14,149 matches
-
intelectual examinat. Mediologul poate, cred, să limpezească situațiile punînd în evidență originile mentalităților, aceste uzine ale locurilor comune care sînt metodele și tehnicile de transmisie. Deci, pe de o parte, încercăm să ne plasăm înaintea descrierilor psihologiei colective propunînd modele explicative, și, de cealaltă, să mergem pe urma exemplelor individualizate ale parcursului simbolic. Cunoaștem importanța climatului, dar nu putem ignora istoria-bătălie, fiindcă bătălia și schimbul de lovituri reprezintă cîmpul nostru de lucru. Istoricul evoluțiilor lente din istorie ar fi, cred, primul
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
plictiselii din clasă îl va pune cu botul pe labe pe dușmanul de clasă. Caricaturizînd: cultura fără școală, în Franța, însemna dreapta. Școală fără cultură, e stînga. Cînd, sub Frontul Popular, organizatorii Expoziției din '37 au decis să pună legende explicative în josul simezelor, Acțiunea Franceză reclama pedagogi și cursuri serale (Pascal Ory), ca și Le Figaro, care cerea "televiziunea învățătorilor" în 1981. "Primar" e o înjurătură de dreapta. "Snob", una de stînga. Au existat republicani radicali înaintea școlii laice, dar n-
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
cameră și nici corală fără partitură. În concluzie, nu putem urma indicațiile. Cum nu există stat și nici intelectual în abstract, nu există nici hegemonie "în general", independentă de condițiile mediatice ale exercitării. Dacă această categorie speculativă nu conține principiul explicativ al schimbărilor de hegemonii la care se asistă în aceeași societate, se înțelege de ce discursul așa-zis materialist multiplica imperativele și restricțiile frazeologie fără conținut, cerințe fără mijloace de aplicare. "Trebuie" să opui revoluția pasivă a burgheziei revoluției active a
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
O decadă la Cerisy-la-Salle a accelerat schimburile dintre cercetători și filosofi. O introducere în mediologie (PUF, 2000) a restrîns aplicarea regulilor și a accentuat subtilitățile specifice, mai analitic și poate mai metodic (la bază se află sinteza precoce, apoi anatomia explicativă). Pe scurt, s-a format întîi o intersecție, apoi un cîmp de activitate. Căci mediologia, am priceput asta în ciuda numelui ce-l poartă și care duce la o gravă neînțelegere (din cauza căreia autorul de față se vede ritualic invitat să
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
Gianni Vattimo, Societatea transparentă, Pontica, Constanța, 1995. 3 A se vedea Jean François Lyotard, Condiția postmodernă, Babel, București, 1993. 4 Régis Debray, Introduction à la médiologie, Presses Universitaires de France, Paris, 2000, p. 13. 5 Ibidem, a se vedea schema explicativă de la p. 15. 6 Ibidem, p. 12. 7 A se vedea Daniel Bougnoux, Introduction aux sciences de la communication, Éditions La Découverte, Paris, 2001, cap. VI. 8 A se vedea Jean Baudrillard, "Requiem pour les média", în Pour une critique de
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
al doilea sens un set de relații sociale care nu trec de fapt de comunitate în sens obișnuit. Cele două concepte joacă roluri diferite atât în limbajul nostru cât și în viața socială. Conceptul obișnuit joacă de obicei un rol explicativ, centrat fiind pe explicarea comportamentului indivizilor. În general, identificarea cuiva cu un grup ne ajută să îi înțelegem comportamentul, precum și orientarea sa generală față de lume. În particular, aceasta ne ajută să înțelegem fenomene ca alienarea, coeziunea socială și conflictul social
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
cu un grup ne ajută să îi înțelegem comportamentul, precum și orientarea sa generală față de lume. În particular, aceasta ne ajută să înțelegem fenomene ca alienarea, coeziunea socială și conflictul social. La rândul lui, deși poate avea de asemenea un rol explicativ, al doilea sens al conceptului joacă în principal un rol critic, fiind utilizat în primul rând pentru a condamna sau lăuda anumite aranjamente sociale și politice. Cu trimitere directă la James Rachels, Peter Steeves amintește și el rolul comunității în
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
3 Tablou comparativ în cifre / 46 3. Aspecte metodologice / 49 4. Tălmăcelul și Ludoșul în contextul ruralului românesc / 50 Capitolul 2. Schimbare socială, tranziție și postcomunism în comunitatea rurală / 53 1. Aspecte preliminare / 55 2. Schimbarea socială teorii și paradigme explicative / 56 3. Factori și mecanisme ale schimbării sociale / 61 4. Tranziție și postcomunism / 64 5. Schimbarea socială în rural date concrete / 72 5.1. Schimbări demografice / 72 5.2. Schimbări socio-economice / 74 5.3 Percepția schimbărilor din rural / 75 6
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
