2,152 matches
-
sunt în prezent în această situație. Pentru aceștia, societatea are de rezolvat o serie de ecuații care să vizeze în final acceptarea lor în comunitățile școlare, de către ceilalți actori participanți la procesul de învățământ, astfel încât să se evite marginalizarea și excluziunea lor socială care ar contribui, o dată în plus, la sporirea - pe nedrept - a neșanselor acestor copii. Integrarea reușită a acestor elevi seropozitivi este însă un proces dificil și nu lipsit de capcane. O parte dintre aceste capcane sunt consecința prejudecăților
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
3.5), finanțarea publică a locuirii (5.3.6), cadrul instituțional (5.3.7) și cel legislativ (5.3.8). Finalul capitolul 5 este rezervat situației locuirii la populația de romi din România (5.3.9) și unei analize privind excluziunea de la locuire și persoanele fără adăpost (5.3.10). Ultimul capitol prezintă concluziile și direcțiile de acțiune. Obiectivele sau direcțiile de acțiune vizează: - eliminarea sărăciei extreme și a excluziunii sociale, - promovarea accesului tuturor persoanelor la o locuire adecvată, decentă, - modernizarea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
de romi din România (5.3.9) și unei analize privind excluziunea de la locuire și persoanele fără adăpost (5.3.10). Ultimul capitol prezintă concluziile și direcțiile de acțiune. Obiectivele sau direcțiile de acțiune vizează: - eliminarea sărăciei extreme și a excluziunii sociale, - promovarea accesului tuturor persoanelor la o locuire adecvată, decentă, - modernizarea urgentă a fondului de locuințe, - orientarea politicilor de locuire, - asigurarea întreținerii și reabilitarea fondului de locuințe existent, - dezvoltarea capacității de intervenție a autorităților centrale și locale (p. 234). Concluzia
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
pluralismului democratic, argumentează faptul că "politica ideilor" din liberalismul clasic conform căreia relevante sunt ideile și mesajele pe care le susțin în spațiul public reprezentanții cetățenilor și nu identitatea sau apartenența socială a acestora rămâne importantă, însă nu rezolvă problema excluziunii politice a grupurilor pe criterii de gen, etnie sau rasă. În schimb, "politica prezenței" (prezența în viața politică a reprezentanților grupurilor marginalizate/exluse), pe lângă faptul că reușește să confere mai multă legitimitate și reprezentativitate democrației, rămâne modalitatea cea mai eficientă
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
Despre Domn și miniștri secțiunea i Despre Domn Art. 82. Puterile constituționale ale Domnului sunt ereditare, în linie coborâtoare directă și legitimă a Măriei-Sale Principelui Carol 1 de Hohenzollern Sigmaringen, din bărbat în bărbat prin ordinul de primogenitură și cu excluziunea perpetuă a femeilor și coborâtorilor lor. Coborâtorii Măriei-Sale vor fi crescuți în religiunea ortodoxă a Răsăritului. Art. 83. În lipsă de coborâtori în linie bărbătească ai Măriei Sale Carol I de Hohenzollern Sigmaringen, succesiunea Tronului se va cuveni celui mai în
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
nivel 1, 20 de indicatori de nivel 2 și 48 de indicatori la nivelul 3. Temele și sub-temele la care se referă sistemul de indicatori statistici ai dezvoltării durabile pentru România sunt: • Dezvoltare economică: investiții, competitivitate, populație ocupată; • Sărăcie și excluziune socială: sărăcie, accesul pe piața forței de muncă, alte aspecte ale excluderii sociale; • Îmbătrânirea societății: ajustarea pensiilor, schimbări demografice, susținere financiară public; • Sănătate publică: protecția sănătății umane și stiluri de viață, siguranța alimentară și calitate; • Schimbarea climei și a energiei
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
stimulent pentru oameni în îmbunătățirea muncii sau dobândirea de noi competențe, dar și motiv pentru crimă, sărăcie și excludere socială. Există un set de indicatori care măsoară sărăcia pe vârstă, sex, statut de activitate și un alt set care măsoară excluziunea socială, atât în spațiu cât și în timp. 3.3.3 Indicatori structurali Din nevoia de a evalua progresele realizate de către Uniunea Europeană în îndeplinirea obiectivului strategic stabilit pentru ultimul deceniu, „de a deveni cea mai competitivă și dinamică economie din
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
de 4 parametrii (numere cuantice). Funcție de valorile pe care le au acești parametrii, electronii sunt structurați pe straturi, substraturi și orbitali. Electronii nu se distribuie oricum în învelișul electronic, ci în conformitate cu anumite legități: principiul stabilității (principiul minimului de energie), principiul excluziunii (Pauli), regula lui Hundt, „regula sumei”. Formula electronică (configurația electronică) reprezintă distribuția electronilor unui atom pe straturi, substraturi și orbitali, în ordinea crescătoare a energiei. O serie de descoperiri de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX au
Chimie anorganică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire. In: CHIMIE ANORGANICĂ SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/726_a_1055]
-
