1,468 matches
-
et al., 1996, Sayer, Smith, 2004, Pascual et al., 2007). Triptaza este o serin-protează cu activitate biologică direcționată în general împotriva proteinelor de coagulare (Craig, Schwarty, 1989), capabilă să fragmenteze diferite componente matriceale ca elastina, colagenul IV, fibronectina și proteoglicanii extracelulari, și să activeze formele latente de colagenază - cu rezultat în modificarea arhitecturii peretelui venos. Alți mediatori (chimaza, elastaza, hidrolaza, enzimele oxidative, factorii chemotactici) pot contribui la maturarea sau activarea TGF-beta 1 (eng. Transforming Growth Factor - factorul transformant al creșterii), care
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
până la patru ori mai mare la pacienții cu varice stadiul CEAP 4 și 5, comparativ cu subiecții control (Shields et al., 1994, Pappas et al, 1997). Fibroblastele acționează prin stimularea producerii de proteine mitogene fibroblastice și de proteine ale matricei extracelulare (Roberts et al, 1988). Mastocitele intervin, prin intermediul chimazelor, care constituie puternici activatori ai MMP-1 (colagenaza) și MMP-3 (stromelizina) (Saarien et al, 1994, Lees et al, 1994, Kruger Drasagakes et al, 1996), a căror acțiune întreține eliberarea TGF-β1 la nivelul matricei
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
Roberts et al, 1988). Mastocitele intervin, prin intermediul chimazelor, care constituie puternici activatori ai MMP-1 (colagenaza) și MMP-3 (stromelizina) (Saarien et al, 1994, Lees et al, 1994, Kruger Drasagakes et al, 1996), a căror acțiune întreține eliberarea TGF-β1 la nivelul matricei extracelulare (Taipale et al., 1996, O’Kane, Ferguson, 1997, Grande, 1997) și, implicit, instalarea fibrozei tisulare. TGF-beta 1, polipeptid care reglează diferite funcții celulare, ca proliferarea, migrarea și diferențierea, și joacă un rol important în producția de matrice extracelulară, este eliberat
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
nivelul matricei extracelulare (Taipale et al., 1996, O’Kane, Ferguson, 1997, Grande, 1997) și, implicit, instalarea fibrozei tisulare. TGF-beta 1, polipeptid care reglează diferite funcții celulare, ca proliferarea, migrarea și diferențierea, și joacă un rol important în producția de matrice extracelulară, este eliberat sub forma unui complex inactiv, cu masă moleculară mare, format din TGF-beta 1 matur, un peptid asociat cu latența (eng. Latency-Associated Peptide - LAP) și o proteină de legare a TGF-beta 1 latent, care participă la stocarea formei latente
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
complex inactiv, cu masă moleculară mare, format din TGF-beta 1 matur, un peptid asociat cu latența (eng. Latency-Associated Peptide - LAP) și o proteină de legare a TGF-beta 1 latent, care participă la stocarea formei latente a TGFbeta 1 în matricea extracelulară. Producerea formei biologic active a TGF-beta 1 necesită obligatoriu intervenția enzimelor secretate de mastocite și leucocite, care fac posibilă cuplarea la receptorul specific, printr-un proces de activare (Rifkin, 2005). Identificarea TGF-β1 la nivelul matricei extracelulare dermice, prin marcaj imunohistochimic
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
TGFbeta 1 în matricea extracelulară. Producerea formei biologic active a TGF-beta 1 necesită obligatoriu intervenția enzimelor secretate de mastocite și leucocite, care fac posibilă cuplarea la receptorul specific, printr-un proces de activare (Rifkin, 2005). Identificarea TGF-β1 la nivelul matricei extracelulare dermice, prin marcaj imunohistochimic, constituie o dovadă concretă a rolului acestui factor de creștere în cascada modificărilor moleculare, celulare și tisulare care conduc la instalarea leziunilor specifice insuficienței venoase cronice. Ulterior, cercetările au fost orientate asupra mastocitelor prezente în venele
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
