4,693 matches
-
în care lucrul cel mai teribil care ni s-a putut întâmpla a fost acela de a fi greșit (sau de a fi devenit victime), participând la erorile altora!... Prin urmare, acum, în încheierea acestor simple dar sincere rânduri de evocare a personalității Domnului Ioan Ion Diaconu, cred și nădăjduiesc că vom ști pe mai departe, să ne cinstim înaintașii așa cum se cuvine, cu toate că în aceste vremuri, prețuim mai mult pe alții de oriunde și de aiurea, căci ni se par
IOAN ION DIACONU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366867_a_368196]
-
gustate și apreciate de foarte mulți și diferiți ori deosebiți ascultători. Volumele de predici ale Părintelui stau acum să apară la Editura „Harisma”. El a fost un om foarte popular, dar care nu a trăit din asta. Chiar îl deranjau evocările și elogiile făcute la adresa lui. Se spune astăzi, și poate pe bună dreptate, că teologia a devenit scolastică, academică. Părintele Galeriu poate constitui un model de teolog și duhovnic care desființa și distrugea, prin naturalețea sa, orice tipar, stereotipie sau clișeu
PARINTELE CONSTANTIN GALERIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366865_a_368194]
-
înfruntându-vă pe mai nimica de ieșeați totuși șifonați, „capitulați” când unul când altul, câteodată amândoi și fără nici un câștig oareșcare,? Și nici măcar nu vă îndârjeați pentru cine știe ce „moștenire”, cum poate o fi crezut lumea din toată această smotoceală „frățească”... Evocarea lor lapidară în această misivă, la întâmplare, vine să sublinieze însușirea de preț a persoanei tale, cumva unicitatea ei într-un timp, loc și împrejurări în care simplitatea n-ar fi fost trăsătura lor dominantă... Dar pe „fârtații” de la Rucăr
SCRISOARE CĂTRE ION (DOREL) ENACHE-ANDREIAŞI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366859_a_368188]
-
acest autor. Făcând în acest sens și istorie literară prin descoperirea unor noi manuscrise ne cunoscute ale lui Gib. I.Mihăescu, citind opera acestui romancier din perspective documentului, în marginea căruia construiește ipoteze critice. Factologia e ținută strâns în mână, evocările despre folcloristul Gh.N.Dumitrescu-Bistrița și pedagogul de excepție Constantin Popian, Al.Odobescu, cercetătorul istoric, preot Dumitru Bălașa, Marin Sorescu, politicianul liberal Ștefan D.Filipescu-Drăgășani, Eugen Petrescu, Cosmin Ionuț Drăghici, Constantin Isărescu, Constantin Șerban, folcloristul Ion N.Popescu, Teofil Popescu, Florin
EMIL ISTOCESCU PUBLICISTICĂ LITERARĂ ŞI SOCIAL-CULTURALĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366915_a_368244]
-
ieromonah și apoi arhimandrit, iar o vreme stareț la Arnota, unde-l va cunoaște, prin anul 1992, viitorul protosinghel de la Schitul Darvari - București și episcop-vicar patriarhal, Ambrozie Meleacă (astăzi episcop la Giurgiu), care-i va face postum și o frumoasă evocare (apărută mai întâi în revista Epifania). De-a lungul vieții sale călugărești de peste o jumătate de veac, Părintele Paulin Lecca a trecut, pe lîngă Frăsinei și Arnota, pe la mai multe mănăstiri (Govora, Cozia, Schitul Rarău, Gologanu, Antim), zilele sfârșindu-și
DESPRE PARINTELE PAULIN LECA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366832_a_368161]
-
defuncți la mijlocul Psalmului 118, după binecuvântările defuncților și la sfârșitul Sfintei Liturghii. Sâmbăta Morților, analogă și simetrică sâmbetei morților dinaintea Cincizecimii, se înscrie, așadar, în cateheza duhovnicească a Triodului grație gândului la moarte, iar în teologia timpului perioadei pregătitoare prin evocarea eshatologică a umanității și a concentrării timpului în rugăciunea pentru defuncți. Așadar, acum în încheierea acestui material vom susține că, oricât am medita asupra morții, oricât am citi sau am discuta pe această temă, este puțin probabil să depășim simplul
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE ZIUA (ZILELE) POMENIRII MORŢILOR ÎN CULTUL ORTODOX – MOŞII DE IARNĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367558_a_368887]
-