apoi de Dumitru Trancă. Zvonul că și romanul său e „tare” a luat-o înaintea judecății comentatorilor. *În fiecare zi mă înving, ca să nu fiu învins. *Priveam icoana și nu știam dacă gestul lui Crist înseamnă, pentru mine, iertare sau excluziune!... *Steaua Nordului! Mereu prezentă în variantele mele de trecut. Efectiv, o „enigmă”. „Enigma din Nord”! Ce vag, ce eufemistic sună cînd spui (eu n-o fac): „Am avut «discuții» în casă”. Fraza nu evocă tensiunea, iritarea, exasperarea, amărăciunea finală pe
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
ce au negociat varianta finală a strategiei guvernamentale pentru Îmbunătățirea situației romilor erau: a) reprezentanții societății civile rome, care doreau crearea unor structuri „autonome” de reprezentare a intereselor romilor În cadrul aparatului guvernamental. Aceștia considerau că problemele legate de discriminare și excluziunea socioeconomică a multor comunități de romi sunt o responsabilitate a statului român și, de aceea, trebuie create mecanisme care să coordoneze implementarea măsurilor pentru romi din cadrul fiecărui minister; b) reprezentanții Partidei Romilor, care aveau legitimitatea politică necesară de a participa
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
promovarea unei agende și a unui discurs comun ține de maturitatea și capacitatea reprezentanților romi de negociere a propriilor poziții din interiorul grupului astfel Încât, În exterior, să apară un mesaj unitar și coerent. Blocajele există, Însă și datorită mecanismelor de excluziune din societatea românească ducând la crearea unor dihotomii false: noi (români) vs. ei (romii). Rolul instituțiilor statului ar trebui să fie de reprezentare echitabilă a intereselor fiecărui grup etnic din societate, nu să promoveze politici care, În cele din urmă
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
garretiene care și-o revendică În cazul romanului Descompunerea. Raza de acțiune intertextuală a titlului nu se oprește aici. Sphinx-ul repune pregnant pe tapet problema identității subiectului modern, confruntat cu o represivă istorie a sexualității sinonimă cu un repertoriu al excluziunilor de tot felul. Desigur, În primul rînd, titlul Sphinx e livresc. N-ar fi fost niciodată ales de tinerele scriitoare thrash din ziua de astăzi - gen Virginie Despentes, Claire Legendre sau Lolita Pille, pentru care orice aluzie culturală Înaltă este
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
sociologic al geopoliticii românești interbelice CONVORBIRI SOCIOLOGICE Septimiu Chelcea Opinia publică despre criminalitate, justiție și poliție / Alexandru Rizescu Instituția „vecinătății” în Mărginimea Sibiului - mod învățat de gândire și reper referențial al nivelului de civilizație / Vlad Grigoraș Relația dintre sărăcie și excluziune într-o perspectivă longitudinală / Adrian Hatos, Sergiu Bălțătescu Probleme metodologice în măsurarea sărăciei. Învățăminte dintr-o anchetă în Oradea / Ștefan Cojocaru „Jumătatea plină”. Un experiment pentru aplicarea Anchetei Apreciative / Elena Herda Orașul Fetești / Ana Bleahu Migrația românească în Spania / Remus
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
and also hardened by the village communities and continued on a different plan by „The Brotherhood Institution”it has a dominant influence in the Romanian village social life from „Mărginimea Sibiului”. Primit la redacție: aprilie 2005 Relația dintre sărăcie și excluziune într-o perspectivă longitudinală Vlad Grigoraș Universitatea București Dacă în abordările teoretice relația dintre sărăcie și excluziune este obligatorie (prima fiind fie dimensiune, fie predictor al celei din urmă), studiile empirice ce utilizează date transversale au arătat că aceste două
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
it has a dominant influence in the Romanian village social life from „Mărginimea Sibiului”. Primit la redacție: aprilie 2005 Relația dintre sărăcie și excluziune într-o perspectivă longitudinală Vlad Grigoraș Universitatea București Dacă în abordările teoretice relația dintre sărăcie și excluziune este obligatorie (prima fiind fie dimensiune, fie predictor al celei din urmă), studiile empirice ce utilizează date transversale au arătat că aceste două concepte abia dacă se intersectează. Utilizând date de anchetă panel (1995-1997), lucrarea de față, susține că excluziunea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
excluziune este obligatorie (prima fiind fie dimensiune, fie predictor al celei din urmă), studiile empirice ce utilizează date transversale au arătat că aceste două concepte abia dacă se intersectează. Utilizând date de anchetă panel (1995-1997), lucrarea de față, susține că excluziunea multidimensională (identificată prin analiză cluster pe diferite variabile - locuire, bunuri de lungă durată, educație, participare pe piața muncii) este mai bine prezisă dacă privim indivizii longitudinal decât dacă utilizăm doar o perspectivă statică (folosind anchete transversale). Mai mult decât atât
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
