1,866 matches
-
În cetate n-am văzut nici un Templu; pentru că Domnul Dumnezeu, Cel Atotputernic, ca și Mielul, sunt Templul ei. 23. Cetatea n-are trebuință nici de soare, nici de lună, ca s-o lumineze; căci o luminează slava lui Dumnezeu, și făclia ei este Mielul. 24. Neamurile vor umbla în lumina ei, și împărații pămîntului își vor aduce slava și cinstea lor în ea. 25. Porțile ei nu se vor închide ziua, fiindcă în ea nu va mai fi noapte. 26. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85065_a_85852]
-
mii de oameni (sic!), "rivuluție" soro, să plece corupții, ticăloșii și hainiții vânzători de Domn și țară, să vie Băsănău, biciul Sfântului Pahomie, cu foc și pucioasă, să curețe și parlament, și guvern, slavă lui! Parcă îi și vedeam cu făclii în mâini și cu Raluca Turcan în frunte, ca în tabloul "România revoluționară", grăbindu-se spre Palatului Parlamentului de unde să-i scoată în șuturi pe "paraziții" care, lăfăindu-se în lefurile mari stoarse din sudoarea poporului, dorm în fotoliile comode
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
În a doua odaie, după un grilaj de lemn neîncuiat, am recunoscut trupurile prietenilor și stăpânilor mei. Am căutat o firidă pentru torță și am văzut că erau patru, câte una în fiecare colț. În trei dintre ele se aflau făclii stinse, iar una era goală. Le-am aprins pe toate, înainte s-o pun pe-a mea în firida liberă de deasupra găleții cu nisip pentru stins. Odaia a fost cuprinsă de o lumină tremurătoare, răsfrângând umbre, și m-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
aplecat în față, s-a învârtit în loc înfigându-și mâna în pământ și a adăugat: - Când iarba se va veșteji, formând în locul acesta un cerc, o să începi și tu să mori; în curând flăcările te vor mistui pentru totdeauna. Apoi făclia s-a stins brusc, așa cum se aprinsese. Gărzile patrulei, care până în acel moment rămăseseră pe loc, au început să alerge spre donatist. Dar acesta dispăruse deja în beznă. Am ajuns acasă tocmai când începuse ploaia. Faroald era tulburat, căci, superstițios
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
mi-a fost pusă la grea încercare, lipsită de răspunsuri spontane sau de vorbe care, puse laolaltă, să însemne ceva omenesc. În cele din urmă, am spus: - Planurile Celui Atotputernic sunt necunoscute și nedeslușite, dar El ți-a dăruit o făclie ca să nu te pierzi cu totul: Răstignitul. Adu-ți aminte de patimile lui și-acolo află-ți mângâierea. Un hohot sinistru a făcut să mă treacă toți fiorii, și răspunsul n-a fost nici el mai prejos de un blestem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
de lăncieri: însoțeau un car acoperit, cu felinare la cele patru colțuri ale platformei. Ne-am dat mai în față ca să vedem mai bine. Perdelele carului erau trase, și am izbutit să zărim o figură întunecată în interior. În lumina făcliilor am văzut sclipindu-i pe piept un colier gros cu un pandantiv, și mi s-a părut că recunosc forma unui ochi. După ce cortegiul a trecut, luminat de alte două torțe, i-am șoptit lui Gundo: - Andras se-ntoarce la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
alias Georg Dreyman: "23.04. "Lazlo" și CMS au desfăcut darurile. Credem că după aceea au făcut sex." Viața celor doi apare transcrisă sec, spre deosebire de transcrierile colegului său de tras cu urechea care termină raportul său într-o notă lirică: "Făclia dragostei arde din nou." Nota ironică coboară în derizoriu întreg aparatul informativ care încearcă fie să rezume "viața" într-un ideolect clinic, fie să o romanțeze neinspirat. Și totuși mecanismul se blochează cu acest funcționar impecabil al mașinii de tocat
Sonată pentru oameni buni by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9779_a_11104]
-
și la foloasele ei. Iată ce spunea Ioan Tudor Callimachi Voievod în 1759: „Podoaba cea mai mare este omul, iar a omului este învățătura. Învățătura este cea mai de treabă și mai de folos aducătoare. Învățătura ne este ca o făclie arzătoare și de lumină slobozitoare. Căci, printr-însa, cunoscând cele trecute, socotim ce este de față și cele viitoare, asemuind și pe toate împreună lămurindu-le, îmbrățișăm cele mai multe și cuviincioase.” Iar Grigore al III-lea Ghica Voievod, în 1775 scria
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
unele noi, până la casa miresei. Apoi, diseară, tatăl miresei va dormi cu sandalele În mână, ia mirele nu va părăsi casa nici o clipă. O bătrână chițăia: — Oamenii trebuie să aibă lampioane de hârtie. Nu putem merge până la casa miresei cu făclii În mâini. Pe urmă, lampioanele se dau familiei miresei, care le pune În fața altarului din casă, timp de trei zile și trei nopți. Vorbea cu bunătate, ca și cum mirele ar fi fost propriul ei fiu. Cam tot atunci, În casă intră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