vorba de condus orchestre ascultate de către melomani așa cum ascultă doctorul inima, Tiberiu Soare explorează și interegnurile muzicii, ba chiar moderează în prezent o emisiune tv, unde e loc și de muzică ușoară, folclorică, de petrecere, jazz etc... Delectându-se cu evocarea și analiza pe teme muzicale, împreună cu diverși invitați, nu după clasele muzicii, ci după genurile ei, cunoaștem de această dată un alt Tiberiu Soare, foarte jovial, care discută, dezbate și apreciază muzica pentru toți. Unde-i, în acest caz, dirijorul
TIBERIU SOARE. NATURA MUZICII, ÎNTREGITĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367698_a_369027]
-
zi.../ Eu trebuie să mor, trăind printre vii.” În „Baladă”, poezie ce amintește de simbolismul versurilor lui Bacovia, elanul sufletesc al poetei este „temperat” de multitudinea instanțelor memorative ce rezultă din sugerarea ideii de curgere ireparabilă a timpului. Este interesantă evocarea timpului pământesc, finit, în care autoarea înregistrează pasiv anumite stări de conștiință predominate de afect. Poemul se detașează tocmai prin talentul cu care poeta reușește să comunice emoția. “Frunzele plouă/ în cadența timpului/ se aștern/ pe mantia pământului/ și mor
PERPENDICULARA PE UN COLT DE NEMURIRE DE ADINA SAS-SIMONIAK de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 160 din 09 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367183_a_368512]
-
YORK) Autor: Octavian Curpaș Publicat în: Ediția nr. 162 din 11 iunie 2011 Toate Articolele Autorului justitia @ justice . com Roman de factură psihologică, “Viața pe fugă” de Mirela Roznoveanu se remarcă prin interesul pentru social, pentru descrierea de persoanje și evocarea în detaliu a mediului, dar și prin modul exemplar în care autoarea știe să surprindă exteriorizarea sufletului, mutațiile sufletești sau interiorizarea lumii în conștiința personajelor. Volumul este scris în exil și zugrăvește cu măiestrie nu doar Lumea Nouă, ci și
VIATA PE FUGA SAU EXPERIENTA AMERICANA IN VIZIUNEA MIRELEI ROZNOVEANU (NEW YORK) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 162 din 11 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367227_a_368556]
-
scris în exil și zugrăvește cu măiestrie nu doar Lumea Nouă, ci și momente cheie din trecutul României comuniste. Roman de factură psihologică, “Viața pe fugă” de Mirela Roznoveanu se remarcă prin interesul pentru social, pentru descrierea de persoanje și evocarea în detaliu a mediului, dar și prin modul exemplar în care autoarea știe să surprindă exteriorizarea sufletului, mutațiile sufletești sau interiorizarea lumii în conștiința personajelor. Volumul este scris în exil și zugrăvește cu măiestrie nu doar Lumea Nouă, ci și
VIATA PE FUGA SAU EXPERIENTA AMERICANA IN VIZIUNEA MIRELEI ROZNOVEANU (NEW YORK) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 162 din 11 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367227_a_368556]
-
înțelege, fenomenologic, o anumită transformare a unui loc - spațiu. Prin corelarea individului, a persoanei în cadrul comunității, pe o perioadă de timp concretă, s-a fundamentat umanitatea creatoare în istorie. [1] Unul din filosofii români avea să puncteze sensul istoriei gândind evocarea trecutului ca o fiind o transfuzie a sângelui prezent în umbrele trecutului. Tot trecutul, cu urmele arheologice și cronicile sale, înseamnă o parte din noi, fii ai prezentului. Unul din filosofii români avea să puncteze sensul istoriei gândind evocarea trecutului
AFLAT INTRE ISTORIE SI ESHATOLOGIE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367004_a_368333]
-
gândind evocarea trecutului ca o fiind o transfuzie a sângelui prezent în umbrele trecutului. Tot trecutul, cu urmele arheologice și cronicile sale, înseamnă o parte din noi, fii ai prezentului. Unul din filosofii români avea să puncteze sensul istoriei gândind evocarea trecutului ca o fiind o transfuzie a sângelui prezent în umbrele trecutului. Tot trecutul, cu urmele arheologice și cronicile sale, înseamnă o parte din noi, fii ai prezentului. [2] Dacă acceptăm ideea potrvit căreia istoria este cadrul divin în care
AFLAT INTRE ISTORIE SI ESHATOLOGIE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367004_a_368333]
-
