1,410 matches
-
din noi, cum scrie Ion Deaconescu în prefață, însă nu este vorba de scriitorul, gânditorul desfrânat faimos, ci de faptul că personajul "Casanova e mereu în noi, cu împliniri efemere și bucurii ale dragostei, ce te inspiră și te împlinesc." Erosul ne saltă spre marile înălțimi ale sufletului, dar și spre dezamăgiri. În frământarea lui, deseori nemărturisită, personajul din scrierile prozatorului ungur ne este întotdeauna cunoscut, este fratele geamăn al cititorului, cu spaimele și bucuriile lui, care-și împacă, prin dragoste
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
sine, ci pe noi. Pe care se pare că ne disprețuiește, dar... din nou, acest cuvânt, acest verb Își pierde Înțelesul când punem În mișcare forțe atât de inefabile și de teribile precum Prezentul, zeul ascuns și capricios, rudă cu Eros și aliat al lui Dionysos, de care unii dintre noi avem o acută nevoie. Și Înșirăm lungi și Întortocheate istorii, mișcând felurite personaje, doar pentru a-l atrage din vizuina sa căptușită cu sidef, pe ai cărei pereți cu siguranță
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
primul rând; ca eseu, acest amplu text nu abordează consecvent și riguros tema, extrem de orgolioasă, a „sensului vieții”. Toate extrapolările care se referă la ea se sprijină pe segmente de biografie sau pe alte teme, cum ar fi libertatea, hazardul, erosul, adaptarea, norocul, destinul - mai bine zis capacitatea de destin - etc. Iar ca „memorii”, la fel: cititorul nu află istoria și firul unei vieți de creator, datele, secvențele sau scenele, evenimentele biografice sunt mereu Întrerupte de teorii, digresiuni care nu au
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
decenii și decenii și, dincolo de „raționalitatea” lor evidentă, de cauzalitatea cunoscută, și azi încă sunt și au fost „motoare” ale romantismului meu „incarnat”, absolut organic, dincolo de logică și aparențe. De aceea le-am numit „pulsiuni”, deoarece, cele „două”, Literatura și Erosul, au depășit de mult și „cu mult” granițele adolescenței, ale post-adolescenței, care în cazul meu a fost o zonă psihologică aproape eternă - apoi, ale maturității, până „aici și acum”, la țărmurile zigurate ale senectuții. Trebuie să constat și să mărturisesc
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
și istorie, tortura, frigul, foamea, dar, mai ales, „cu tine însuți”: apte să-ți releve, cu adevărat, „limitele”, cele nebănuite, devenind pur și simplu prizonierul propriului tău trup. Aceste „două mistere”, cum le-am numit, ale firii mele, Cartea și Erosul, nu numai că mi-au „bântuit” lunga, labirintica mea tinerețe, dar, după ce m-au „chinuit” decenii, mii și „milioane” de ore, zile și mai ales nopți, albe, fosforescente, tensionate, vii, m-au „salvat” până la urmă, proiectându-mă într-un destin
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
plecat „Toată lumea să-l privească,/ Să-l prăjească, să-l căiască” (Plopi - Râbnița - Transnistria) deconspiră sensul iniți- atic, persoana familiară urmând să dispară pentru a fi înlocuită de erou. Resuscitarea și revenirea în planul mundan are nevoie însă de mijlocirea eros-ului, ca punct final al elevației ființei. Pustiul este labirintul inițiatic pentru mezina dintre cele trei surori de baladă „Și ea că-mi ședea,/ Frate, și-asculta/ Și ea n-auza/ Nici popă tocând,/ Nici văcari hăind,/ Vacile scoțând,/ La
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
note biobibliografice) Adrian ALUI GHEORGHE s-a născut la 6 iulie 1958, în Topolița/ Grumăzești, Neamț. Absolvent al facultății de filologie din cadrul Universității "Alexandru Ioan Cuza" din Iași, specializarea Română Limba latină cu licența în anul 1986, cu teza "Paradigma erosului în poezia lui Ovidius" (prof. coordonator: Traian Diaconescu). Doctor în Filologie din anul 2004 cu teza "Tinerețe fără bătrânețe și sentimentul tragic al timpului" (Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iași, prof. coordonator: Petru Ursache). Fondator și director al revistei de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
ideea confruntării dramatice a omului cu sinele profund, cu acel alter ego neliniștitor, obsedant, întruchipat simbolic de „trista vietate“, câinele Degringo. Urmează poeziile din Nevoia de cercuri (1966), mai lirice decât... Aventurile lirice. Ele captează ecouri din spațiile intimității, ale erosului, cultivă tonul elegiac. Dar nu exclud nici sarcasmele, umorile negre, exasperările, furiile, pendularea între râs și plâns, în vechiul spirit din Aritmetică sau din Libertatea..., volume de altfel încorporate în Nevoia de cercuri. Acum poetul își reprezintă un „personaj“, o
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
