Național din București (1901), scrisă tot în colaborare
DUŢESCU-DUŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286922_a_288251]
-
Cuza - cărora li se atribuie psihologii moderne, deduse din operă, ca și din informațiile de „petite histoire”. Așa cum romanele existențialiste scrise de D. erau polemice latent față de bovarism, romanul ei istoric este polemic - aproape fățiș - față de falsa atribuire de virtuți eroice, frecventă în epocă. Evenimentul istoric demitizat este Unirea Principatelor, figura istorică redusă la modeste dimensiuni umane - este cea a lui Alexandru Ioan Cuza. Alegerea ca domnitor în ambele principate a acestui obscur personaj, care nici măcar nu figurase pe lista posibililor
DUMITRIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286916_a_288245]
-
observă în poeziile apărute în „Foiletonul Zimbrului”, „Almanah pentru români”, „Almanah de învățătură și petrecere”, „Secolul” ș.a. El caută în trecutul de slavă învățăminte și îndemnuri pentru prezentul decăzut. Lirica patriotică are un caracter militant, uneori cu accente de marș eroic, iar lirica de dragoste, cu supărătoare dulcegării, nu iese din nota convențională. Peisajul predilect e acela nocturn, mângâiat de razele lunii, dar autorul nu are un deosebit simț al naturii. Câte o încercare de alegorie sau de filosofare emană un
MELIDON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288084_a_289413]
-
cu divinul: „Sunt Meka cerească, sunt Meka cea mare”). Filosofia practică infuzată alegoriei este sceptică (triumful „drumețului pocit”, care urmează drumul ocolit și sigur), dar pe intransigența emirului (hotărârea de a ține drumul drept, înfruntând „jarul pustiei”) se întemeiază noblețea eroică a căutării înseși, chiar ducând la eșec: „Dar visu-i nu este un vis omenesc - / Și poamele de-aur lucesc - strălucesc -/ Iar alba cetate rămâne nălucă”. Sublimării în simbol a ecourilor propriilor ciocniri cu adversitățile, sugestiei de complexă dialectică, în care
MACEDONSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287942_a_289271]
-
în anumite momente, schimbă tipul de vers în funcție de situația narată: rugăciunea lui Moise după traversarea Mării Roșii, cântarea israeliților în preajma fântânii din deșert și aceea a lui Moise pe patul de moarte nu sunt în hexametri, care au un ritm eroic, narativ, ci în metru liric. Poetul îl imită mai ales pe Virgiliu, dar cultura sa clasică e considerabilă pentru că îl cunoaște și pe Statius; îi imită totodată și pe poeții creștini, cum sunt Prudențiu și Paulin din Nola; totuși, prozodia
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
dintr-o zonă a căutării continue, neliniștite. Înstrăinat, refractar și disprețuitor față de banalitate și prozaism, eul se regăsește pe sine într-un Ev Mediu idealizat. În multe reverii sentimentale este contemplată dragostea, trăire gravă, unică, însoțită de gesturi solemne sau eroice. Atunci când presentimentul morții se intensifică, din voluptatea renunțării, a jertfei în numele iubirii închinate lui Dumnezeu, se naște o beatitudine contemplativă specială. Versurile înscriu astfel și un jurnal, document psihologic a cărui relevanță este concurată numai de scrisorile bogate, dense, trimise
HASDEU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287417_a_288746]
-
țintele sale preferate. Esteticul este situat într-o inadecvată relație de dependență față de etic și de politic, criteriile amestecându-se până la anulare. Argumentele sunt precare, demonstrațiile fragile. Criticul se lasă acum complet pradă visului de a-și confecționa o imagine eroică, justițiară și dramatic persecutată, considerând că e democratic a acuza, dar complet nedemocratic a i se replica. În cazul din urmă, uită de regulile polemicii și ale dreptului la opinie și își expediază „adversarii” cu calificativele inversate ale anilor ‘50
GRIGURCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287364_a_288693]
-
Îndreptar”. Este prezent în „Zodiac”, „Mișcarea” (Iași), „Cronicarul”, „Excelsior”. Din 1932 activează ca profesor de filosofie la Liceul „Unirea” din Focșani. Colaborează la „Școala Putnei”, „Treisprezece” (Focșani), „Pământul” (Călărași), „Sânzana”, „România literară”, „Focșanii”, „Gazeta cărților”, „Progresul”, „Revista Fundațiilor Regale”, „România eroică” (Cluj), „Curentul”, „Rampa”. Devine, în 1936, membru al Societății Scriitorilor Români. Pentru placheta Zenit (1935), este distins cu Premiul Societății Scriitorilor Români acordat celei mai bune cărți de versuri a anului. După o lungă perioadă de tăcere, revine, în 1973
HUZUM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287474_a_288803]
-
modern, cumpătat în polemica de idei, preocupat de exactitatea informațiilor și de claritatea stilului, erudit până aproape de pedanterie, dar urmărind mereu să instruiască și să educe. Primele sale scrieri se adresau cu precădere școlarilor fie în sensul tradițional educativ („balada eroică” Horea, 1974), fie oferindu-le un model al formării și maturizării în vârtejul evenimentelor istorice (romanul Sfârșitul vacanței, 1960), totul realizat cu un spirit larg-imaginativ și cu un cert talent de povestitor modern, precipitat și esențial. Dar destul de repede interesul
HOBANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287436_a_288765]
-
greoaie ale poeziei secolului al XVIII-lea. Ruinelor Cetății Neamțu are un pronunțat caracter ocazional, lipsindu-i accentul meditativ pe care îl pune în joc motivul ruinelor. H. deplânge decăderea morală a celor ce risipesc cu indiferență vestigiile unui trecut eroic. SCRIERI: Poezii, pref. M. Kogălniceanu, Iași, 1843; [Poezii], în Mumuleanu, Hrisoverghi, Cuciureanu, Scrieri alese, îngr. Il. Chendi, București, 1909, 64-83. Traduceri: Al. Dumas, Antony, pref. C. Negruzzi, București, 1837; [Sappho, Chénier, Schiller, Lamartine, Hugo], în Poezii, Iași, 1843. Repere bibliografice
HRISOVERGHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287460_a_288789]
-
locuiește și unde PDS reunea 30% din voturile exprimate, avea argumene electorale: alegătorii săi se cunosc toți unii cu alții, toți știu că manifestaseră destul de puțină convingere când ovaționaseră schimbările din 1989-1990. Fiecare cunoaștea trecutul celuilalt, un trecut fără manifestări eroice, fără acte de rezistență. Ostilitatea pe care o manifestau unii la Început față de funcționarii comuniști se atenuase În folosul unei forme de complezenta, când nu chiar de complicitate. * Astfel, cei care aveau mai puține șanse de reconversie, din cauza vârstei sau
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]