1,763 matches
-
filosofia dreptului, științele naturale în raport cu cele sociale, metodologia științelor sociale, istoria dreptului, drept public comparat, dreptul internațional / dreptul națiunilor, istoria tratatelor, știința politică, istorie parlamentară, istoria religiilor, legislație comparată, știința penală, economia politică, știința financiară, sisteme sociale, statistică și demografie, etnografie, geografie agricolă, industrială și comercială, istoria comerțului și a industriei, istoria științelor, istoria generală a artelor); cei care postulau pentru un doctorat în acest nou cadru trebuiau să fie deja deținători ai unei diplome de doctor la una dintre facultățile
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
1978, periodicul anual Hierasus, a cărui titulatură devine, din 1999, Acta Moldaviae Septentrionalis. Articolele ce nu se limitează doar la investigarea localului, ci abordează și tematici de istorie națională sau universală se grupează pe secțiuni de arheologie, istorie, memorialistică, muzeografie, etnografie, fiind semnate de istorici și cercetători cu nume consacrate pe plan local: Paul Șadurschi, Emil Ioan Emandi, Gheorghe Amarandei, Ionel Bejenaru, Gheorghe Median, Ștefan Cervatiuc, Stela Giosan, dar și colaboratori din mediul academic, precum: Alexandru Zub, Ion Agrigoroaiei sau Gheorghe
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
a spus că această lucrare prezintă interes nu numai pentru descrierea geografică sau politică bine documentată, ci și pentru observațiile etnografice și folclorice. DIMITRIE CANTEMIR: Așa este, cred că sunt primul cărturar român care a cuprins în sfera cercetărilor sale etnografia și folclorul. REPORTER: Să nu uităm să reamintim telespectatorilor noștri faptul că tot dvs ați elaborat prima hartă a Moldovei. DIMITRIE CANTEMIR: Aveți dreptate. REPORTER: Acum, în încheierea discuției noastre, doriți să le adresați ceva românilor? DIMITRIE CANTEMIR: Având în
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
în 1856, s-a despărțit de soț și a plecat în Occident, stabilindu-se în Elveția, la Arau. Opera sa a fost variată, ea cuprinzând teme de istorie, politică socială, economie politică, religie, feminism, poezie populară sau pagini de istorie, etnografie, etnologie și folclorul popoarelor din Balcani, publicate în limbile franceză, italiană, greacă, rusă, germană și engleză. În corespondența cu Giuseppe Garibaldi își expune ideile politice, propunând un plan de federație, formată din state independente, în Balcani care să cuprindă pe
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
Pârvulescu, Ioana, Întoarcere în Bucureștiul interbelic, Editura Humanitas, București, 2009. Peteanu, Claudia Septimia, ""Protocolu căsătoriților" din comunitatea Năsăud în a doua jumătate a secolului al XIX-lea", în Arhiva Someșană, seria a III-a, IV, 2005, pp. 211-245. Praoveanu, Ioan, Etnografia poporului român, Editura Paralela 45, București, 2001, p. 249; Petru Iluț, op. cit., p. 88. Rostás, Zoltán, Theodora-Eliza Văcărescu, Cealaltă jumătate a istoriei. Femei povestind, Editura Curtea Veche, București, 2008. Rotariu, Traian, Demografia și sociologia populației. Fenomene demografice, Editura Polirom, Iași
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
Cultural Român, Centrul de Studii Transilvane, pp. 206. 5 Claudia Septimia Peteanu, ""Protocolu căsătoriților" din comunitatea Năsăud în a doua jumătate a secolului al XIX-lea", în Arhiva Someșană, seria a III-a, IV, 2005, pp. 211-245. 6 Ioan Praoveanu, Etnografia poporului român, Paralela 45, București, 2001, p. 249. 7 Göran Therborn, Between sex and power. Family in the world, 1900-2000, Routledge Taylor & Francis Group, London - New-York, 2004, p. 107. 8 Până în 1985 nu a existat o politică oficială de interzicere
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