cu uman a Mitului, reumplerea cu ființă a "zeului", redare de gratuitate naturală pentru cel de mult încastrat în imponderabilul formelor sacralizante, dar vide, precum "poetul nepereche", "luceafărul poeziei românești" [...] Această superbă, uriașă baie de frivolitate, această postulare cvasitotalitară a erosului în cele mai naturale ipostaze ale sale, după sute de mii de pagini dedicate anti-firescului eminescian, axate aproape exclusiv pe metafizică, folclor, științe economice și politice, Schopenhauer, Kant și Hegel, pe Nirvana, cosmologie, alchimie, istorie națională, mitologie, geopolitică etc. pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
creațiile acestuia. Iată, bunăoară, recitind romanul Geniu pustiu, domnia sa ne atrage atenția că "în evoluția romanului românesc al formării individuale, scrierea lui Eminescu dezbate pentru întâia oară problema constituirii unui personaj masculin prin intermediul iubirii", adâncind și răscolind diversele fețe ale Erosului și creează un fel de "mistică a eroticii", Toma Nour fiind "un personaj autentic interiorizat, care a transformat gândirea proprie în destin". Semnificativ în acest sens, ține să precizeze exegetul, este însuși numele său: Toma Nour, "combinație care semnifică o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
învețe toți, despre toate, cu totul", ți se potrivește. Ai fost, ar spune Vasile Voiculescu, la o "Nuntă", dar la una ce a avut loc pe o arcă a lui Noe ce navighează cu o întreagă lume: ideea lui Platon, erosul lui Plotin, îndoiala carteziană, pilduitoarea natură a lui Comenius, educația negativă rousseauistă, intuiția pestalozziană, darurile lui Fröbel, principiul suprem al lui Diesterweg, interesul multilateral al lui Herbart, experiența lui Dewey, mintea asimilatoare din teoria Mariei Montessori, educația funcțională a lui
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
propriul „eu“, de eliberarea de obsesii, de anxietăți, de egoism. (Și Arta, la rândul ei, este legată de toate acestea.) Dragostea împrumută multe forme și multe voci. Cred însă că drumul spre această eliberare presupune un proces de purificare a erosului. A.R. În numele cititorilor revistei Secolul 20, în care urmează să apară un fragment din recentul dumneavoastră roman, Vlăstarul cuvântului, vă rog să ne vorbiți despre semnificația acestei opere. Ce exprimă ea și în ce măsură vă exprimă? I.M. Este povestea unui
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
cate sunt Comandorul și Don Juan desprinse din piesa lui Tirso de Molina. Transferul simbolic de libidou revo- luționar de la mase la un public feminin cum sugerează invocarea lui Don Juan relevă o observație interesantă și anume că există un eros deturnat și sublimat în discursul politic și că energiile sunt captate prin discurs atât la nivelul maselor studențești cât și a publicului gazetei. „Coriolan îi strângea rândurile, o organiza, o îmbărbăta, o înflăcăra și o ducea - la statuia lui Mihai
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
sus locul unde Craig spune că trebuie să ne păstrăm trupul disponibil pentru marile impulsuri prin care inima își spune cuvântul. Desigur, iubirea nu e înțeleasă, în pasagiile citate mai sus, numai ca iubire între bărbat și femeie, ci dincolo de eros (dar nu mai presus), are și o accepție mai generală, oarecum în sensul lui agapé. Ea e și o funcție de cunoaștere, așa cum arată Max Scheler într-un eseu celebru. Mai mult decât atât, organul ei, inima, reprezintă pentru Craig singura
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
prietenie. Dialogul acesta e plin de arguții sofistice aduse pe de departe pentru a stabili teze practic contestabile, dar filozofic fecunde, în mod obișnuit atribuite lui Socrate de către Platon, cum este cea că prietenia (philia, aproape identică la el cu eros) ar fi năzuința unilaterală a neîmplinitului către împlinire și că deci numai ființa imperfectă iubește, cea perfectă rămânând impasibilă (teză de altminteri amendată foarte subtil chiar de Platon la finele dialogului). Cu toate arguțiile acestea, nu rareori iritante, dar și
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
poate avea ca pornire concupiscența, firește, dar o transcende, trece infinit dincolo de ea. Concupiscența, erotismul, rămase la ele însele, merg în circuit închis, se epuizează și se repetă, nespornic, ca obiectele proliferante din piesele lui Ionescu. Aceasta se petrece atâta vreme cât erosul nu duce la fuziune, la înfrângerea egoismului. Dar dragostea, cu erotism cu tot, dragostea pentru creatură, pentru o ființă carnală, vulnerabilă și muritoare, devine inepuizabilă prin fuziunea creaturilor și capătă un sens metafizic fără a pierde nici o secundă concretul fizic
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
el, privindu-l cu supunere și dăruire ; el, de asemeni, o ține îmbrățișată, privind-o protector și tandru. Dragoste profană, între bărbat și femeie, sau dragoste divină ? Întrebare fără rost. Și s-ar putea obiecta că nu fac deosebire între eros și agapé ; unde s-ar ajunge atribuind iubirii aproapelui un sâmbure erotic ? Există atâtea cazuri de sfinți și de laici care s au lăsat torturați până la moarte pentru alții sau pentru o credință, aceasta desigur tot din dragoste, dar evident