pe diferite variabile - locuire, bunuri de lungă durată, educație, participare pe piața muncii) este mai bine prezisă dacă privim indivizii longitudinal decât dacă utilizăm doar o perspectivă statică (folosind anchete transversale). Mai mult decât atât, relația slabă dintre sărăcie și excluziune se datorează în principal perioadei „prinse” de către date, devenind mai puternică pe măsură ce lărgim intervalul de observație. Introducere Cele două teme abordate în studiul de față sunt probabil dintre cele mai prolifice în literatura sociologică actuală. Frecvent apar lucrări ce își
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
puternică pe măsură ce lărgim intervalul de observație. Introducere Cele două teme abordate în studiul de față sunt probabil dintre cele mai prolifice în literatura sociologică actuală. Frecvent apar lucrări ce își propun fie să analizeze mici „felii” ale fenomenelor de sărăcie/excluziune, fie să le trateze sistemic. Elementul comun al celor mai multe dintre aceste studii îl reprezintă accentul pus pe interdependența dintre excluziune socială și sărăcie. Chiar dacă această legătură pare firească (fiind prezentată adesea ca de la sine înțeleasă), puține studii au demonstrat relația
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
prolifice în literatura sociologică actuală. Frecvent apar lucrări ce își propun fie să analizeze mici „felii” ale fenomenelor de sărăcie/excluziune, fie să le trateze sistemic. Elementul comun al celor mai multe dintre aceste studii îl reprezintă accentul pus pe interdependența dintre excluziune socială și sărăcie. Chiar dacă această legătură pare firească (fiind prezentată adesea ca de la sine înțeleasă), puține studii au demonstrat relația implicită. Fără nici un dubiu, lucrările calitative sunt decisive în argumentare. În cazul lor, este mai ușoară identificarea relației presupuse - cercetătorul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
dintre cei situați deasupra praguluide sărăcie. Pentru indivizii între 18 și 60 de ani, doar 40% dintre șomeri și 51% dintre cei fără școală trăiau în sărăcie... Aceste procente nu ne ajută foarte mult să înțelegem relația dintre sărăcie și excluziune socială. În plus, intersectarea devine și mai slabă dacă suprapunem simultan mai multe dimensiuni ale excluziunii cu „sărăcia”. Creșterea volumului de date-panel la nivel mondial (și implicit al analizelor ce le utilizează) a permis relevarea unui răspuns potențial la problema
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
dintre șomeri și 51% dintre cei fără școală trăiau în sărăcie... Aceste procente nu ne ajută foarte mult să înțelegem relația dintre sărăcie și excluziune socială. În plus, intersectarea devine și mai slabă dacă suprapunem simultan mai multe dimensiuni ale excluziunii cu „sărăcia”. Creșterea volumului de date-panel la nivel mondial (și implicit al analizelor ce le utilizează) a permis relevarea unui răspuns potențial la problema semnalată: studiile ce măsurau sărăcia erau „statice” (surprinzând realitatea doar la un moment dat) și din
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
transversale, chiar dacă ratele sărăciei sunt prezentate în dinamică (de-a lungul anilor), nu știm în ce măsură observăm aceiași săraci de la an la an și, implicit, nu știm care indivizi ar trebui să fie excluși. Pe de altă parte, nici fenomenele de excluziune socială nu sunt foarte bine surprinse prin astfel de analize. Astfel, cum putem cataloga o persoană care a fost identificată anul acesta ca fiind șomeră? Din cauza omiterii „trecutului” din ecuație, nu putem considera toți șomerii ca fiind excluși de pe piața
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
astfel de analize. Astfel, cum putem cataloga o persoană care a fost identificată anul acesta ca fiind șomeră? Din cauza omiterii „trecutului” din ecuație, nu putem considera toți șomerii ca fiind excluși de pe piața muncii (sau nu în aceeași măsură, dacă excluziunea poate fi graduală). În consecință, studiul va căuta răspunsuri la următoarele întrebări specifice: 1. În ce măsură o abordare pe termen mai lung oferă mai multă încredere în date, permițând o estimare mai „precisă” a sărăciei și excluziunii sociale „reale”? 2. Cum
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
în aceeași măsură, dacă excluziunea poate fi graduală). În consecință, studiul va căuta răspunsuri la următoarele întrebări specifice: 1. În ce măsură o abordare pe termen mai lung oferă mai multă încredere în date, permițând o estimare mai „precisă” a sărăciei și excluziunii sociale „reale”? 2. Cum se asociază sărăcia de lungă durată versus sărăcia tranzitorie cu diferite dimensiuni ale excluziunii sociale? 3. Formele de excluziune tind să se concentreze sau sunt mai degrabă dispersate? 4. Este excluziunea multiplă un fenomen specific pentru
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
1. În ce măsură o abordare pe termen mai lung oferă mai multă încredere în date, permițând o estimare mai „precisă” a sărăciei și excluziunii sociale „reale”? 2. Cum se asociază sărăcia de lungă durată versus sărăcia tranzitorie cu diferite dimensiuni ale excluziunii sociale? 3. Formele de excluziune tind să se concentreze sau sunt mai degrabă dispersate? 4. Este excluziunea multiplă un fenomen specific pentru cei foarte săraci sau, cu alte cuvinte, este ea acoperită de conceptul de sărăcie cronică? Sărăcie cronică și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]