576,846 matches
-
e limpede ce interese ar avea rușii: ar redeveni, prin controlul discreționar asupra Transnistriei, vecini cu Europa. Expansionistul Putin ar "penetra" precum cerneala bucata de cretă (vorba reclamei tv) pe culoarul Transnistria-Moldova, creându-și astfel din nou cărare spre șoselele europene. Acest scenariu dătător de fiori pe șira spinării nu e chiar nerealizabil, de vreme ce însuși Bush-junior ne-a văzut "capul de pod" ideal spre zona stepelor... Dar să lăsăm geopolitica și să vedem ce se întâmplă dincoace de fruntarii. Dac-ar
Convalescența cu damf de paralizie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12769_a_14094]
-
periculos avertisment: iată ce se va întâmpla cu noi când vom intra în Uniunea Europeană - vom muri de foame! și, spre deosebire de unguri, care se aprovizionează azi în Transilvania, românii n-or să aibă unde să meargă! În loc să vedem avantajele unei piețe europene imense, vedem catastrofa cauzată de renunțarea la bățul mioritic în care ne sprijinim bărbia de mii de ani. Fără îndoială, ungurii care asaltează granița română n-o fac doar ca sport și nici ca manifestare a fericirii că gulașul și
Convalescența cu damf de paralizie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12769_a_14094]
-
bărbia de mii de ani. Fără îndoială, ungurii care asaltează granița română n-o fac doar ca sport și nici ca manifestare a fericirii că gulașul și paprika au ajuns la prețuri prohibitive. E o realitate că intrarea în clubul european implică eforturi și costuri nu tocmai plăcute. Dar e singurul drum spre însănătoșire. în care se complace România pesedeilor n-are nimic de-a face nici cu Europa și nici cu dorința de integrare. La urma urmelor, ce e de
Convalescența cu damf de paralizie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12769_a_14094]
-
într-acolo și-au concentrat eforturile și afacerile. Iară noi? Păi, noi ne mândrim cu suprema realizare a celor cincisprezece ani de genială dictatură proletaro-iliesciană: cu cincizeci de kilometri de șosea spre Marea Neagră. Bravo, Gogule! Ăsta da, efort de integrare europeană! De ce să facilităm accesul oamenilor și mărfurilor în și dintre Vest, când putem, noi și nevestele noastre, să ajungem în două ore pe plajele de la Neptun și Mamaia?! Lipsa de apetit pentru integrare are la București motivații certe: reformele reale
Convalescența cu damf de paralizie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12769_a_14094]
-
poetul e un înfocat tradiționalist ce nu aspiră cîtuși de puțin la o "înnoire", ci la o restaurare a rînduielilor vechi, la o "reintegrare într-o voință obștească, într-o entitate atavică" (Pompiliu Constantinescu). Punctele sale de referință pe plan european ar putea fi slavofilii ca și occidentalii conservatori, de felul lui Maurice Barrés și Charles Maurras. Fanatic al trecutului patriarhal precum Eminescu și Iorga, admirator al satului-matcă precum, ulterior, Lucian Blaga, "poetul pătimirii noastre" se solidarizează cu suferința seculară a
Cazul Goga (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12794_a_14119]
-
el un izolat, căruia îi va întinde o mână salvatoare, deși era prea târziu, Ștefan Baciu, care îi publică postum, în 1975, la Madrid, volumul Vi-l prezint pe }eavă. Adevărul este că, deși situat la capătul lumii față de agitația europeană a exilului românesc, totuși Grigore Cugler nu a fost complet uitat, apărând în 1951-1952, în revista "Înșir´te Mărgărite", în Brazilia, la Rio de Janeiro, iar în anii 1965-1972 în "Revista Scriitorilor Români" de la München și în revista "Destin" de la
Al doilea Urmuz by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12778_a_14103]
-
română. Dacă tot vorbim de contexte, Romantismul îmblînzit al lui Virgil Nemoianu conține un capitol despre România care este una din cele mai bune analize ale romantismului nostru, care s-a făcut vreodată. Motivul? Punerea lui cu adevărat în context european. Mai interesează în S.U.A. studiile de istorie literară? M.C.: Istoria literară nu mai interesează, interesează unele studii, unele din ele foarte inteligente care discută aspecte ale istoriei literare. Indiferent dacă din unghi feminist, corect politic etc. Teoria mea este asta
CULTURĂ SUBTERANĂ, CULTURĂ OFICIALĂ by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12799_a_14124]
-
Marina Constantinescu Mi-am amintit de cartea cu acest titlu a lui Eduardo Mendoza cînd m-am întors de la Sibiu. Personajul Onofre Bouvila iubește Barcelona.Și eu văd și iubesc Sibiul, acest oraș european, în primul rînd datorită Festivalului Internațional de Teatru, apoi datorită amintirilor majore care îmi leagă copilăria și tinerețea de el, de împrejurimi, de cîțiva oameni. De miracolul descoperirii și reîntîlnirii cu el, cu ei. În forme fascinante, copleșitoare, care se
ORAȘUL MINUNILOR (I) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12782_a_14107]