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
nu erotică. Evident, evident. Dar dragostea erotică, pe care am numit-o „adevărată” și pe care am contemplat-o în icoana amintită, e o dragoste neegoistă, o dragoste deschisă, ce se revarsă de la obiectul ei concret asupra întregii Creațiuni. Acest eros duce necesarmente la agapé. Dragostea adevărată nu e un simplu colaj, limitat la concupiscență și sentimentalism, și nici o împătimire închisă și înverșunată. De vreme ce implică de la sine virtualitatea sacrificiului, are implicația sacră pe care acesta o presupune. Principiul dragostei e unul
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
a extincției universale (temă tratată în profunzime de I. Negoițescu, în cartea sa despre poezia lui Eminescu). Este logic ca această viziune cosmică să includă concentric sfera naturii, a societății și istoriei (de unde patosul politic) și, firește, ca sâmbure originar, Erosul. De aceea poezia de dragoste nu e la Eminescu o simplă expresie sentimentală (deși, evident, e și asta, ca firesc fenomen uman), ci are totdeauna un sens metafizic, până și în romanțele vulgarizate mai târziu prin transpunere muzicală. Pe lângă plopii
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
Demiurgos doar el aude plânsu-și ”, în care comentatorul vede lirismul plutonic eminescian, nu e vorba de plâns ca efect al unei emoțiuni depresive individuale, ci de un plâns cosmic, cu sensul resorbției în sine a Creațiunii, în ultimă esență a Erosului originar („L’Amor che move il sole e l’altre stelle”) sau a acelui Logos spermatikos din cosmogonia gnostică. E totuși vorba de „depresiune”, dar în alt înțeles, în acela de încetare a tensiunii generatoare, de dizolvare a tuturor concrețiunilor
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
În ordinea umanului, adică a microcosmului, care în cosmologia tradițională reflectă macrocosmul, această nostalgie a dispariției, „dorul de moarte”, nu înseamnă un deficit vital, nu înseamnă un minus, ci, dimpotrivă, un maximum al acestei reflectări, implicând și sensul final al erosului uman. Călinescu afirma natura senzuală a lui Eminescu, robustețea vitală atât a omului cât și, ceea ce importă în primul rând, a lirismului său. Fără îndoială, e adevărat ; accentul viguros, ferm, energia vitală sunt incontestabile în patosul liric eminescian, principiul viril
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
care a depășit oprobriul public, instalându-se în obișnuitul social. Prietenia trebuie admisă astăzi în categoria nou-venitelor în moralitatea actuală. Același fenomen a schimbat nu numai cadrele definite ale moralității; prietenia premaritală (similară cu logodna) a schimbat tulburătoarea poveste a erosului uman. "Prietenia" constituie expresia supremă a consacrării sexualității ca temă eliberată de constrângerile care au acționat asupra ei. Eliberarea sexuală libertate câștigată tardiv reprezintă o revoluție antropologică de cea mai mare importanță. Efectele acesteia se văd sau doar se întrevăd
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
concretețe de umbră și mobilitate de himeră. Marea lui iubire pare a ieși dintr-un orizont nevăzut înaitând în ritm de speranță spre inima sa stigmatizată de răutatea lumii. Conștientizare profundă sau narcoză complexă, acest sentiment al sosirii iubirii întru eros ca ideal concretizat, reprezintă, pentru îndrăgostitul incurabil, resortul ce-l menține ferit de prăbușirile spre demență și suicid, oracolul ce prezice cu vocea unui profet taumaturgic că își va întâlni autentica muză, în mâinile căreia, o primăvara fără timp va
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
de cel al mundaneității. El nu este, așadar, fără de timp, dar temporalitatea sa constituie un cadru de alt ordin metafizic față de temporalul lumescului cotidian. Inserându-mă în timpul unui astfel de vis, eu sunt purtat spre suspensiile unei trăiri în care erosul îmi remodelează privirea și gestica, erotizându-le, abstractizându-le afrodisiac. Astfel, surâd și mă uit spre chipul persoanei iubite asemeni unei statui de principe antic ce își proiectează zâmbetul demiurgic și raza ochiului nobil spre înălțimi, refuzându-se disipărilor în altitudinea
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
Dimpotrivă, ea îl punctează pe acesta perforator precum întregul univers al îndrăgostirii. Aici, mărturisind ființei pe care o iubesc și căreia îi privesc chipul adorat te iubesc, eu trebuie să-mi aud nu glasul integrării mele lumești, ci vocea de eros a dragostei ce mă poartă spre delirul unei alte vieți, spre extazul unei existențe întru amor edenic. Așadar, această dragoste, ce plutește numai într-un timp al ei, îmi poruncește imperial clipa deschiderii mele afective întru cuvânt și nu eu
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]