cu cartierul general. O mică grupă de soldați mergeau În frunte, purtând torțe aprinse. Hideyoshi gâfâia pe lângă ei, ducând-o pe Chacha În spinare. Primul lucru pe care-l văzu Nobunaga fu sudoarea de pe fruntea lui Hideyoshi, sclipind În lumina făcliilor. Îl urma bătrânul general, Fujikage Mikawa, și cei doi educatori, fiecare ducând câte un copil În spate. Nobunaga privi tăcut copiii. Pe chip nu i se citea nici cea mai mică emoție. Apoi, cam de la vreo douăzeci de pași mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
coborâți pe cer. — Au fost pregătite echipamentele de ploaie? Întrebă un vasal, privind, din nou, Înăuntrul porții. — În noaptea asta nu licărește nici o stea și, dacă Începe să plouă, drumurile vor deveni dificile. Ar fi bine să mai pregătim câteva făclii În plus! strigă altul. Chipurile tuturor samurailor erau la fel de mohorâte ca și cerul nopții. Aveau ochii plini de furie, de lacrimi, de amărăciune sau de nemulțumire posomorâtă. Foarte curând, glasul lui Mitsuhide se auzi, În timp ce se Îndepărta de intrare, Împreună cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
de adunare. Mitsuhide era din ce În ce mai deprimat. — Știu, spuse el, pe un ton ce părea Înverșunat, și-și goli ultima ceașcă. În mai puțin de-o oră, era pe cal. Sub un cer de stele palide, trei mii de oameni cu făclii În mâini părăsiră castelul de pe malul lacului, Într-o coloană șerpuitoare, pentru a dispărea spre poalele colinelor din Shimeigatake. Era seara zilei de douăzeci și șase. De pe terasa castelului, Mitsuharu Îi privea plecând. Avea să formeze un regiment compus numai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
s-ar putea să se mai ascundă forțe dușmane. Atât Kyutaro, cât și Shonyu Îl preveneau foarte stăruitor, dar Hideyoshi părea convins că nu exista nici un motiv de Îngrijorare. Răspunzând că nu merita să se alarmeze, le ordonă oamenilor cu făclii s-o ia Înainte. Părăsind poarta castelului, porniră pe drumul mărginit cu copaci, spre nord-est. Călărind prin noapte până cam prin al patrulea schimb, Hideyoshi Înaintă pe drum cinci leghe, fără prea mare grabă. Grupul ajunse la Templul Sanjuin la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
oamenii din templu se aliniaseră deja pe drum, În fața porții. Fiecare batalion, identificat prin steag, era Împărțit, la rândul său, În companii. Comandanții Își pregăteau caii În capetele subunităților. Flăcările fitilelor licăreau Încoace și-ncolo, dar nu era aprinsă nici o făclie. Pe cer, luna era doar un corn Îngust. De-a lungul șirului de copaci, cei șapte sute de ostași se legănau tăcuți În Întuneric, ca valurile la mal. — Yahei! Unde ești? strigă Hideyoshi, În timp ce mergea de-a lungul șirului de ofițeri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
pentru voi că ați fost aleși să fiți vestitorii acestei zile. Continuă, apoi, cu ordine individuale: — Douăzeci dintre voi vor anunța, În satele de pe drumul dintre Tarui și Nagahama ca, la căderea nopții, de-a lungul drumurilor, să se aprindă făclii. De asemenea, nu trebuie să lase În drum nici un fel de obstacole, cum ar fi căruțele, vitele sau lemnele. Copiii să fie ținuți În casă, iar podurile să se Întărească. Cei douăzeci de oameni din dreapta lui Încuviințară toți odată din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
vadă ce i se citea pe chip. Osaki reveni repede. Călărise până la Shimizudani, apoi la Hachigamine, după care, Își continuase drumul de la Muntele Chausu la Kannonzaka, pentru a afla toate faptele. Iar faptele erau următoarele: Nu numai că se văd făcliile și focurile, dar, dacă asculți cu atenție, se aude nechezatul cailor și zgomotul copitelor. Nu-i de glumă. Veți avea nevoie să plănuiți o contra-strategie, cât mai repede cu putință. — Ei, și ce-i cu Hideyoshi? — Hideyoshi e În avangardă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
baia cea de sînge, văd spadele și sulițele viitorului. Deși în Creierul Omului trăim și-n Nervii săi cei încercuitori, 295 Deși aceasta luminoasă lume-a bucuriei noastre este în Omenescul Creier Acolo unde Urizen și toate-Oștirile-i și-agață nemuritoarele făclii, Tu nu vei părăsi nicicînd această rece-ntindere unde jilávul Tharmas se jelește." Acestfel vorbi Los. Revoltă și Dispreț pe Enitharmon o cuprinseră. Apoi Enitharmón, împurpurîndu-se sălbatic, întinse mîinile-i nemuritoare: 300 "Coboară, O Urizen, coboară cu roib și car de
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