de eterni săteni ai istoriei. Din acest punct de vedere, E.M. Cioran avea dreptate. M. Vulcănescu făcea observații în același sens 4. Din care cauză, când observăm că României i se consacră, în continuare, numere monografice, în reviste specializate de etnografie (de ex. Ethnologie française nr. 3/1995), balcanistică, folcloristică etc. încercăm o mare dezamăgire. înseamnă că aceasta este imaginea predominantă în Occident, în comunitatea științifică internațională. La care se mai adaugă, bineînțeles, Dracula, cimitirul vesel de la Săpânța și alte kitsch
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
localități rurale, ale celui care avea să fie mai târziu fondatorul Școlii Sociologice de la București, D. Gusti, s-au produs Înainte de primul război mondial, pe vremea când acesta ocupa un post de conferențiar la Iași. Când a ocupat postul de etnografie la universitatea ieșeană, Ion Chelcea elaborase o teză de doctorat intitulată Tovărășii de fete și feciori În viața poporului român, susținută la Cluj În 1938 (specialitatea principală etnografia și cea secundară sociologia), sub Îndrumarea lui Romulus Vuia, din comisie făcând
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
ocupa un post de conferențiar la Iași. Când a ocupat postul de etnografie la universitatea ieșeană, Ion Chelcea elaborase o teză de doctorat intitulată Tovărășii de fete și feciori În viața poporului român, susținută la Cluj În 1938 (specialitatea principală etnografia și cea secundară sociologia), sub Îndrumarea lui Romulus Vuia, din comisie făcând parte și Lucian Blaga. În lecția de deschidere a cursului de Etnografie, ținută la Universitatea din Iași În ziua de 29 martie 1943, Ion Chelcea spunea: „Mă grăbesc
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
Tovărășii de fete și feciori În viața poporului român, susținută la Cluj În 1938 (specialitatea principală etnografia și cea secundară sociologia), sub Îndrumarea lui Romulus Vuia, din comisie făcând parte și Lucian Blaga. În lecția de deschidere a cursului de Etnografie, ținută la Universitatea din Iași În ziua de 29 martie 1943, Ion Chelcea spunea: „Mă grăbesc să afirm că cele două lumi [„pătura țărănească” și „clasa de sus”, n.n.Ț, deosebite ca mod de viață, la noi Își află expresia
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
de Ion Chelcea). În cartea de onoare În care scriu vizitatorii, Începând cu 1958, numele său nu este pomenit. Și sunt aici Mitropolitul Iustin, Ștefan Pascu, rectorul de la Cluj, Petre Comărnescu, un specialist din RFG, Mihai Pop, directorul Institutului de Etnografie și Folclor... Nimeni nu știa cine făcuse totul, până de curând. Acest fiu de moșneni din Botenii Muscelului și-a Început cariera și a vrut să-și dedice viața studiului culturii materiale, vieții sociale și obiceiurilor poporului român; a vrut
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
acumulând o informație științifică bogată și deosebită. A lăsat o operă originală, peste două sute de titluri; multe au văzut lumina tiparului În reviste regionale, puțin cunoscute, altele, câteva cărți, au fost publicate postum, prin strădania fiului său. În prefața la Etnografie. Privire către noi Înșine, ca popor, scrie: „E vremea să se purceadă la cunoașterea constitutivă a etnicului nostru propriu... scrutați factorii determinanți, de slăbire și fortificare, independent de conjunctura istorică”. Știa ce spune, această „conjunctură istorică” nu i-a fost
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
descu (coord.), Starea societ??îi rom�ne?ți dup? 10 ani de tranzi?ie, Ed. Expert, Bucure?ți, 2000; E. Zamfir, M.�Preda, Diagnoza problemelor sociale comunitare, Ed. Expert, 2000; I. B?descu, I. Ghinoiu., C.�Buruian? (coord.), Sociologia ?i etnografia comunit??ilor ??r?ne?ți, Ed. Funda?iei pentru Civiliza?ie Rural?, Bucure?ți, 2001 ?. a.). Dup? 50 ani de comunism s�nt semne de schimbare a educa?iei, economiei, politicii, reprezent?rilor sociale. Se recucere?te diversitatea. J. J.
