2,196 matches
-
să ne spânzure pe toți, rând pe rând, oftă groparul, foarte posomorât. Se mai duse pe la vecini să le povestească nenorocirea ce s-a abătut asupra oamenilor din senin, dar se întoarse degrabă acasă, se schimbă și plecă iar la Făget. ― Poate să le fiu de folos bieților oameni, cu meseria mea, zise luîndu-și rămas bun de la Apostol și Ilona, închinîndu-se, Doamne ce năpastă!... Doamne, ferește!... A doua zi Vidor veni acasă la amiază, numai să dea de știre că cei
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
de la Apostol și Ilona, închinîndu-se, Doamne ce năpastă!... Doamne, ferește!... A doua zi Vidor veni acasă la amiază, numai să dea de știre că cei trei au fost spânzurați într-o braniște, la marginea șoselei, jumătate calea între Lunca și Făget. ― Nici nu le-au ridicat spânzurători, povesti groparul, plângând ca o babă. I-au agățat, ca pe niște câini, pe câte o cracă de copac... Am vrut să le facem groapă, cum se cuvine creștinilor, dar nu i-au coborât
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
nu-s vinovați... Parcă a vrut cineva să-i asculte?... Ordin și iar ordin!... Și uite-așa, a doua zi de Paști! Doamne, mare ești și mare-i mila ta, Doamne!... Și mai sunt patru închiși!... Porni numaidecât înapoi, spre Făget, fără să ia ceva în gură, cu ochii arși de lacrimi, gârbovit de spate ca și cum într-o zi ar fi trăit zece ani. Peste vreo două ceasuri, tocmai pe când Apostol era mai ocupat, năvăli în cancelarie căpitanul Klapka strigînd: ― Bologa
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
impresie i-au făcut știrile acestea. Apostol însă asculta liniștit, și în ochii lui pâlpâia blând numai milă și tristețe. Căpitanul continuă cu mai multă inimă: ― Și aici cu civilii... Ai zice c-a turbat generalul. Am văzut trecând spre Făget... Sunt trei spânzurați, la marginea șoselei, într-o pădurice... Mi-am adus aminte de pădurea spânzuraților... Până și calul meu s-a speriat și a pornit într-un galop nebun... Acuma, la întoarcere, nici n-am mai venit pe șosea
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
casca, merse lângă ea, tulburat și el acuma, simțind în suflet o prevestire grea. Vru să-și ascundă însă neliniștea și bolborosi: ― Ilona... la revedere!... N-ai nici o grijă... Spune-i și tatălui tău... Adică... da... el e chiar în Făget, da... Am să-i spun eu... Fii liniștită, micuțo... liniștită!... ― Ia seama pe acolo! murmură Ilona cu obrajii lăcrimați, rugătoare și înfricoșată. Dumnezeu să-ți ajute! ― Amin! murmură Apostol, închinîndu-se. Pe urmă o strânse în brațe și o sărută, șoptindu
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
alți oameni, mereu alții, toți cu ochii după el, cerîndu-i socoteală... Automobilul gonea acuma alături de linia ferată pe șoseaua dreaptă și netedă ca o riglă. Braniștea nici nu se mai vedea. Înainte, la vreo doi kilometri, lucea turnul bisericii din Făget și, ceva mai aproape, roșea coperișul gării, care era chiar în marginea satului. Apostol se uita drept înainte, dar în ochii lui jucau spânzurații, numai spânzurații, din ce în ce mai mulți și mai mustrători... Apoi deodată, în mijlocul lor apăru iar fața plutonierului, cu
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
stinsese. Aghiotantul, care nu fuma, dar purta veșnic chibrituri, se repezi, politicos și fericit, să aprindă țigara generalului... 10 Afară coborâse întunericul. Jur împrejur, de după dealurile negre, se înălțaseră nouri leneși, iar din pădure o ceață lăptoasă își întinsese peste Făget pânzele prin care de-abia licăreau stelele în creștetul încă senin al cerului. Ferestrele casei erau galbene, și găleata fântânii plutea în ceață ca pe apă... Apostol Bologa închise bine ușa. Întunericul de afară i se păru atât de amar
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
și nici nu ne-am osteni! Chiar în dreptul adăpostului lui Klapka întîlniră câteva căruțe gata de plecare și sublocotenentul începu îndată să se tocmească cu un sergent și să-i arate pentru ce trebuie să-i cedeze o căruță până la Făget... Sergentul fusese odinioară în bateria lui Bologa și, văzând pe fostul său comandant între baionete, se zăpăci, nu înțelese deloc lămuririle sublocotenentului și bolborosi: ― Noi, mă rog cu supunere... ordinul, mă rog cu supunere... Sublocotenentul se înfurie și îl luă
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
hurduca atât de rău, că gândurile lui Apostol se încurcară. Își dădea seama și totuși continua cu încăpățînare să povestească sublocotenentului "cazuri" și să-i explice că intenția lui... Hurducările se întețeau și Apostol era nenorocit că vor sosi în Făget înainte de a fi avut vreme să se lămurească deplin, să înțeleagă și sublocotenentul cum stau lucrurile, ca și cum ar fi fost în fața unui judecător de care atârna soarta lui. 3 Cam în același loc unde aseară stătuse de vorbă cu pretorul