-
Avignon. O dată cu ramificarea și diversificarea festivalului, s-a pierdut ceva aici, la ștacheta înaltă a spectacolelor invitate. S-a dat o anvergură fenomenului, certă, fără discuție importantă, care a stat la baza opțiunii, de pildă, de a declara Sibiul Capitală europeană a culturii în 2007. Asta este sigur și inatacabil. Fără existența acestui festival și fără dimensiunea lui, n-am fi avut îndrăzneala să sperăm așa o minune. Undeva, însă, s-a pierdut nivelul ridicat de selecție al montărilor. A contat
ORAȘUL MINUNILOR (I) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12782_a_14107]
-
înălțare pe verticală. O tendință de aliniere la munții din jur, o creștere sistematică a valorii montărilor selecționate. La unele ediții, a pierdut teatrul. A cîștigat, însă, orașul. Și, sînt sigură, vom primi înapoi ceea ce merităm. Pe măsura unei Capitale europene a culturii. SPECTACOLE DE AUTOR Dacă citești programul, urmărești orele, locurile și spectacolele, te pierzi în hățiș și riști, ca spectator onest, să nu mai vezi nimic. Cum am experiența și febra altor și altor festivaluri, cum nu doresc să
ORAȘUL MINUNILOR (I) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12782_a_14107]
-
Mircea Mihăieș În ziua de azi, Statele Unite n-au nevoie de dușmani externi. Au atât de mulți în interior, încât ar putea popula cu ei un stat european de mărime medie. Unul dintre ei se numește Michael Moore, scriitor și regizor, câștigător, la Cannes, al Marelui Premiu pentru filmul Fahrenheit 9/11. Titlul este calchiat după celebra carte a lui Ray Bradbury, Fahrenheit 451, temperatura la care iau
Temperatura nerușinării by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12805_a_14130]
-
invective (impuse de legea crudă a luptei) au fost în mai mare măsură decât cei oricum îndreptățiți să revendice drepturi, locuri, acees". De meditat! Felinarul roșu În nota obișnuită, adică gravă, este aproape tot numărul 5 al revistei Contemporanul. Ideea european|, cu cele 40 de pagini ale sale doldora de texte serioase, forfotind de idei (europene). N. Breban publică al 80-lea eseu dedicat lui Nietzsche, N. Balotă alocuțiunea rostită la Unviersitatea din Sibiu la decernarea titlului de doctor honoris causa
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12804_a_14129]
-
oricum îndreptățiți să revendice drepturi, locuri, acees". De meditat! Felinarul roșu În nota obișnuită, adică gravă, este aproape tot numărul 5 al revistei Contemporanul. Ideea european|, cu cele 40 de pagini ale sale doldora de texte serioase, forfotind de idei (europene). N. Breban publică al 80-lea eseu dedicat lui Nietzsche, N. Balotă alocuțiunea rostită la Unviersitatea din Sibiu la decernarea titlului de doctor honoris causa, Aura Christi scrie despre "beduinii spiritului", H. Zalis despre "argumentul memorialistic", Geo Vasile despre "tandrețea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12804_a_14129]
-
Christi. Sunt prezenți în pagini confrați ai lui N. Breban din toate generațiile, de la Eugen Simion și Nicolae Manolescu la tânăra Laura Pavel, care a redactat și tabelul cronologic. O carte-omagiu și totodată un document istorico-literar. Editor: Fundația Culturală Ideea Europeană.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12804_a_14129]
-
Pavel Șușară Ante scriptum: Pentru o săptămînă, Viena s-a mutat la București. Chiar și numai din acest scurt episod se poate observa cu ochiul liber că modernitatea europeană, marile cutremure istorice, surpările interioare și apocalipsa limbajelor s-au născut aici, în inima Imperiului muribund și strălucitor ca fosforul în materia lascivă a putregaiului. Paradigma acestei lumi, angelice și fetide în aceeași măsură, este Împărăteasa Sissi, marea mea iubire
Sisi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12835_a_14160]
-
cărei punct maxim îl reprezintă Guillaume poetul și administratorul. Suprarealist numai prin imagistică, nu și prin atitudine sau viziune, ermetic doar prin elipsă, nu și prin coduri, Virgil Mazilescu a început să scrie sedus fiind de achizițiile avangardiste ale poeticii europene și autohtone și în răspăr cu lirismul vremii. Ruperile de ritm, incoerența în idee și limbaj (de aici încadrările în suprarealism), delirul de cuvinte, alăturate aparent fără noimă, poeme fără titlu și fără final, absența punctuației și a majusculei fac
Fascinația legendei by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/12849_a_14174]
-
ca un creator de geniu unei lumi care-l cunoștea și aprecia mai ales ca violonist virtuoz sau dirijor, Viorel Cosma oferă cititorului documentația enormă privitoare la nu mai puțin de 23 de premiere și reluări ale operei în spațiul european. Deși ne previne în prefață că documentația prilejuită de turneele trupelor noastre în străinătate iese din perimetrul ales de el, include totuși în volumul de față prestația cântăreților români în cvasi-spectacolele de la Stockholm și Lucerna. Prezența ecourilor de presă, abundente
