44,964 matches
-
fi permis să se fure ca-n codru, precizează Eliade, dar de a fi lăsat "să se distrugă burghezia națională în folosul elementelor alogene" și "să se deznaționalizeze profesiunile libere". Cu o frumoasă întorsătură retorică, M. Eliade îi laudă pe evrei ("le înțeleg lupta și le admir vitalitatea, tenacitatea, geniul") pentru că ei s-ar bate "din răsputeri să-și mențină pozițiile", adică "primatul economic și politic". Așadar, materialismul, economic și politic, nu e pur și simplu o lipsă de spiritualitate, cum
Paradoxul românesc by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16585_a_17910]
-
azi, doctrina naționalistă începe de la a sublinia dimensiunea spirituală a neamului și de la a proclama misiunea noilor generații "de a face istorie, iar nu politică", și ajunge la epurarea din economie și din administrație a elementelor alogene. Nu doar de evrei e vorba, ci și de unguri, bunăoară. Străinii sînt judecați de Eliade în raport nu cu vreo contribuție culturală, ci cu gradul de supușenie față de statul român. După 1918, scrie el, guvernanții i-au uitat pe sașii și pe șvabii
Paradoxul românesc by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16585_a_17910]
-
1918, scrie el, guvernanții i-au uitat pe sașii și pe șvabii din Ardeal care au votat în totalitate alipirea la România Mare și i-au favorizat în schimb pe maghiari, care și-au făcut netulburați mendrele, ca și pe evreii care s-au consolidat în toate orașele de peste munți. Eliade oferă guvernanților români modelul celor din Iugoslavia și Ungaria, ambele state autoritare. Și iată ideea centrală a acestei critici, pe care, dacă o vom citi cu atenție, o vom regăsi
Paradoxul românesc by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16585_a_17910]
-
Paul Miron. Aici locuiau mulți români, dar erau și polonezi, și unguri, ucraineni, sîrbi, în sfîrșit, un cămin multinațional. Și frecventați comunitatea rusă? Nu pot spune că o frecventam. Mi-am amintit însă de o întîmplare cu Léon Zander, un evreu mititel... Autorul unei cărți splendide despre "binele la Dostoievski", în general se scriu cărți numai despre "răul la Dostoievski"... Cînd am făcut cunoștință cu Zander, prima întrebare pe care mi-a pus-o a fost ce știu despre Mircea Vulcănescu
Theodor Cazaban: "În Scânteia erau asemenea minciuni, încît mi s-a părut un ziar mai mult decît suprarealist" by Cristian Bădiliță () [Corola-journal/Journalistic/16541_a_17866]
-
Cînd am făcut cunoștință cu Zander, prima întrebare pe care mi-a pus-o a fost ce știu despre Mircea Vulcănescu? Și eu i-am răspuns: "Am aflat că a murit în închisoare". Și atunci l-am văzut pe acest evreu ortodox, foarte bun ortodox, cum își face o cruce, așa, din frunte pînă jos, o cruce rusească. Pentru că auzise c-a murit Mircea Vulcănescu.