abordări, construite pe moștenirea studiilor anterioare în domeniu, dar care propun concepte și metodologii noi pentru explicarea a ceea ce se întâmplă azi în rural. Întrebările la care încearcă să ofere răspuns acest capitol, ar fi: care sunt teoriile și paradigmele explicative ale schimbării sociale? Care sunt mecanismele, factorii și agenții schimbării? Care sunt tipurile schimbării sociale ce au loc în ruralul românesc actual și cum se manifestă acestea? Care este legătura între schimbare socială, tranziție și postcomunism și care sunt abordările
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
teorii și puncte de vedere legate de tranziție în general. În plus, problema tranziției în agricultura românească, cu toate implicațiile ei la nivel social și cultural, sunt tratate în capitolul legat de proprietatea funciară. 2. SCHIMBAREA SOCIALĂ TEORII ȘI PARADIGME EXPLICATIVE Definițiile schimbării sociale sunt de o mare varietate pentru că au ca obiect un fenomen social ce poate avea fațete foarte diverse și se poate desfășura la diverse nivele de generalitate. Vorbim de schimbare socială și atunci când ne referim la comportamentele
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
tradiție-modernitate nu a implicat niciodată o opoziție perfectă și o relație de excluziune, dimpotrivă regula este cea amalgamării elementelor ce aparțin celor două, într-o societate sau o cultură dată. De aceea, tratarea separată a acestora are doar o logică explicativă, altfel putând părea un demers artificial. Termenul de tradiție cu sensul originar de transmitere, transfer, dar și trădare este utilizat în multiple sensuri. Sensul de bază este cel de transmitere (provenind de la latinescul trans dare). Amintesc aici doar câteva dintre
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
România după 1989, datorită faptului că a existat o concepție limitată asupra modernizării, nu unitară, care a vizat mai mult elitele și straturile superficiale ale societății (Pasti, 1997: 20-27). Alte studii optează pentru o abordare empirică a modernității, ca variabilă explicativă pentru o serie de strategii acționale. Astfel, modernitatea socio-economică poate fi considerată variabilă independentă pentru comportamente ce presupun asumarea unui risc, cum ar fi realizarea unor investiții, demararea unor afaceri. Într-un astfel de studiu, Sebastian Lăzăroiu concluzionează că cu
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Europei și care contrastează cu patternul din Europa de Vest. S-a afirmat că teza secularizării ce afirmă declinul importanței valorilor religioase în viața socială nu este aplicabilă și la țările din sud-estul Europei, România în special, teza fiind construită și deci explicativă, doar pentru Europa de Vest. Religiozitatea României se explică în schimb prin caracterul specific al ortodoxiei ca religie, prin faptul că aceasta a fost un suport permanent pentru identitatea națională și inclusiv prin faptul că instituțiile statului au avut după 1989 o
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
sensul asocierii pentru promovarea intereselor comunitare. Ilfovul, ca zonă puternic marcată de apropierea Bucureștiului se caracterizează prin nivele ridicate de migrație circulatorie în străinătate și de navetism în București, ceea ce este de natură să slăbească participarea comunitară. O altă direcție explicativă își are sursa în tipologia conturată de Dumitru Sandu (2004) ce diferențiază șase tipuri de sate. Conform acestei tipologii, în Dobrogea regăsim comunități izolate și de imigranți, ambele situații ducând la o slăbire a comunității. Rezultatele de mai sus nu
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
unul și același fenomen. Realitatea socială este și ea atât de complexă încât e greu să surprinzi mărci identitare și manifestări caracteristice doar unui tip sau altul. De obicei, același comportament, aceeași atitudine sau strategie de viață, poate fi factor explicativ pentru mai multe din tipurile de identitate amintite mai sus. Și în final, practic tot ce ține de viața unei comunități rurale este semnificativ și pentru problematica identității. Esențial este faptul că diversele specii ale identității identitatea individuală, socială, culturală
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
unul și același fenomen. Realitatea socială este și ea atât de complexă încât e greu să surprinzi mărci identitare și manifestări caracteristice doar unui tip sau altul. De obicei, același comportament, aceeași atitudine sau strategie de viață, poate fi factor explicativ pentru mai multe din tipurile de identitate amintite mai sus. Și în final, practic tot ce ține de viața unei comunități rurale este semnificativ și pentru problematica identității. Actorul social nu se poate sustrage nici unuia din aceste niveluri ale identității
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
opuse, nu sunt realități diferite și independente una de cealaltă, ci ele reprezintă diferite fațete ce întregesc procesul de construcție a identității. Totuși, în cele ce urmează, voi analiza separat tipurile de identitate relevante pentru discuția de față, din considerente explicative și de expunere sistematică a ideilor. În acest demers pornesc de la premisa că identitatea este acel mecanism, proces ce permite individului să-și construiască și să mențină o imagine a propriei persoane, prin raportare la el însuși și la grupurile