este diferită - deoarece abordează componentele celor trei tunici care realizează structura peretelui venos (intima, media, adventicea) fie individual, fie în ansamblu. În acest context, am considerat oportun să sintetizăm, ca punct de plecare, datele referitoare la caracteristicile endoteliului, ale matricei extracelulare fibrilare (colagen, elastină) și nefibrilare și ale celulelor musculare netede. La nivelul intimei venelor varicoase, comparativ cu cele normale, sunt identificate următoarele modificări: (i) plierea, invaginarea, fragmentarea și detașarea endoteliului, dezintegrarea țesutului conjunctiv subendotelial și a laminei elastice interne creșterea
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
următoarele modificări: îngroșarea segmentară a intimei; activarea celulelor endoteliale, reflectată prin: prezența de celule înalte care proemină în lumen; prezența de vacuole citoplasmatice; îngroșarea segmentară a mediei; prezența focală în grosimea mediei a unor arii vacuolare; creșterea cantității de matrice extracelulară în intimă și medie. Ca și aspect general, creșterea în dimensiuni a peretelui venos a fost datorată atât modificărilor de la nivelul intimei (hipertrofie intimală prin creșterea matricii extracelulare), cât și de la nivelul medie (hiperplazia și hipertrofia celulelor musculare netede, în
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
focală în grosimea mediei a unor arii vacuolare; creșterea cantității de matrice extracelulară în intimă și medie. Ca și aspect general, creșterea în dimensiuni a peretelui venos a fost datorată atât modificărilor de la nivelul intimei (hipertrofie intimală prin creșterea matricii extracelulare), cât și de la nivelul medie (hiperplazia și hipertrofia celulelor musculare netede, în paralel cu creșterea matricei extracelulare). Examenul electrono microscopic a pus în evidență, la nivelul celulelor și al matricei extracelulare, aspecte relevante pentru a susține leziuni la nivel ultrastructural
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
Ca și aspect general, creșterea în dimensiuni a peretelui venos a fost datorată atât modificărilor de la nivelul intimei (hipertrofie intimală prin creșterea matricii extracelulare), cât și de la nivelul medie (hiperplazia și hipertrofia celulelor musculare netede, în paralel cu creșterea matricei extracelulare). Examenul electrono microscopic a pus în evidență, la nivelul celulelor și al matricei extracelulare, aspecte relevante pentru a susține leziuni la nivel ultrastructural (tabelul 58). La nivelul intimei au fost observate leziuni endoteliale consecutive activării celulare: dimensiunile celulelor endoteliale, pavimentoase
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
modificărilor de la nivelul intimei (hipertrofie intimală prin creșterea matricii extracelulare), cât și de la nivelul medie (hiperplazia și hipertrofia celulelor musculare netede, în paralel cu creșterea matricei extracelulare). Examenul electrono microscopic a pus în evidență, la nivelul celulelor și al matricei extracelulare, aspecte relevante pentru a susține leziuni la nivel ultrastructural (tabelul 58). La nivelul intimei au fost observate leziuni endoteliale consecutive activării celulare: dimensiunile celulelor endoteliale, pavimentoase, au fost crescute, celulele devenind înalte (cubice sau cubico-pavimentoase) și proeminente în lumen; intracitoplasmatic
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
fapt care indică o intensă activitate de sinteză, precum și numeroși lizozomi, ceea ce sugerează implicarea în activitatea de degradare celulară și matriceală. Alte leziuni identificate au constat în: fragmentarea citoplasmatică, îngroșarea laminei bazale sau lamelarea acesteia, urmată de fragmentare. În matricea extracelulară au fost observate și fragmente celulare mici, izolate, rezultate din distrugerea completă a unor celule musculare netede. În mod evident, microscopia electronică a relevat separarea netă a celulelor musculare netede prin cantități mari de matrice extracelulară și fibre de colagen
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
de fragmentare. În matricea extracelulară au fost observate și fragmente celulare mici, izolate, rezultate din distrugerea completă a unor celule musculare netede. În mod evident, microscopia electronică a relevat separarea netă a celulelor musculare netede prin cantități mari de matrice extracelulară și fibre de colagen fibrilar, tip I și III. De asemenea, dezorganizarea laminei elastice externe a fost evidentă. Prezența altor tipuri celulare la nivel lezional, anume fibroblaste și miofibroblaste, a constituit un element inedit. De asemenea, a surprins aspectul colagenului