Theodor Cazaban: "În Scânteia erau asemenea minciuni, încît mi s-a părut un ziar mai mult decît suprarealist" by Cristian Bădiliță () [Corola-journal/Journalistic/16541_a_17866]
-
era un ministru israelian călătorind incognito și venit cu misiunea de a cumpăra arme, se bătea cu sioniștii pe care MacMordie îi alertase spunîndu-le de sosirea lui Piparfat, membru al mișcării Septembrie Negru. Un pic mai încolo, un grup de evrei bătrîni ținea niște pancarte care îl denunțau pe Peipmann, dar ei erau copleșiți la număr de grupurile de irlandezi, care fuseseră informați că O'Piper e un membru de seamă al IRA, Armata de Eliberare Irlandeză. - Polițiștii sînt toți irlandezi
Tom Sharpe "Marea aspirație" (fragment) by Radu Pavel Gheo () [Corola-journal/Journalistic/11824_a_13149]
-
făcut adesea să-mi pierd răbdarea în fața preocupărilor limitate ale multor poeți englezi. Am început să scriu în jurul lui 1950. Eram pe atunci extrem de conștientă că sunt o intrusă dar eram mândră că am rădăcini altundeva. Toți bunicii mei erau evrei ruși, veniți în Anglia la sfârșitul veacului al XIX-lea. Cele două familii erau foarte diferite. Tatăl mamei, geamgiu, o ducea bine și copiii lui au făcut facultate, doi dintre ei la Cambridge. Familia tatei lucra în comerțul cu lemn
Elaine Feinstein "Îmi descopăr vocea pe măsură ce scriu" by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/11847_a_13172]
-
Am trăit într-o insulă de pace." Ca o ultimă întrebare: de ce rasă, religie, grup de poeți, tip de poezie ții? E.F. Cred că poemul meu e foarte diferit de Fainlight, care scrie doar despre ea. Eu caut soarta poporului evreu în totalitate, istoria lui mereu amenințată. Sunt poetă britanică, de origine rusă și evreiască. }in de familia mea și de un grup de prieteni buni, poeți romancieri, care se-ntâmplă să locuiască pe câteva continente și în Londra. Poemul acela
Elaine Feinstein "Îmi descopăr vocea pe măsură ce scriu" by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/11847_a_13172]
-
Londra. Poemul acela l-am scris la Cordova, unde timp de o săptămână am ajutat un grup de poeți să-mi traducă pozia în spaniolă. Lucrurile stau cu totul altfel acolo, fiindcă doar de vreo douăzeci de ani au avut evreii voie să revină. Repet, caut soarta poporului evreu în totalitate, istoria lui mereu amenințată.
Elaine Feinstein "Îmi descopăr vocea pe măsură ce scriu" by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/11847_a_13172]
-
unde timp de o săptămână am ajutat un grup de poeți să-mi traducă pozia în spaniolă. Lucrurile stau cu totul altfel acolo, fiindcă doar de vreo douăzeci de ani au avut evreii voie să revină. Repet, caut soarta poporului evreu în totalitate, istoria lui mereu amenințată.
Elaine Feinstein "Îmi descopăr vocea pe măsură ce scriu" by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/11847_a_13172]
-
pe de altă parte, și cartea unei oarecari deschideri declarative către Apus". O asemenea degringoladă, o asemenea pendulare între centrele de putere și între varii concepții politice a favorizat dezlănțuirea naționalismului (pe urmele aberantului național-comunism), a antisemitismului (ridicol, deoarece numărul evreilor din România este mai scăzut decît oricînd), antimaghiarismul (evident, desuet) și chiar antiamericanismului (ca o altă reminiscență a ideologiei comuniste ce și-a găsit drept alibi antiglobalizarea). Altfel spus, găsim sechelele cu tendințe reconstitutive ale vechiului centralism care apasă precum
Cine este Ovidiu Pecican? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11858_a_13183]
-
dlui Dan Botta nu mi le explic decât prin aceea că d-sa a auzit, probabil, de noile legi cu privire la exproprierea bunurilor evreiești și și-a închipuit că pe moșiile mele ar fi rost de vreun chilipir. Că nu sunt evreu e, desigur, un nenoroc pentru dl Botta". Blaga a spus, cu vehemență, tot ce avea de spus și se retrage din scenă. Adversarul său insistă zadarnic, pierdut în fumul petardelor detonate cu efect. Ultimul episod în această înverșunată confruntare verbală