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Pictură și sculptură moldoveneasca, România - Poitiers - Franța 1992, 1993, 1994, 1995 - Sală „Victoria” Iași Salonul de toamnă al Filialei Iași a UAP 1999 - Festivalul Național „Lascăr Vorel” - Piatră Neamț, nominalizare 2000-2001 - Saloanele Moldovei - Chișinău, Bacău; Galeria „Alfa” a Muzeului de Etnografie Bacău, Chișinău, Bacău, Republica Moldova 1996-2003 - Salonul ART'IS al filialei Iași UAP 2002 - Expoziție - Nicolae Ciochina și Grup 3 Meiloiu - Galeria de Artă „Cupola Iași” 2003 - Expoziție - Nicolae Ciochina și Grup 3 Meiloiu, Casa de Cultură a Ministerului de Interne
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
Artă „Cupola Iași” 2003 - Expoziție - Nicolae Ciochina și Grup 3 Meiloiu, Casa de Cultură a Ministerului de Interne, București 2003 - Festivalul Național „Lascăr Vorel” Piatră Neamț 2003 - Saloanele Moldovei, Chișinău Bacău, Artiștii ieșeni la Bacău, Galeria „Alfa” a Muzeului de Etnografie Bacău; Artiștii ieșeni la Chișinău, Republica Moldova Premii 1999 - Nominalizare la Festivalul Național „Lascăr Vorel” - Piatră Neamț 2002 - Nominalizare la Salonul ART'IS 2002 Iași Călătorii de studii Israel, Republica Moldova, Bulgaria, Grecia, TURCIA Lucrări prezente În colecții de stat și particulare
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
prin psihologia socială aceasta reprezintă o însoțitoare și colaboratoare a sociologiei, pentru că numai împreună pot dovedi cognitiv adevărul social. Aceeași atitudine o are față de celelalte științe umaniste, solicitând sociologului să manifeste o atenție deosebită pentru rezultatele științelor auxiliare ca istoria, etnografia, statistica, economia, de mare ajutor în cercetare, de cele mai multe ori indispensabile. Reușita autonomizării sociologiei de către Durkheim semnifică de fapt încheierea unui drum lung și chinuitor pe care minți ilustre au încercat desprinderea de filosofie, apoi de politică (azi politologie) și
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
Ion I. Ionescu • Călătorie în marea burghezie, Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot • Cercetarea calitativă a socialului, Mircea Agabrian • Epoca maselor, Serge Moscovici • Introducere în sociologia religiilor, Max Weber • Istoria politicilor sociale, Francis Démier • Istoria sociologiei, Charles-Henry Cuin, François Gresle • Manual de etnografie, Marcel Mauss • Mediul penitenciar românesc. Cultură și civilizație carcerală, Bruno Ștefan • Metode de cercetare în științele sociale, R. McQueen, Christine Knussen • Metodele în sociologie. Observația, Henri Peretz • Noile sociologii, Philippe Corcuff • Noțiunea de cultură în științele sociale, Denys Cuche • Noua
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
ca element de compunere și își are originea în greacă, dar cuvintele construite cu el au fost preluate din franceză, iar, uneori, și din alte limbi: etnie (< fr. ethnie), etnocentrism (< fr. ethnocentrisme, engl. ethnocentrism), etnogeneză (< fr. ethno-genèse), etnograf (< fr. ethnographe), etnografie (< ethnogra-phie), etnolog (< fr. ethnologue), etnologie (< fr. ethnologie), etnonim (< fr. ethnonyme). De la baza germanică, folk, româna are cîteva elemente referitoare la creația populară și la știința care o are ca obiect, elemente care au fost inițiate pe terenul limbii engleze și
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
specialiști ar fi un derivat pe terenul limbii portugheze) de la care s-a format derivatul democratizaçăo "democratizare". Pe de altă parte, de la gr. éthnos a rezultat în portugheză prefixoidul etn(o)-, cu care s-au realizat mai multe derivate: etnogenia, etnografia, etnográfico, etnógrafo, etnologia, etnólogo, etnonímia. Adjectivul etnico a fost însă împrumutat din greacă, unde are forma ethnikós. Elementul germanic se regăsește în portugheză în împrumutul folclore < engl. folklore și în derivatele de la el: folclórico [fol΄kloricu], folclorista [folklo΄ri(t
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
