14,680 matches
-
2,46), indică progrese sub pragul de semnificație (P>0,05): Tabelul 15. 100 Paralele inegale. Dacă analizăm evoluția mediei aritmetice la această probă observăm că la testarea inițială grupa martor prezintă o valoare medie de 8,56, iar grupa experiment prezintă o valoare medie de 8,62. Variabila “t” între la testarea finală a celor două grupe indică valori (2,96) situate peste pragul de semnificație (P<0,05): Tabelul 14; Figura 20. 8 8.2 8.4 8.6
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3097]
-
de semnificație (P<0,05): Tabelul 14; Figura 20. 8 8.2 8.4 8.6 8.8 9 9.2 9.4 9.6 Testare inițială Testare finală 8.62 9.48 8.56 8.65 no te Martor Experiment Fig. 20. Ținuta corectă și execuția la paralele la testările inițiale și finale Bârnă. Valorile mediilor aritmetice la această probă indică un progres de 0,74 puncte pentru grupa de experiment, comparativ cu grupa martor care a înregistrat o creștere
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3097]
-
9.48 8.56 8.65 no te Martor Experiment Fig. 20. Ținuta corectă și execuția la paralele la testările inițiale și finale Bârnă. Valorile mediilor aritmetice la această probă indică un progres de 0,74 puncte pentru grupa de experiment, comparativ cu grupa martor care a înregistrat o creștere a mediei cu 0,20 puncte. Variabila “t” privind progresul înregistrat la testările finale între cele două grupe indică o valoare (2,22) peste pragul de semnificație (P<0,05): Tabelul
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3097]
-
2,74; P<0,05): Tabelul 14; Figura 21. 8 8.2 8.4 8.6 8.8 9 9.2 9.4 9.6 Testare inițială Testare finală 8.6 9.42 8.51 8.68 no te Martor Experiment Fig. 21. Ținuta corectă și execuția la sol la testările inițiale și finale Așadar, rezultatele obținute de gimnastele grupei experimentale, cu progrese remarcabile la probele fizice, de coordonare, de aptitudini creative și la nivelul de execuție al exercițiilor de concurs
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3097]
-
FRG la bârnă, de la 9,30 la 9,90 pentru cerințele de compoziție și artistică la sol și de la 8,68 la 9,42 pentru cerințele de ținută corectă la sol), dovedesc eficiența modelului experimental propus. 102 III.5 Concluziile experimentului propriu-zis Rezultatele obținute de gimnastele grupei experimentale, cu progrese remarcabile la toate probele, confirmă eficiența utilizării modelului experimental de pregătire artistică în antrenamentul sportiv al gimnastelor. 1. Aplicarea în cadrul experimentului pedagogic a modelului de pregătire artistică a condus la îmbunătățirea
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3097]
-
sol), dovedesc eficiența modelului experimental propus. 102 III.5 Concluziile experimentului propriu-zis Rezultatele obținute de gimnastele grupei experimentale, cu progrese remarcabile la toate probele, confirmă eficiența utilizării modelului experimental de pregătire artistică în antrenamentul sportiv al gimnastelor. 1. Aplicarea în cadrul experimentului pedagogic a modelului de pregătire artistică a condus la îmbunătățirea nivelului de pregătire motrică și artistică a gimnastelor. Ca urmare, rezultatele înregistrate la testarea pregătirii motrice au valori superioare la toate probele pentru grupa experimentală, comparativ cu grupa martor: de
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3097]
-
de 1,26 secunde față de grupa martor care prezintă un progres de doar 0,10 secunde între testările finale, variabila t indicând valori peste pragul de semnificație (t = 2,16; P<0,05); la menținerea piciorului stâng lateral grupa de experiment a obținut cu 1,27 secunde mai mult la testarea finală, față de cea inițială, iar grupa martor a progresat doar cu 0,09 secunde, la testările finale variabila “t” pentru ambele grupe (2,17) demonstrând că au fost înregistrate valori
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3097]
-
cm., variabila “t” pentru această probă prezentând o valoare peste pragul de semnificație (t = 2,18; P<0,05). 2. În ceea ce privește capacitatea coordinativă, la proba de ritmicitate în regim de coordonare, s-a înregistrat o creștere semnificativă a rezultatelor grupei experiment, de 1,67 puncte, față de grupa martor care a înregistrat o creștere de doar 0,47 puncte; la testarea coordonării motrice rezultatele grupei experiment s-au îmbunătățit considerabil între testarea inițială și cea finală (de la 6,42 la 8,07