ani.” În lumina acestor gânduri, autoarea trasează în „Ars poetica”, principalele linii ale liricii sale - o lirică modernă, în care zăpezile aduc nota de mister și vorbesc despre un univers poetic prin excelență subiectiv. Eul liric este clar definit, iar evocarea anotimpurilor sugerează intrarea în universalitate si dorința de a atinge prin scris, perfecțiunea. „Zăpezile acestea/ Ning întotdeauna/ În chip poetic./ Nu rămâne decât/ Să trec puntea/ Anotimpurilor/ Și să le deznod.” "O șansă pentru poezie" se remarcă prin totala transparență
MEDITATII LIRICE IN STIL MODERN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 170 din 19 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367240_a_368569]
-
fugare considerații fără să remarcăm monumentalul interviu (27 de pagini) cu Ioan Cărmăzan, realizat de Vasile Dogan în primăvara acestui an (31martie 2016)- „Despre Timișoara cu dragoste”, care deschide, vectorial, această antologie, dând sens, finalitate și consistență întregii alcătuiri... O evocare nostalgică și o ocrotire tandră, peste timp, a tineretii noastre, care conferă orașului de pe Bega distincție de topos absolut al iubirii, iar acestor soli ai Banatului- „frunce”, titlul de heralzi eminenți ai iubirii eterne de frumos... Constantin Stana 24 septembrie
PROLEGOMENE LA IUBIRE de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2112 din 12 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368718_a_370047]
-
din București. A fost o prezență activă în cadrul școlii rucărene cu articole, studii, comunicări și conferințe. A elaborat o interesantă "Monografie a satului Podul Dâmboviței", comuna Dâmbovicioara. Un exemplar din această lucrare se găsește la Arhivele Naționale din București. Unele evocări ale eroilor rucăreni - dascăli căzuți în al doilea război mondial, le-a publicat în presa județeană, musceleană și în revista "România Mare". O doamnă puțintică la trup, tăcută și discretă, cu o clamațiune domoală în care strecura cu dibăcie un
PROFIL DE DASCĂL: LUCREŢIA DULAMĂ (1911-2004) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364707_a_366036]
-
Oastei Domnului pentru marea confruntare cu ateismul militant comunist?” În orice caz, cuvintele lui Iosif Trifa străbat peste timp, prin salutul ostășesc „Slăvit să fie Domnul! Amin.” Rusia, octombrie 1988 În caleidoscopul subiectelor din cartea „Pași spre lumină” se distinge evocarea unei călătorii a autorului, în Rusia lui Gorbaciov, într-o perioadă de avânt a perestroikăi, care a marcat începutul sfârșitului sistemului comunist. Astfel, într-un articol intitulat sugestiv „Cu Biblia în Rusia sau impresii de călătorie în U.R.S.S.”, scris
O CARTE DESPRE SFINTENIE SI RENASTERE SPIRITUALA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349649_a_350978]
-
o perioadă acum uitată, când însă, începeau să se întrezărească zorile unei noi epoci. Călătorind la Moscova și după aceea, la Leningrad, autorul ne redă prin cuvinte bine alese, acel gust dulce amar din vremea de sfârșit a comunismului. O evocare ce ne este în mare măsură familiară, a Rusiei Sovietice din acea perioadă, sună astfel: „Străzi aglomerate, oameni cu pungi, genți, plase, troleibuze, autobuze, tramvaie, metrou. Milițieni la colț de stradă, mașini grăbite, care nu acordă nici o prioritate pietonilor, ci
O CARTE DESPRE SFINTENIE SI RENASTERE SPIRITUALA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349649_a_350978]
-
astăzi un punct de referință în creația enesciană. Iată cum descrie compozitorul travaliul creării acestei lucrări: «O concepusem cu atâta dragoste și naivitate! Încercasem să evoc în acastă suită simfonică unele din amintirile mele din copilărie (...) Era o foarte îndepărtată evocare ce reînvia imagini simple din țara mea natală, pe care o părăsisem de opt ani și care mă face și astăzi să-i regăsesc mireasma și priveliștile.»”. „Însemne ale statalității și identității noastre (precum drapelul, stema, imnul, moneda) și chiar
IMNUL REGAL, ÎNVEŞMÂNTAT MUZICAL ÎN „POEMA ROMÂNĂ”, DE GEORGE ENESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350367_a_351696]
-
aproape revuistic, după gustul meu), această a doua Pogany ne conduce la ideea unui arhetip pe care pictorul îl deduce din mai multe femei, deși parcă nu în același sens platonic al maestrului. Sculpturile lui Brâncuși devin, la Niram, pretexte, evocări, trimiteri înspre contemporaneitatea și intimitatea pictorului. Să privim acum Legea relativității niramiană. Pe o structură din lemn, asemănătoare cu un șasiu pictat pe dos, descifrăm tripticul evocării perfecțiunii formale. În centru, doi bărbați descărnați, cu aparență de năluci, cercetează pe