Totul despre George Enescu by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/12838_a_14163]
-
vor dezbate o temă la ordinea zilei pe mapamond: cum poate fi oprit piratajul în materie de cinema, mai înfloritor decăt oricând. Un alt eveniment: în 18 mai, de Ziua Europei, 25 de miniștri ai Culturii din tot atătea țări europene se vor întălni cu cineaști, printre care Milos Forman și Stephen Frears (cel care va susține și Lecția de cinema a ediției), la o dezbatere (animată de Jean-Claude Carriere) pe tema "A deveni cineast în Europa ". O altă noutate a
SumarCANNES by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12878_a_14203]
-
a credinței. Rușii au avut întotdeauna nevoie de o credință pentru a-și întări unitatea, pentru a se apăra de alienările generate de preluarea unor forme de organizare străine. Petru I, adept al autocrației, dar și al formelor de organizare europeană, ar fi voit să limiteze conservatorismul bisericii ortodoxe ruse, autocefale, favorizând protestantismul. El a intuit - înaintea lui Max Weber - că etica protestantă potențează spiritul capitalist, dar, în cele din urmă, s-a mulțumit cu supunerea ei puterii laice. Sub comuniști
Dilemele Rusiei de azi by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/12834_a_14159]
-
consulate generale. De bine, de rău, începusem să ne resemnăm cu fatalitatea Geoană (Mircea...) Chiar dacă, la intervale tot mai mici, Occidentul ne pune ba cu genunchii pe grăunțe, ba ne-o spune de la obraz (ultimul, cancelarul Schroeder) că aspirațiile noastre europene sunt apă chioară. Și atunci, de unde convingerea cvasi-generală că diplomatul-minune a făcut și-a dres? Se vorbește despre el de parc-ar fi ministrul de Externe al Ungariei, Poloniei sau Cehiei, și nu al unei țări care-a primit prin
Amurgul graseiaților by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12845_a_14170]
-
Pavel Șușară În amplul spațiu al galeriei Coloniei de pictură din Baia Mare, acolo unde au fost expuse, pînă prin anii treizeci ai secolului trecut, lucrările celor mai importanți artiști băimăreni, unii dintre ei de anvergură europeană, s-a deschis, în ziua de 13 noiembrie, expoziția care finalizeză cea de-a șasea ediție a Salonului internațional de gravură mică. După cum se știe deja, această acțiune face parte din amplul proiect artistic și instituțional pe care omul de
Salonul internațional de gravură mică by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12267_a_13592]
-
de două mii de lucrări pe ediție, iar proveniența acestora a acoperit, paractic, întreaga suprafață locuită a Pămîntului. Din Africa și pînă în America de Nord, din Extrenul Orient în Orientul Mijlociu și de aici pînă în America de Sud, ca să nu mai vorbim de țările europene și de cele din imediata vecinătate, au sosit lucrări care se înscriu în cele mai diverse tradiții culturale și în cele mai neașteptate orizonturi tematice. Alături de aceste coordonate oarecum obiective, Salonul... rămîne neschimbat prin construcția lui subiectivă, adică prin normele
Salonul internațional de gravură mică by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12267_a_13592]
-
poartă, iar, pe de altă parte, calitățile individuale, coerența lor interioară, înscrierea evidentă într-un sistem articulat de gîndire plastică și de funcționare a limbajului. Spre deosebire de prima ediție, în care aceste exigențe au fost confirmate într-un spațiu oarecum restrîns, european în orice caz, dar asemenea altor ediții precedente, actuala ediție și-a selectat premianții dintr-o arie mult mai largă, una care implică, așa cum s-a văzut, Extremul Orient, Eurasia și America de Nord. Ceea ce mai diferențiază radical Salonul... acesta de cele
Salonul internațional de gravură mică by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12267_a_13592]
-
Valentina Sandu-Dediu Din ce în ce mai des, proiecte culturale europene destinate spațiului nostru insistă asupra tinerilor. Dacă e posibil, tinerii aceștia să nu depășească vârsta de 25 de ani. O astfel de limitare are multe avantaje, dar nici dezavantajele nu sunt neglijabile. Pe de o parte, la modul ideal, toți
Profiluri dintr-un festival by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12290_a_13615]
-
artistică. Ce soartă au și conceptele astea! N-a fost destul deceniul 4 al secolului trecut, în care, cu mic, cu mare, "trăiriștii" (vorba lui Ș. Cioculescu), naționaliștii, legionarii și alții ejusdem farinae au tratat sincronizarea culturii române cu aceea europeană ca pe o trădare de neam și țară, rod al gîndirii și practicii masonice; au mai venit și primele două decenii de comunism, internaționaliste, ce-i drept, dar primind lumina numai și numai de la răsărit (vorba, suspectată de unii tot
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12296_a_13621]