Lucian Blaga și Dan Botta: sfârșit de partidă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11884_a_13209]
-
Iar cînd tribunul a anunțat că va face justiție pe stadion, cu mitraliera, asta i-a motivat și mai mult. Filialele s-au simțit trădate de Vadim Tudor cînd acesta și-a înmuiat discursul extremist și, culmea, a angajat un evreu să-i facă noua imagine și campania electorală. Dacă această manevră s-ar fi dovedit cîștigătoare, nimeni nu și-ar fi permis să mîrîie împotriva lui CVT. Peremiștii ar fi căzut pe spate în fața geniului politic al părintelui partidului. Or
Onorificul CVT by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11920_a_13245]
-
Independance roumaine", unde afirmă că nu avem, ca într-un deșert, nici un fel de mișcare literară și nici nu am avut (p. 112-119). Negația e totală și radicală. Dintre opiniile sale politice, cel mai ciudat sună astăzi cele despre situația evreilor. Caragiale nu credea în 1900 în probabilitatea unei reușite a mișcării sioniste, pentru că "nu e acum vremea de a se fonda națiuni" (p. 98). Condamnă "exclusivismul evreilor" și propune ca soluție "complecta lor fuzionare cu celelalte popoare, renunțând cu desăvârșire
Caragiale în tradiția interviului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11953_a_13278]
-
radicală. Dintre opiniile sale politice, cel mai ciudat sună astăzi cele despre situația evreilor. Caragiale nu credea în 1900 în probabilitatea unei reușite a mișcării sioniste, pentru că "nu e acum vremea de a se fonda națiuni" (p. 98). Condamnă "exclusivismul evreilor" și propune ca soluție "complecta lor fuzionare cu celelalte popoare, renunțând cu desăvârșire la solidaritatea lor internațională" (p. 100). Îl neliniștește faptul că "ura contra evreilor e la noi foarte mare" (p. 105). Acest "antisemitism acut" (p. 107) aparținea societății
Caragiale în tradiția interviului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11953_a_13278]
-
pentru că "nu e acum vremea de a se fonda națiuni" (p. 98). Condamnă "exclusivismul evreilor" și propune ca soluție "complecta lor fuzionare cu celelalte popoare, renunțând cu desăvârșire la solidaritatea lor internațională" (p. 100). Îl neliniștește faptul că "ura contra evreilor e la noi foarte mare" (p. 105). Acest "antisemitism acut" (p. 107) aparținea societății românești de la 1900. Mai notez, dintre ciudățenii, opinia că studenții nu trebuie să facă politică: "să ducă mai întâi la bun capăt studiile începute și apoi
Caragiale în tradiția interviului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11953_a_13278]
-
acesteia. Postul este o stare de libertate, stăpânire de sine, întemeiate pe nevoință și înfrânare. În ceea ce privește „cultura consumului“, cred că este bine să înțelegem în ce constă aceasta, ce presupune ea. Dacă vom face referire la Vechiul Testament, vom constata că evreii, în țara Egiptului, aveau o mentalitate de sclavi ai societății de consum („mai bine muream în Țara Egiptului“ unde căldările erau pline cu carne). De această mentalitate nu au scăpat nici când Dumnezeu i-a scos din țara Egiptului, călăuzindu
DESPRE SFÂNTA CRUCE ŞI POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE, CU ROADELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382702_a_384031]
-
prin pustiul din Egipt până în Canaan: „Dumnezeule, când mergeai Tu înaintea poporului Tău, când treceai Tu prin pământ pustiu, pământul s-a cutremurat și cerurile s-au topit și Sinaiul s-a clătinat de la fața Dumnezeului lui Israel“. Totuși, poporul evreu nu se poate elibera de mentalitatea de sclav. De aceea, Dumnezeu îi poartă în pustie 40 de ani, astfel încât toți cei ce aveau memoria robiei egiptene (unde erau sclavi, dar căldările pline de carne) își lasă oasele în pustie. Vor
DESPRE SFÂNTA CRUCE ŞI POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE, CU ROADELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382702_a_384031]
-
