1,424 matches
-
dacă ar veni să vadă poporul evreu la el acasă. Zisa lui cam disprețuitoare: "A promite și a te ține de cuvânt sunt două lucruri diferite, bieții mei evrei" l-ar face să se simtă foarte încurcat. Făgăduiala privind Pământul Făgăduinței a fost ținută. Da, numai că vedem și riscurile. Dacă mântuirea are nevoie de suprafață, va trebui să numărăm hectarele cultivate, locuințele tip mobil-homes diseminate, ici sau colo, colinele cucerite. Și astfel întregul popor va deveni ostaticul pionierilor săi. Condamnăm
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
deschisă, are o singură părere de rău că n-a știut mai din vreme că va avea așa musafiri, ca să pregătească o masă cum știe el! Dormim duși, dormim împărătește. Și a doua zi dimineață pornim spre tabără, "spre pământul făgăduinței", unde zile lungi vom bate dealurile și vom duce în corturi vieață de nevoi. Tabăra noastră e așezată pe un podiș trist și sărac, ars de soare, bătut de vânturi care nu mai contenesc. Cât vezi cu ochiul, dealuri și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Credincioșilor și Necredincioșilor. Regele Regilor Împărat al Răsăritului și Apusului Împărat plin de putere a șahhacilor Prinț și Domn al preafericitei constelații Voevod măreț Sigiliu al Biruinței Adăpost al tuturor noroadelor lumii Umbră a Puternicului împărțitor al tihnei pe pământ. "Făgăduința a Tot Puternicului e Adevărul" La Stambul casele binecredincioșilor osmanlii erau roșii și galbene; Moscheile și monumentele publice, albe. Casele armenilor cenușii-deschis. Ale grecilor cenușii-închis. Ale Evreilor sinilii. Hurem Preavesele Sufletele morților trebuie lăsate să rătăcească pe pământ. Muftii și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
am fugit, și am ajuns la M-rea Bistriței și intrând în sfânta biserică, am căzut la pământ înnaintea sfintelor icoane și mult am plâns, așijderea și Egumenul și tot soborul plângea împreună cu mine cu fierbinți lacrimi, și am dat făgăduință lui D-zeu și prea-curatei lui maice, că de mă voiu întoarce iarăși la scaunul meu cu bine și biruitor, atuncea din temelie voiu înnoi Sf. M-re a Adormirei prea curatei fecioare, iar părinții încă au înmulțit ruga cătră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
zeu și mă ertați, și m-am despărțit de dânșii și m-am dus prin locuri pustii. Și am eșit la Iași și cu mila lui D-zeu... biruind am luat iarăși scaunul meu, și mi-am adus aminte de făgăduința mea și îndată trimițând am înnoit din temelie Sf. M-re". VIII Ph. Avril (1698 trece prin Moldova) iezuit francez și misionar În Bucovina codrii mocirloși, nestrăbătuți. În întâmpinarea lui, se trimise careta domnească escortată de 50 călăreți cu fiul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
fost cel mai nedrept război împotriva cinstitului popor muncitor. S-a întins tăcerea pe largile câmpii ale grâului și în tăcerea aceasta a mormintelor conducătorii României de la 1907 s-au îmbrățișat în spasmuri și lacrimi, bucuroși că pot scăpa cu făgăduinți. Între uniunile scriitorilor iugoslavi și români au început schimburile de publicații și traduceri. La congresul Uniunii Scriitorilor din R.P.R. participă delegați iugoslavi. Sunt invitați și alți intelectuali ai republicii vecine ca să viziteze republica noastră și realizările poporului muncitor de la noi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
actelor și jurămintelor de credință, prestate de Ștefan în 1462, ne-o demonstrează strălucit încheierea ultimului document din 2 martie, pe care voievodul jura: „Iar domnul și stăpânul nostru domnia sa craiul și Coroana au să ție și să împlinească, după făgăduințele și scrisorile ce s-au scris și s-au desăvârșit între noi și între acești trei mari boieri crăiești, pe care le arătăm în cele scrise mai sus. Iar dacă nu vom împlini toate acestea domnului și stăpânului nostru, domniei sale
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
au scris și s-au desăvârșit între noi și între acești trei mari boieri crăiești, pe care le arătăm în cele scrise mai sus. Iar dacă nu vom împlini toate acestea domnului și stăpânului nostru, domniei sale craiului și coroanei, după făgăduințele și scrisorile și jurământul nostru și al boierilor noștri, și dacă nu vom da pe fiii lui Sad-Ahmat, împreună cu ceilalți căpitani și ulani, atunci domnia sa craiul nu ne va fi dator cu nimic, și va fi slobod să nu se
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
chiar de la prima apariție a personajului: „Al mic că-mi zicea,/ Ardiu - crăișor,/ Pedepsit cu dor,/ Ardiu făr' de casă/ Și făr' de nevastă”. Calitatea lui nefirească este aici „dorul” cu care pare să se fi născut, ca după o făgăduință parentală. Cum poate fi prințul „făr' de casă”? Cele două absențe menționate în versurile de mai sus, adăugate dorului „organic”, fac din Ardiu un însetat după sacru, ca reședință a ființei supranaturale ce-i va deveni soție. Aspirația lui este
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