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
generațiilor următoare această zestre colectivă. Identitatea etnică și identitatea națională sunt forme ale identității colective, alături de identitatea de gen sau cea religioasă. A devenit cunoscut în ultimii ani, conceptul de traumă culturală (Sztompka, 2000, Eyerman, 2001), care oferă un cadru explicativ pentru emergența unor noi identități colective în perioade de criză socială. Consider că schimbările antrenate în cadrul comunităților rurale românești de colectivizarea agriculturii și tot ceea ce a urmat după aceea, se încadrează în acest cadru explicativ al traumei culturale, pentru că au
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
2001), care oferă un cadru explicativ pentru emergența unor noi identități colective în perioade de criză socială. Consider că schimbările antrenate în cadrul comunităților rurale românești de colectivizarea agriculturii și tot ceea ce a urmat după aceea, se încadrează în acest cadru explicativ al traumei culturale, pentru că au avut un impact atât de puternic încât sunt imposibil de șters din memoria colectivă. Aplicând definiția lui Sztompka, trauma culturală apare când Contextul normativ și cognitiv al vieții umane și al acțiunilor sociale își pierde
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Se remarcă faptul că județele ce au situația cea mai dificilă sunt în special cele din zona de munte, unde relieful nu permite comasarea terenurilor și mărimea parcelelor este inerent mai mică. Cu toate acestea, relieful nu este singurul factor explicativ, pentru această situație, dovadă fiind faptul, că în 2007 situația proprietății funciare se îmbuătățește la unele din aceste județe. O altă explicație pentru fragmentarea tereurilor din aceste județe și valorificarea parțială a pământului este probabil moul în care proprietarii de
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
poate fi ispitit prin cele lumești și prin cele rele, dar și prin virtuțile dobândite care-l pot face să se mândrească; la fel, și prin plăcere și prin dureri, care-l pot face cârtitor<footnote Pr.Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, notă explicativă, nr. 145, în Filocalia, vol. VIII, Edit. Humanitas, București, 2002, ,p. 76. footnote>. Uneori diavolii vor să-i facă pe oameni să creadă că ispitele nu există și că nu mai pot fi acum actuale. Pe cei care viețuiesc despărțiți
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]
-
și noi atenți la poruncile Lui. Părintele profesor Dumitru Stăniloae, traducătorul și tălmăcitorul Filocaliei, spunea că „puterea dată omului de Dumnezeu i se dă în așa fel, ca să nu facă de prisos efortul lui maxim<footnote Pr.Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, notă explicativă, nr.293 a, în Filocalia, vol. X, p. 273. footnote>”. Sau, în alt loc, același autor menționează: „Dacă lupt moleșit, Dumnezeu nu luptă cu tărie în mine ... Dumnezeu vrea să fiu tare, dar nu sunt tare dacă nu simt puterea
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]
-
Firea nu poate da decât temeri și inspirații bune. Păcatul vine ca un adaos, prin faptul că voința primește inspirații din altă parte, sau poate nu vrea să țină seama peste tot de rațiunea firii<footnote Pr.Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, notă explicativă, nr.1, în Filocalia, vol. II, p. 274 footnote>”. Deci depinde de noi să acceptăm sau nu, ceea ce ne îmbie diavolul. În legătură cu aceasta, vrednice de menționat sunt și cuvintele părintelui Ilie Cleopa care spunea că „omul are atâta putere împotriva
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]
-
Pe lângă acestea, ei se comportă față de Dumnezeu cu viclenie, promițându-i că nu vor mai păcătui, dar gândind încă din acel moment la o eventuală nouă păcătuire, deci mințind pe Dumnezeu sau înșelându-L<footnote r.Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, notă explicativă, nr. 364, în Filocalia, vol. X, p. 312 footnote>. Sfântul Siluan, în căința sa pentru păcat, căuta o iertare atotcuprinzătoare, așa încât sufletul să simtă deslușit în sine harul. El cerea de la Dumnezeu puterea de a nu mai repeta păcatul, de
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]
-
veșnică în bine. Căci ei știau că „cel ce a fost în comuniune cu cei păcătoși pe pământ și i-a aprobat, se va descoperi în ziua judecății că a fost în comuniune cu diavolul<footnote Pr.Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, notă explicativă, nr. 548, în Filocalia, vol. XII, p. 268 footnote> ”. În lupta noastră cu păcatul, Părinții filocalici ne recomandă să ne păzim mai întâi gândurile, căci gândurilor rele le urmează păcatele, căci de fapt păcatul este „întrebuințarea greșită a ideilor, căreia
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]