LECŢIA LUI BRÂNCUŞI de DAN CARAGEA în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350408_a_351737]
-
în același sens platonic al maestrului. Sculpturile lui Brâncuși devin, la Niram, pretexte, evocări, trimiteri înspre contemporaneitatea și intimitatea pictorului. Să privim acum Legea relativității niramiană. Pe o structură din lemn, asemănătoare cu un șasiu pictat pe dos, descifrăm tripticul evocării perfecțiunii formale. În centru, doi bărbați descărnați, cu aparență de năluci, cercetează pe orbește (aluzie la geamăna Sculptură pentru orbi) anatomia unei muze adormite, frumusețea reală a Modelului. În dreapta, de veghe, în semiîntuneric, vedem frumusețea Operei (chipul de bronz lucitor
LECŢIA LUI BRÂNCUŞI de DAN CARAGEA în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350408_a_351737]
-
doua temă feminină o întâlnim în Muza adormită, 1909-1910. Muza brâncușiană apare, la Romeo Niram, „descompusă” într-o mască hipnotică, reflectată, și un chip de vis, abia perceptibil în partea superioară a pânzei. În centru, sculptura maestrului, din nou, ca evocare. Compoziția este încadrată de „cariatide”, mai carnale însă de această dată. Un bun efect al cromaticii. Dar putem vorbi oare la propriu de cariatide? Aș zice că înțelegerea „arhitecturală” ne-ar face să cădem, mai degrabă, într-o capcană. Personal
LECŢIA LUI BRÂNCUŞI de DAN CARAGEA în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350408_a_351737]
-
fie și destul de stângaci prins în cuvinte, „rotundul” artistic al prietenului meu. Un om cu chip luminos, frumos la suflet, blajin și delicat, care abia acum, spre anii senectuții, mai „scapă” câte o amintire, la ceas de taină” O emoționantă evocare îi face și actorului Adrian Pintea, în articolul: „Ne e foarte dor de dumneavoastră, domnule Pintea!... Imensa erudiție a autoarei iese la iveală în fiecare text, printr-un bogat conținut și referiri la marile spirite ale umanității din care citează
PAŞI DE ISTORIE INSTANT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348972_a_350301]
-
iată, 22 de volume nu sunt de ici de colo, cid oar câteva repere. Mariana Cristescu pune accent însă, pe omul Zeno Ghițulescu și valențele lui spirituale și morale. Un emoționant Memento îi face și solistei folk Tatiana Stepa, în evocarea: „S-a stins „sunetul în formă de suflet”... Și actorului de excepție Mircea Albulescu îi face un Laudatio cu prilejul zilei aniversare, dorindu-i: „La mulți ani, maestre Mircea Albulescu!” Nici decernarea premiului Nobel pentru Literatură, scriitoarei germane Herta Muller
PAŞI DE ISTORIE INSTANT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348972_a_350301]
-
Național de Istorie a României, în cadrul Târgului de carte AMPLUS. Vor fi prezenți ambasadorii Albaniei și României, scriitori, critici literări, artiști, jurnaliști, membri ai comunității albaneze și prieteni ai organizației noastre, iubitori de cultură. Lansarea va fi de fapt o evocare a poetului Cezar Ivănescu, ai cărui strămoși, originari din sudul Albaniei, s-au stabilit în România în secolul al XIX-lea. Prietenii poetului vor rosti scurte alocuțiuni și va fi prezentată o expoziție cu lucrări de pictură dedicate scriitorului. Autor
LANSAREA VOLUMULUI „CEZAR, FIUL XANTIPEI” de MARIA DOBRESCU în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349082_a_350411]
-
Baciu, Florin Creangă. Tehnoredactare: Alexandru Dănescu. Adresa: str. Universității, nr. 7; Cluj. Decembrie 1968, Cluj. De remarcat mai întâi absența tripletei care se va afla ulterior la conducerea revistei: Marian Papahagi, Ion Pop și Ion Vartic. Peste ani, în diverse evocări, cei trei vor figura drept întemeietorii „Echinoxului”. Dar, așa cum se vede, adevărul este altul. Însă situațiile lor sunt diferite. Marian Papahagi, coleg de an la Filologie cu Eugen Uricaru, Adrian Popescu și Marcel Runcanu, este, într-adevăr, un echinoxist fondator
REVISTA ECHINOX- ÎNTRE LIBERTATEA CREAŢIEI ŞI PRESIUNEA IDEOLOGICĂ COMUNISTĂ, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348371_a_349700]