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
de hipoxie consecutivă stazei venoase. Mai mult, identificarea unor leziuni izolate semnalează declanșarea procesului patogenic pe toată lungimea venei, fapt care impune o revizuire a concepțiilor terapeutice. Asociată evaluării endoteliale, analiza țesutului conjunctiv subendotelial a relevat creșterea cantității de matrice extracelulară fibrilară și nefibrilară, cu rezultat în hipertrofia intimală. În condițiile în care afectarea endotelială progresează și devine severă, datele publicate în literatură (Wali, Eid, 2002, Somers, Knaapen, 2006, Elsharawy et al., 2007) indică, pentru intima venelor varicoase, falduri și invaginații
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
aderența celulelor sanguine (trombocite, eritrocite) și a lipidelor, care penetrează în perete - localizarea lor intracelulară sugerând un mecanism de fagocitoză. Perturbarea metabolismului endotelial duce la alterări ultrastructurale care determină restructurarea peretelui vascular. În țesutul conjunctiv subendotelial apar modificări ale matricei extracelulare, structura continuă a laminei elastice interne se dezorganizează, și celule musculare netede distorsionate și degenerate migrează la acest nivel (Unni et al., 1974). Când celulele musculare netede intră în contact direct cu monocitele sanguine, capacitatea lor de degradare și fagocitoză
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
în final, la degenerarea, vacuolizarea și ruperea celulelor musculare netede. Ca urmare a procesului de degenerare, integritatea celulară se pierde, aranjamentul histoarhitectonic coeziv este dezorganizat și celule musculare netede devin separate de spații largi, ocupate de cantități crescute de matrice extracelulară și bandelete de fibre de colagen. Consecutiv ruperii celulare, apar fragmente mici, dispersate în materialul extracelular. Concomitent, unele celule musculare netede izolate migrează în stratul subintimal, iar o parte din ele sunt eliminate în lumen. Prezența vacuolelor de tip lizozomal
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
integritatea celulară se pierde, aranjamentul histoarhitectonic coeziv este dezorganizat și celule musculare netede devin separate de spații largi, ocupate de cantități crescute de matrice extracelulară și bandelete de fibre de colagen. Consecutiv ruperii celulare, apar fragmente mici, dispersate în materialul extracelular. Concomitent, unele celule musculare netede izolate migrează în stratul subintimal, iar o parte din ele sunt eliminate în lumen. Prezența vacuolelor de tip lizozomal este specifică pentru celulele musculare netede modificate prin elaborarea de pseudopode, cu rezultat în dezvoltarea capacității
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
o parte din ele sunt eliminate în lumen. Prezența vacuolelor de tip lizozomal este specifică pentru celulele musculare netede modificate prin elaborarea de pseudopode, cu rezultat în dezvoltarea capacității de fagocitoză a celulelor musculare netede deja degradate, sau a matricei extracelulare fibrilare (colagenice, elastice) în curs de dezorganizare (Ten Cate, 1972, Staubesand, 1977, Jurukova, Milenkov, 1982, Robert, 1986; Wali, Eid, 2001, Urbanek et al., 2004). Prin fagocitoză, celula acumulează alte vacuole și vezicule care se dispun perinuclear și la periferia celulei
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
translucide. În citoplasma celulară au fost observate și fibre de colagen în curs de distrugere, cu localizare atât centrală, cât și periferică, precum și fibre elastice dispuse intravacuolar - fapt care indică caracterul continuu și progresiv al degradării care începe în spațiile extracelulare, sub acțiunea colagenazei și continuă intracelular, prin intervenția lizozomilor (Woessner, 1968). Ultrastructural, colagenul prezent intracelular diferă de colagenul normal, având dimensiuni similare cu fibrilele extracelulare și fiind organizat în grupuri mici (Staubesand, 1977, Jurukova, Milenkov, 1982, Wali, Eid, 2001). Ca
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