s.f., demokrati s.f. corespund, prin formă și prin conținut, cuvintelor din germană și din engleză, de unde au fost preluate. Situația este similară în cazul elementelor pe baza radicalului grecesc éthno-, care în norvegiană apare în cuvintele ethnisk "etnic", ethnograf, ethnografi "etnografie", cu posibilitatea unor echivalente germanice, încît semnificația "etnie" se poate reda fie prin sintagma etnisk gruppe, fie prin compusul folkegruppe. Lumea slavă nu participă cu un radical la fondul european comun care vizează noțiunea "popor", dar se integrează modelului european
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
populariza", populacja "populație". Din elementele grecești, poloneza are derivate similare celor din limbile romanice și germanice: demokract(k)a "democrat", demokratyczny "democratic", demokratizm, demokratyzować "a democratiza", demokratyuacja "democratizare", demokra-cja, precum și: etniczny "etnic", etnograf(k)a (< it.) "etnograf, -ă", etnograficzny "etnografic", etnografia, etnolog, etnologi-cuny "etnologic", etnologia. Același paralelism cu alte limbi oferă poloneza și în valorificarea radicalului germanic: folklor, folklórystyczny "folcloric", folklorist(k)a (< it.) "folclorist, -ă". O altă limbă slavă, ceha, prezintă deseori situații identice. Pe de o parte, cuvîntul moștenit
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
cea din poloneză: popularni "popular, agreabil", popularita (< lat. popularitas, it. popularità) și popularnost "popularitate", (z)popularisovati a (se) populariza"; demokrat (< germ.), demokratický "democratic", (z)demokratisovati "a (se) democratiza", democracie și lidovlada "democrație"; etnicky "etnic", etnograf(ka) "etnograf, -ă", etnografický "etnografic", etnografie, etnolog, etnologický "etnologic", etnologie; folklor, folklorni și flokloristický "folcloric", folklorista(ka) "folclorist, -ă". O limbă actuală cu o situație specială în spațiul european este neogreaca. Fiind urmașă a limbii vechi grecești, din care au preluat elemente direct sau indirect toate
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
dragostea și atașamentul față de Mihai și Dinastie.. I. Zamfirescu nu menționează oprirea de la Vatra Dornei. El amintește că, trecând Carpații Orientali, Mihai și însoțitorii au ajuns la Baia, de unde, pe traseul Putna-Voroneț-Dragomirna-Sucevița-Gura Humorului-Rădăuți-Suceava, au făcut recapitulări de istoria Moldovei, artei, etnografiei, formelor de așezări umane etc. Miercuri, 14 iunie. Mihai a vizitat Ipoteștii. Se comemorau 50 de ani de la moartea marelui poet și animator național, Mihai Eminescu. Presa își exprima speranța că, din această excursie de studii, Marele Voievod Mihai se
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
resorturile identitare ale unei națiuni, la apartenența la o cultură, la asumarea unui destin istoric comun. Studiul interviului se încadrează într-un curent frecventat de mai multe discipline socio-umane care folosesc tehnica intervievării: sociologia, jurnalistica (jurnalismul de investigație), dreptul, antropologia, etnografia, științele politice, etc. Astfel, pentru istoria culturală contemporană, aportul interviurilor cu personalități la reconstrucția unei epoci are un rol vital având, în acest context, o importantă dimensiune civică și oferind date complementare sub aspectul informațional și socio-istoric. Interviurile cu personalități
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
a fost membru al Societății pentru cultura și literatura română în Bucovina. Dar și preot consilier consistorial și membru corespondent al Academiei Române. În broșuri sau în periodice - Aurora Română, Junimea Literară, Deșteptarea, Timpul, Patria, a publicat studii și articole de etnografie, 149 lingvistică, istorie bisericească, poezii și proză literară, dări de seamă, credințe populare și tradiții. A scris și publicat despre monumentele și familiile românești, schițe biografice ale arhimandritului Vartolomei Măzăreanu, Dosoftei, Mitropolitul Moldovei, monografii ale Ctitoriei hatmanului Luca Arbore, Mănăstirea
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]