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3097]
-
proba de ritmicitate în regim de coordonare, s-a înregistrat o creștere semnificativă a rezultatelor grupei experiment, de 1,67 puncte, față de grupa martor care a înregistrat o creștere de doar 0,47 puncte; la testarea coordonării motrice rezultatele grupei experiment s-au îmbunătățit considerabil între testarea inițială și cea finală (de la 6,42 la 8,07), în timp ce grupa martor a înregistrat 103 progrese mai mici (de la 6,37 la 6,68), diferența dintre mediile obținute la testările finale de gimnastele
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3097]
-
înregistrat 103 progrese mai mici (de la 6,37 la 6,68), diferența dintre mediile obținute la testările finale de gimnastele grupei experimentale și gimnastele grupei martor dovedind că valorile acestora diferă semnificativ (t = 3,08; P<0,01). 3. Rezultatele experimentului pedagogic realizat pe baza aplicării structurii și conținutului modelului de pregătire artistică demonstrează că nivelul creativității, expresivității și ritmicității motrice a gimnastelor grupei experimentale s-a îmbunătățit semnificativ, media notelor finale ale acestei grupe fiind de 9,28 față de grupa
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3097]
-
fiind de 9,28 față de grupa martor a cărei medie finală a notelor obținute de gimnaste este de 8,12. 4. La testarea finală a nivelului de pregătire artistică a gimnastelor s-au obținut rezultate mult mai bune de către grupa experiment, față de grupa martor; de exemplu la proba de îndeplinire a cerințelor artistice de dificultate la bârnă grupa de experiment a obținut la testarea finală media de 1,90 față de grupa martor care a obținut media de1,26 (t=2,36
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3097]
-
12. 4. La testarea finală a nivelului de pregătire artistică a gimnastelor s-au obținut rezultate mult mai bune de către grupa experiment, față de grupa martor; de exemplu la proba de îndeplinire a cerințelor artistice de dificultate la bârnă grupa de experiment a obținut la testarea finală media de 1,90 față de grupa martor care a obținut media de1,26 (t=2,36; P<0,05). Pentru ținută corectă și execuție gimnastele grupei experimentale au obținut la paralele la testarea finală o
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3097]
-
îmbunătățirea vizibilă a nivelului de pregătire artistică a gimnastelor și implicit a nivelului de execuție la toate aparatele de concurs. Așadar, în urma aplicării structurii și conținutului modelului de pregătire artistică s-a evidențiat o creștere valorică la toate probele din cadrul experimentului, în special pentru gimnastele grupei experimentale, astfel: creșterea nivelului pregătirii motrice: forța membrelor inferioare, forță explozivă detentă, viteză de repetiție, forță de susținere, rezistență, echilibru, mobilitate la nivelul tuturor articulațiilor corpului. Acest lucru s a realizat în special datorită folosirii
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3097]
-
În: Analele Universității „Dunărea de Jos”, vol I, Galați, 2010, p. 27-30. 92. Liușnea D. N. Experimental argumentation on the apllication of 9 and 10-year old gymnasts artistic training models Comparative analysis of gymnasts’ physical training level within the pedagogical experiment. În: International scientific conference/Ten years or researcch in physical education and sports, Galați, 2011, p. 311-315. 93. Liușnea D. N., Grimalschi T. Experimental argumentation on the apllication of 9 and 10 year old gymnasts artistic training models Comparative analysis
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3097]
-
in physical education and sports, Galați, 2011, p. 311-315. 93. Liușnea D. N., Grimalschi T. Experimental argumentation on the apllication of 9 and 10 year old gymnasts artistic training models Comparative analysis of gymnasts' mobility development level within the pedagogical experiment. În: International scientific conference/Ten 119 years or researcch in physical education and sports, Galați, 2011, p. 244-247. 94. Luca A. Gimnastica în ciclul gimnazial. Iași: Dosoftei, 1997, p. 3-21. 95. Luca A. Gimnastică ritmică. Iași: Ed. Universității „Al I.