cenușă plămădită de mama eroului, aceasta fiind hrana lui pe tărâmul infernal; în cazul în care flăcăul ar mânca merinde găsite în sacru el ar rămâne captiv acolo și lumea s-ar stinge în așteptarea energiilor revigorante. Turta mamei este făgăduința că feciorul va reveni în profan. Proba supremă însă pentru depășirea etapei de dependență infantilă o constituie confruntarea maximă cu maternitatea terifiantă: mama zmeilor. Am văzut că progeniturile ei refac pe dos modelul fraților viteji, mezinul întrupând cele mai importante
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
ar face doi feț’ logofeț’ cu păru de aur, în umerei - doi luceferei, în piept - soarele și-n spate - luna”. Metalul solar constituie natura însăși a pruncilor într-un basm din colecția Schott, ce nu păstrează datele contextuale complete ale făgăduinței. Aceeași antologie conține o variantă a basmului AT 425, în care aducerea pe lume a pruncilor cu trup solar devine un gest de penitență. Nesocotirea interdicției de a zări chipul ascuns prelungește sarcina neofitului și o condamnă la călătorie. Traseul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
reveniți în social pot purta coroana ființei. Fecioara știe că va naște prunci de aur pentru că își anticipează evoluția ulterioară prin suferință și mai știe că doar un erou întemeietor (i.e. împăratul) poate concepe alături de ea pruncii biruinței solare. Niciodată făgăduințele fecioarelor nu se vor pierde în eter, ele sunt receptate direct sau indirect de împărat în mod obligatoriu. Abilitățile inițiatice nu se pot risipi, ele sunt dobândite întru refacerea creației înseși, pentru care tinerii sunt „unși” să acționeze. Intruziunea împăratului
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
parcă sugerat de aducerea la această apă: „Iacă zânele-mi venea;/ La baltă când ajungea,/ De cămăși se dezbrăca/ Șincepu a se scălda./ Da’ Pătruță ce-mi făcea?/ Cămășile la zâne-mi lua/ Și pe fugă se punea”. Urmează episodul făgăduinței că zâna mică, „Inelușa”, va fi dată lui de nevastă în schimbul cămășilor, promisiune reînnoită de „a mai mică” însăși. Este cunoscut că la nuntă mireasa oferă mirelui o cămașă la schimbul de daruri. Hainele sunt identificate cu personalitatea celui ce
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
mi se părea de vis. N-am mai trecut niciodată prin Quito ca să îmi verific acele imagini, probabil influențate și de oboseala călătoriei nocturne. Primul contact fizic cu pământul Americii Latine îmi dădea senzația că într-adevăr calc pe pământul făgăduinței. N-am putut nici până acum să îmi explic acel sentiment trăit mai puțin de o oră. Decolarea spre Peru, stat vecin Ecuadorului, cu care aveau unele dispute teritoriale în istoria lor comună, pe care nu le aprofundasem, ci doar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
arate la M.A.E. că nu se greșise când se hotărâse să fiu desemnat pentru a ajuta la normalizarea activității ambasadei noastre din Lima, într-un spațiu atât de nou și de interesant, la care visasem ca la pământul făgăduinței. Chiar și în domeniul consular reușisem să aduc la zi toate cerințele Direcției de specialitate din M.A.E., rămânea să caut încă neregulile nedefinite ale ambasadorului, eventualele fraude, dacă acestea existau. Începusem să am sentimentele de satisfacție date de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
situația grea din Moldova, dar și despre pământul roditor al acestei țări, relata starețul Leonte (? - după 1701), în Călătoria în Moldova (17 februarie 1701): „Să nu fie pustiită această țară (Moldova, n.a.), nu ai găsi alta ca ea! E pământul făgăduinței, dă tot felul de roade”. Pietro Diodato descria, și el, bogățiile acestor locuri: viile, pe suprafețe mari, pomii fructiferi (merii, perii, piersicii și nucii) și un număr mare de animale sălbatice. Vizitând Moldova în 1722, ieromonahul Silvestru stabilea granițele, apoi
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
devine lapidara axioma : „ai carte, ai parte”. Sunt demne de luat în seamă gândurile exprimate de anumiți scriitori români și străini referitoare la importanța cărții, a lecturii: “Ce este cartea ? O trebuința a omului neliniștit și curios. Cartea e o făgăduința , o bucurie, o călătorie prin suflete, gânduri și frumusețe.” Ț. Arghezi „Cartea nu aduce numai leac la suflet, dar și vindecare de lene.” Ț. Arghezi „Carte frumoasă, cinste cui te-a scris.... laudă cui te citește!” T.Arghezi „Să deschizi
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
ed. II) 29. Serge Berstein & Pierre Milza, Istoria Europei, vol 3 30. Serge Berstein & Pierre Milza, Istoria Europei, vol 4 31. Serge Berstein & Pierre Milza, Istoria Europei, vol 5 32. Adrian Nicolescu, Istoria civilizației britanice 33. Dumitru Dorobăț, Din țara făgăduinței 34. Ștefan Lupașcu, Universul psihic 35. Jean Baechler, Capitalismul 36. Al. Zub, Orizont închis Format 1/16 (70 x 100) • Bun de tipar: 2000 • Apărut: 2000 PRINTED IN ROMANIA • Tiparul executat la Imprimeria Institutului European pentru Cooperare Cultural-Științifică Iași • str.