senină, se ocupă de ceea ce deosebește esențial cele două religii: creștină și mozaică. Tălmăcesc doar unele fragmente ce mi s-au părut mai interesante pentru cititorul de astăzi, avizat. * * * " Dintre toți cei ce au atacat religia creștină în scrierile lor, evreii sunt poate cei mai de temut; iar dacă le-ai opune minunile Domnului nostru Isus Cristos, unui cărturar mediocru i-ar fi cu neputință să le țină piept iudeilor (...). "Toldo Jeschut este cea mai veche scriere iudaică îndreptată împotriva religiei
Voltaire despre evrei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16036_a_17361]
-
că Isus a fost fiul adulterin născut de Miriah sau Mariah și conceput de un ostaș pe nume Josif; se mai povestește că Isus și Juda au vrut fie să devină căpeteniile unei secte; că amîndoi păreau a face minuni(...). "Evreii nu au scris deloc împotriva mahomedanismului; ei nu nesocotesc mahomedanismul, ca doctrina noastră; explicația fiind evidentă: musulmanii nu fac un Dumnezeu din Isus Cristos (...). " După scrierea faimoasă Nissachon Vetus cunoaștem disputa ce avu loc între rabinul Zechiel și fratele dominican
Voltaire despre evrei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16036_a_17361]
-
osîndit să fie ucis cu pietre. Nu putem crede în evangheliile voastre cu atît mai mult decît pretinsele scrisori ale lui Pilat presupuse de voi. Această deșartă învățătură rabinică era lesne de răsturnat. Regina însă puse capăt disputei întrebîndu-i pe evrei de ce puțeau? "Același Zechiel ținu mai multe conferințe despre care unul din ucenicii săi ne dă seama. Fiecare parte își atribui victoria, deși aceasta nu putea fi decît de partea adevărului. "Pavăza credinței, scrisă de un evreu pe nume Isaac
Voltaire despre evrei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16036_a_17361]
-
disputei întrebîndu-i pe evrei de ce puțeau? "Același Zechiel ținu mai multe conferințe despre care unul din ucenicii săi ne dă seama. Fiecare parte își atribui victoria, deși aceasta nu putea fi decît de partea adevărului. "Pavăza credinței, scrisă de un evreu pe nume Isaac, descoperită în Africa e cu totul superioară relatării lui Zechiel, care este foarte confuză și plină de puerilități. Isaac este metodic și un foarte bun dialectician; niciodată eroarea nu avu poate un mai mare sprijin. El a
Voltaire despre evrei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16036_a_17361]
-
care apoi le-au tipărit amîndoi în anul 1687. A fost, poate, cea dintîi dispută între doi teologi în care nu se aruncară ocări, dimpotrivă amîndoi adversarii purtîndu-se unul față de celălalt cu tot respectul. "Limborch respinge spusele marelui și ilustrului evreu, care, la rîndul său respinge formulele marelui și ilustrului creștin. Orobio nu vorbește niciodată de Isus Cristos decît cu cea mai mare grijă. Iată miezul disputei." (Va urma)
Voltaire despre evrei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16036_a_17361]
-
000 lei �Istoria genialului Eduard Sam" Ca și romanul lui Czesław Miłosz, Grădina, cenușa e o scriere autobiografică, construită în jurul imaginii tatălui, Eduard Sam, un nebun pasionant, un original stîrnind amoruri înflăcărate și dușmănii pe măsură, sortit să piară, ca evreu, într-un lagăr nazist. E, în același timp, povestea lui Andreas Sam, fiul - Bildungsroman și Carte a Morților. Dispariția în holocaust a acestui antierou e încă și mai absurdă - Sam nu-și revendică niciodată apartenența la comunitatea evreiască (în plus
Europa de lîngă noi by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16047_a_17372]
-
Kozlov ( Capcana), Alfred Reisner (Impresarul) și doctorul Gottlieb (Rîndul rătăcit). Finalul din Logaritmi poate fi o cheie pentru aceste interesante �povestiri ciudate" evreiești: �"Alte popoare au învățat, au cercetat și au făcut descoperiri în matematică, fizică, chimie, astronomie. Dar noi, evreii, ne îndopăm creierii cu o lege măruntă despre ce e de făcut cu un ou ouat într-o zi de sîmbătă." Mi-a răsunat în minte și răspunsul pe care i l-a dat tata: "E mai multă înțelepciune în
Europa de lîngă noi by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16047_a_17372]