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3097]
-
de sus în jos la cea cu fundament comunitar și voluntar, de la abordarea economistă la cea social-economică, de la hegemonia instituțiilor administrației locale la flexibilitatea și eficiența parteneriatelor instituționale pentru promovarea dezvoltării locale? La întrebări de acest gen încearcă să răspundă experimentul susținut de câțiva ani de către Centrul de Asistență Rurală (CAR) din Timișoara, în colaborare cu Agenția de Dezvoltare Economică Timiș (ADETIM). „Promotorul local” (PL) este, în varianta timișeană a experimentului, un agent de dezvoltare care acționează specializat, ca interfață între
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
dezvoltării locale? La întrebări de acest gen încearcă să răspundă experimentul susținut de câțiva ani de către Centrul de Asistență Rurală (CAR) din Timișoara, în colaborare cu Agenția de Dezvoltare Economică Timiș (ADETIM). „Promotorul local” (PL) este, în varianta timișeană a experimentului, un agent de dezvoltare care acționează specializat, ca interfață între administrația publică locală, comunitate și instituții extralocale, fiind orientat în specialspre gândirea strategică și identificarea oportunităților de dezvoltare. Gradul de codificare a experienței este însă relativ redus. Și este firesc
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
incipientă de difuzare. De ce „inovație” și cu ce conținut? Promotorii „promotorului local”tc "Promotorii „promotorului local”" Procesul de difuzare a inovației a pornit, în context românesc, de la un model german, la mijlocul anilor ’90, prin ADETIM și, ulterior, prin CAR-ADETIM. Consolidarea experimentului s-a făcut prin sprijinul masiv al Fundației pentru o Societate Deschisă (FSD). Filiala timișoreană a acestei fundații și, ulterior, CAR, desprins din Fundație drept centru independent, membru în Soros Open Network (SON), joacă un rol major în instituirea noului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
și locale ale administrației publice. Instituțiile implicate în susținerea inovației au urmărit impunerea unui nou rol în administrația publică locală, cel al „promotorului local”. Familia instituțională CAR-ADETIM acționează în principal la nivelul județului Timiș pentru implementarea conceptului de PL. Un experiment similar, cel al facilitatorului comunitar, are loc la nivelul județelor Cluj și Bistrița-Năsăud prin Fundația Civitas pentru Societatea Civilă, în parteneriat cu CENPO și cu Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Cele două experimente se asociază prin crearea unui cadru de cooperare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
județului Timiș pentru implementarea conceptului de PL. Un experiment similar, cel al facilitatorului comunitar, are loc la nivelul județelor Cluj și Bistrița-Năsăud prin Fundația Civitas pentru Societatea Civilă, în parteneriat cu CENPO și cu Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Cele două experimente se asociază prin crearea unui cadru de cooperare între Centrul de Asistență Rurală și Fundația Civitas pentru Societatea Civilă, respectiv partenerii locali ai acestora. Cooperarea are drept scop final crearea unei politici publice cu privire la posibilele soluții de dezvoltare locală,folosind
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
independenți de administrația locală. Difuzarea inovațieitc "Difuzarea inovației" Proiectul PL se extinde în valuri, de la un nucleu de 20 de comune (în anul 2000) la încă 10 comunități (2001), fază urmată de o perioadă de asistență tehnică și consolidare a experimentului, pentru ca la nivelul anului 2004 alte 30 de comunități timișene să adopte modelul. Dacă în perioada 1999-2001 sprijinul financiar a venit din partea Fundației pentru o Societate Deschisă, începând cu 2004 acesta a fost asigurat prin fonduri europene (Phare - Societate Civilă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
ci semnalarea unei probleme care ar putea fi corectate prin facilitarea mai intensă a noului rol instituțional la nivelul comunelor sărace din județ. Revederea fundamentelortc "Revederea fundamentelor" Deși nu dispunem de evaluări standard asupra impactului pe care l-au înregistrat experimentele comunitare din Timiș, Cluj și Bistrița-Năsăud, din datele parțiale disponibile rezultă că acestea au avut, foarte probabil, consecințe pozitive asupra dezvoltării locale. Finanțări de aproape 3,5 milioane de euro înregistrate pentru cele 35 de proiecte asociate cu acțiunile PL
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
de a asigura o viabilitate de durată pentru schimbările pozitive induse prin PL ar putea fi sporite prin sociologizarea și instituționalizarea suplimentară a demersului de acțiune. „Sociologizarea” la care mă refer vizează: înțelegerea contextelor de succes sau eșec pentru diferitele experimente locale în adoptarea PL, definirea rolului de PL sau agent de dezvoltare astfel încât să îi fie asigurate atât accesul la decidenții locali, cât și independența necesară în raport cu aceștia. Instituționalizarea agenților de dezvoltare comunitară este util să fie făcută pe măsură ce sunt
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
de PL sau agent de dezvoltare astfel încât să îi fie asigurate atât accesul la decidenții locali, cât și independența necesară în raport cu aceștia. Instituționalizarea agenților de dezvoltare comunitară este util să fie făcută pe măsură ce sunt acumulate evaluări valide și fidele ale experimentelor în curs de desfășurare și ale noilor modele de dezvoltare locală promovate. Fără a avea o soluție la toate problemele amintite, subliniez convingerea că rezolvarea lor rezidă în edificarea unor mecanisme instituționale de dezvoltare bazate pe transparență, parteneriat, participare și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
de dezvoltare locală promovate. Fără a avea o soluție la toate problemele amintite, subliniez convingerea că rezolvarea lor rezidă în edificarea unor mecanisme instituționale de dezvoltare bazate pe transparență, parteneriat, participare și control reciproc al diferiților actori ai dezvoltării 1. Experimentul de la Timiș-Cluj-Bistrița-Năsăud, adus anterior în discuție, furnizează puncte de reper importante pentru găsirea unor răspunsuri adecvate la interogațiile asupra dezvoltării comunitare în România. Continuarea sa, precum și înregistrarea de detaliu a problemelor și consecințelor care îi sunt asociate sunt de natură
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]