fost-a părăsita cînd Urizen dădu caii Luminii în mîinile lui Lúvah311. 95 Pe-această stîncă zăcea veștedul cap al Omului cel Veșnic Înfășurat în jur cu buruieni de moarte, rece și palid în chin și-întristare. El își ridícă făcliile albastre ale Ochilor și cu cerească voce strígă: Plecîndu-și capu-asupra Universului care se mistuiește, el strigắ: "O, slăbiciune și O, osteneală! O, războire din mădularele-mi! 100 Fiii mei, din sînu-mi surghiuniți, foiesc naintea-mi. Păsările mele tăcute sînt pe
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
devină Dumnezeu și astfel sfera să cade în ruină). Al treilea Zoa este Luvah, "Prințul Iubirii" și se află în Est (Răsărit) (va fura "Caii Luminii" ai lui Urizen, reiterînd lupta lui Mihail cu Lucifer, în urma căreia Mihail a smuls făclia luminii pe care o purta Lucifer, aceasta făclie fiind prima Lumină, revelarea cea mai tulburătoare a Feței lui Dumnezeu, de unde și numele de "Înger al Fetei"). Zoa al patrulea este Urthona, "păstrător al porților cerului" (Vala, IV, 42). El este
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
ruină). Al treilea Zoa este Luvah, "Prințul Iubirii" și se află în Est (Răsărit) (va fura "Caii Luminii" ai lui Urizen, reiterînd lupta lui Mihail cu Lucifer, în urma căreia Mihail a smuls făclia luminii pe care o purta Lucifer, aceasta făclie fiind prima Lumină, revelarea cea mai tulburătoare a Feței lui Dumnezeu, de unde și numele de "Înger al Fetei"). Zoa al patrulea este Urthona, "păstrător al porților cerului" (Vala, IV, 42). El este cel mai enigmatic dintre Zoa și se află
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
în orice om, si se cheamă Libertate (Jerusalem, 54, 1-5). Libertatea este deci Lumină omului în Veșnicie, potrivit Scripturii: "Cetatea n-are trebuința nici de soare, nici de luna, ca s-o lumineze; căci o luminează slavă lui Dumnezeu, si făclia ei este Mielul" (Apoc. 21, 23). 308 (IX, 9) Și-i doborî: Los doboară cu mîinile Soarele și Luna. 309 (IX, 40) stelele zilei cei astrale (sau "aștrii zilei cei stelare"): Blake vorbește de un cer diurn pe care sînt
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
între Dimitrie Cantemir și Petru cel Mare, Țarul Rusiei) * „Unirea este actul energic al întregii națiuni române. Unirea, Națiunea a făcut-o!” (Mihail Kogălniceanu, om politic) „După alegerea domnului Alexandru Ioan Cuza, se prefăcu capitala României într-o mare de făclii și lumini. O generală entuziasmare cuprinse tot orașul care suna de urări: să trăiască prințul României, Alexandru Cuza!” (Gazeta Transilvaniei, 31 ianuarie 1859) „Principatele Moldovei și Valahiei, constituite de acum înainte sub denumirea de „Principatele Unite ale Moldovei și Valahiei
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
tema lui privilegiată, erosul, pe care o tratează într-un vers mai concentrat. Este în continuare încercat de mari voluptăți și trece prin extazuri împinse la limita suportabilului, însă în câmpul lui de observație încep să pătrundă în chip amenințător făcliile de ceară, văile plângătoare, amanții palizi, corbii, cimitirele, nevrozele - cu alte vorbe, toate figurile simbolismului astenic. Bacovia este tradus aici în codul unei retorici ceremonioase. Sunt și sugestii ce trimit la Lucian Blaga (între ele o definiție a dragostei ca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290737_a_292066]
-
al tipurilor de sisteme legislative pentru orientarea suporterilor, cărora le este interzisă devianța: a) să introducă sau să încerce introducerea în arena sportivă sau în orice alt loc de desfășurare a unei competiții sau a unui joc sportiv: băuturi alcoolice, făclii, artificii, petarde, torțe, recipiente, materiale explozive, incendiare ori fumigene, substanțe toxice, halucinogene, iritant-lacrimogene sau paralizante, dispozitive pentru șocuri electrice, corpuri contondente, cuțite, pumnale, șișuri, castete ori asemenea obiecte ce pot fi folosite la acțiuni de tulburare a ordinii publice sau
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
de neființă într-o cale de acces magic spre fericire, într-o ritualizare a existenței prin învățare și prin suprapunerea experienței sportive individuale peste aceea colectivă. Numele campionilor virtuali sau foști campioni devine sacru prin participare la competiție, prin purtarea făcliei, a drapelului, prin îmbinarea dintre efort și spectatorii aplaudă viitorul campion al cărui nume va fi un ideal pentru viitoarele Olimpiade. Există nume proprii care desemnează atât ansamblul unei Olimpiade, (timpul) și elemente ale acestora (competiția), opoziția dintre timpul sacru
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]