dispuse intravacuolar - fapt care indică caracterul continuu și progresiv al degradării care începe în spațiile extracelulare, sub acțiunea colagenazei și continuă intracelular, prin intervenția lizozomilor (Woessner, 1968). Ultrastructural, colagenul prezent intracelular diferă de colagenul normal, având dimensiuni similare cu fibrilele extracelulare și fiind organizat în grupuri mici (Staubesand, 1977, Jurukova, Milenkov, 1982, Wali, Eid, 2001). Ca un indicator al proceselor degenerative, celula musculară netedă poate conține și corpi mielinici (Wali, Eid, 2001). Rezultatele noastre sunt în concordanță cu datele existente în
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
oferind astfel dovezi suplimentare care certifică implicarea celulelor musculare netede în producția excesivă de colagen - potențială verigă în patogenia bolii varicoase. Componenta colagenică Datele despre cantitatea, calitatea (sub raportul tipurilor definite biochimic) și localizarea colagenului, ca și constituent al matricei extracelulare, prezentate anterior, în Capitolul 6 și, respectiv, Capitolul 7, sunt dublate prin profilul electrono microscopic al acestuia. Microscopia electronică oferă însă avantajul unei investigații care penetrează în detaliile ultrastructurale, conducând, prin prisma rezultatelor, la confirmări ale constatărilor aferente examenului microscopic
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
fibroblastele asociate celulelor musculare netede contribuie la perturbarea echilibrului structural al mediei, explicându-se astfel nu numai excesul de colagen (care nu poate fi atribuit exclusiv celulelor musculare netede cu fenotip secretor), ci și existența zonelor izolate în care matricea extracelulară este dezorganizată (prin eliberarea enzimelor capabile de liză). Miofibroblastul, care asociază capacitate contractilă, poate interveni în echilibrul funcțional - prezența sa putând fi interpretată ca reacție compensatorie, adaptativă, la pierderea celulelor musculare netede. Suplimentar datelor din literatură, studiul nostru realizează o
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
a peretelui venos sunt rezultatul perturbării echilibrului dintre componentele endotelială, matriceală amorfă, matriceală fibrilară și musculară netedă. Deși rolul principal este atribuit celulelor musculare netede din tunica medie, leziunile sunt extrapolate în intimă. Hipertrofia intimală, datorată creșterii marcate a matricii extracelulare fibrilare colagenice și elastice, precum și prezenței celulelor musculare migrate din medie - și nu hipertrofia celulelor musculare netede - este responsabilă de creșterea în ansamblu a dimensiunilor peretelui. • Evaluarea cantitativă a componentei colagenice nu poate fi corelată direct cu evoluția stadială a
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
peretelui. • Evaluarea cantitativă a componentei colagenice nu poate fi corelată direct cu evoluția stadială a bolii varicoase. Creșterea cantității de laminină și prezența sa la nivelul tunicii medii poate fi interpretată ca indicator obiectiv pentru procesul de consolidare a matricei extracelulare care, odată produsă în exces, modifică histologia peretelui venos. • Modificările profilului morfologic al microvascularizației peretelui venos în evoluția bolii varicoase constituie un efect, și nu o cauză patogenică. • În procesul de remodelare matriceală la nivelul peretelui venos afectat este implicată
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
a) celulă - cea mai mica unitate organizată a oricărei forme de viață, care este aptă, într-un mediu adecvat, să aibă o existență independența și să-și înlocuiască propria substanță; ... b) țesut - orice organizare de celule și/sau de constituenți extracelulari; ... c) derivat - orice material obținut dintr-un țesut de origine animală printr-un procedeu de prelucrare, de exemplu colagenul, gelatina sau anticorpii monoclonali; ... d) neviabil - lipsit de metabolism sau de posibilitatea multiplicării; ... e) agenți transmisibili - entități patogene neclasificate, prionii, precum și
HOTĂRÂRE nr. 382 din 28 aprilie 2005 privind introducerea specificatiilor detaliate pentru dispozitivele medicale produse prin utilizarea tesuturilor de origine animala. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167418_a_168747]