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
ferestre trapezoidale ce privesc În depărtare, dincolo de rîu, tipice pentru arhitectura quechua, sînt identificate de Bingham cu ferestrele prin care frații Ayllus, din mitologia incașă, Își făceau apariția pe lumea pămîntească pentru a-i arăta poporului ales drumul spre Țara Făgăduinței. După părerea mea, argumentul e un pic cam tras de păr. Desigur, aceeastă interpretare a fost contestată de un mare număr de cercetători renumiți. De asemenea, există o dezbatere de proporții În legătura cu funcția pe care o avea Templul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
V. I.) „Nu știu mijloc mai rodnic de cunoaștere a vieții și de verificare a cunoașterii vieții decât propria experiență. Și, pe lângă învățătura partidului, nu cunosc instrument de lucru, pentru mine ca scriitor și critic de artă, mai plin de făgăduințe creatoare decât acest prilej pe care mi-l dă partidul de a trece prin experiența nemijlocită realitățile în plină transformare socialistă ale statului nostru. E un prilej care îmi va îmbogăți mult cunoștințele. Pentru acest prilej mulțumesc încă o dată partidului
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
al IV-lea. Apoi, din cauza caniculei și a mulțimii lucrurilor de făcut, a fost mereu plin de treburi până pe 21 septembrie, când începu să fie vorba să mă trimită în Spania. Atunci, mi-am întețit stăruința ca Părintele să împlinească făgăduința pe care mi-a făcut-o. Mi-a dat așadar o întâlnire pe 22 septembrie dimineața, la Turnul Roșu3. Când am terminat liturghia, m-am înfățișat la el ca să-l întreb la ce oră puteam veni. Mi-a spus să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
a dobândi faimă.2 Astfel, într-o zi, se găsea într-un castel asediat de francezi 3. Toți camarazii lui, văzând limpede că le era cu neputință să se mai apere, erau de părere că trebuie să se predea, în schimbul făgăduinței că li se va cruța viața; dar el i-a adus atâtea argumente comandantului castelului, încât l-a convins să țină piept, împotriva părerii tuturor celorlalți cavaleri; până la urmă și aceștia s-au îmbărbătat datorită curajului și strădaniilor lui. Când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
când ar veni să o facă. Străjerul îi răspunse atunci că în felul acesta ar fi cu putință, dar că trebuia să aștepte sosirea Provincialului (era, cred, Superiorul Ordinului din acel ținut), care se afla atunci în Betleem. 46. Această făgăduință îl liniști pe Pelerin. El începu să trimită scrisori unor persoane spirituale din Barcelona. Scrisese deja una2 și era gata să o scrie și pe a doua în ajunul plecării pelerinilor, când îl chemară din partea Provincialului - care sosise - și a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
în acea biserică pentru a vorbi puțin cu el. Și așezându-se, îi mărturisi amănunțit tot ce se petrecea în sufletul său și cât de puțin înaintase până atunci din această pricină. Mai mult, voia totuși să-i facă o făgăduință: „Eu vă făgăduiesc”, spuse el, „că nu voi lipsi niciodată și voi veni mereu să vă ascult de-a lungul acestor doi ani, atât timp cât voi găsi în Barcelona destulă pâine și apă pentru a-mi duce traiul”. Și, o dată făcută
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
vă făgăduiesc”, spuse el, „că nu voi lipsi niciodată și voi veni mereu să vă ascult de-a lungul acestor doi ani, atât timp cât voi găsi în Barcelona destulă pâine și apă pentru a-mi duce traiul”. Și, o dată făcută această făgăduință cu tărie, nu mai fu încercat niciodată de astfel de ispite. Durerile de stomac pe care le căpătase în Manresa și din cauza cărora începuse să umble încălțat dispăruseră; nu le-a mai simțit de la plecarea lui spre Ierusalim. De aceea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]