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
nord-american ocupă o mare parte a bazinului fluviului Mississippi și prezintă o mare varietate de formațiuni. În sud-est predomină stejărișurile în amestec cu castanul, în vest și sud-vest de întâlnesc stejărișuri în amestec cu nuc (Carya Ovata). Nu lipsesc nici făgetele (Fagus grandifolia) sau pădurile de arțar (Acer saccharophorum, Acer negundo). În afara speciilor foarte întâlnite de stejar (Quercus alba, Q.rubra, Q.borealis), aceste păduri includ numeroase alte specii de arbori: platan (Platanus orientalis), salcâm (Robinia pseudacacia), arborele de lalea (Liriodendron
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
întind sub forma unei benzi subțiri până în apropierea Munților Ural. Pădurea se prezintă de regulă sub formă stratificată: Stratul arboricol este dominat de fag (Fagus sylvatica), stejar (Quercus robur), gorun (Q.petraea), cer (Q.cerris), gârniță (Q.frainetto). Stejărișurile și făgetele pure se întâlnesc destul de rar, acestea fiind de regulă asociate cu frasin (Fraxinus excelsior), plop tremurător (Populus tremula), ulm (Ulmus foliacaea), paltin de câmp (Acer platanoides), mesteacăn (Betula pendula), tei pucios (Tilia cordata), cireș sălbatic (Cerasus avium). Spre estul Europei
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
pucios (Tilia cordata), cireș sălbatic (Cerasus avium). Spre estul Europei, pădurile sunt dominate de carpen (Carpinus betulus). (1.tundră; 2.silvotundră; 3.taiga; 4.păduri de amestec; 5.păduri de foioase; 6.silvostepă; 7.stepă; 8.semipustiu; 9.vegetație mediteraneană). Făgetele se extind pe suprafețe mai mari în partea de nord-vest a continentului în zonele joase, dar și în sudul și sud-estul Europei în zonele mai înalte. Stratul arbustiv este de regulă bine dezvoltat și diversificat, fiind alcătuit din arbuști și
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
conducînd la un fel de moțiune care imită în parte modelul numelor de persoană: Bîrlogul-Bîrloaga, Bucovicioru- Bucovicioara, București-Bucureștioara, Grohotu- Grohota, Nedeiu-Nedeia. Unele dintre afixe pot fi considerate, prin frecvență, specifice numelor de locuri: -ești (Pitești), -eni (Medeleni), -iș (Păltiniș), -et (Făget), -easa (Băneasa), oaia (Mogoșoaia) etc. O problemă adusă în discuție din perspective diferite este relația numelor proprii cu articolul, ceea ce implică, de fapt, nemijlocit, categoria determinării, deci individualizarea prin mijloace gramaticale. Numele proprii avînd în conținutul lor intrinsec indici semantici
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
diversitate de toponime analizabile din perspec tivă derivativă (în sensul că este evidentă existența unei baze lexicale și a unui sufix adăugat acesteia), care nu pot fi considerate derivate toponimice, fie pentru că baza este apelativă, fie pentru că este antroponimică (fag > Făget, Ion > Ionescu >Ionești etc.). Cea mai dificilă este diferențierea diminutivelor realizate la nivel apelativ de cele realizate la nivel toponimic, care au pornit de la baze foste apelative sau antroponimice, dar au fost toponimizate anterior derivării: Stejerel, Văluța, Cernica (de la numele
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Brădești, Smida (< smidă, „loc cu pădure tînără“), Cărpiniș, Gabrovița (< sl. gabrov, „de carpen“ + sufixul -ița), Gherțeniș (magh. gyertyàn, „carpen“); Căliniș, Cătiniș, Cireși, Cornu, Cornetul, Cornișor (< cornișor, „un arbore numit și brădișor, ploșnicar“), Cornu, Cornățel, Dranov (< sl. dren, „corn“), Drencova, Drincea, Făget, Bucov, (< sl. buc, „stejar“), Bucovăț, Bichiș (< magh. bükkös, „făget“), Frăsinei, Isnovăț (cf. bg. jasen, „frasin“), Gorunul, Bunget (cf. alb. bunk, „stejar“), Cașolț (< germ. Kastenholz, „pădure de stejari“), Cerăt, Dîmbovița (< sl. dabu „stejar“), Gîrnetul, Rast (sl. hvrastu, cf. srb. hrast, „stejar
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
sl. gabrov, „de carpen“ + sufixul -ița), Gherțeniș (magh. gyertyàn, „carpen“); Căliniș, Cătiniș, Cireși, Cornu, Cornetul, Cornișor (< cornișor, „un arbore numit și brădișor, ploșnicar“), Cornu, Cornățel, Dranov (< sl. dren, „corn“), Drencova, Drincea, Făget, Bucov, (< sl. buc, „stejar“), Bucovăț, Bichiș (< magh. bükkös, „făget“), Frăsinei, Isnovăț (cf. bg. jasen, „frasin“), Gorunul, Bunget (cf. alb. bunk, „stejar“), Cașolț (< germ. Kastenholz, „pădure de stejari“), Cerăt, Dîmbovița (< sl. dabu „stejar“), Gîrnetul, Rast (sl. hvrastu, cf. srb. hrast, „stejar“), Rasnic, Stejarul, Tufani, Lunca, Măceșul, Mălini, Malnăș (magh. málnás
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Dealurile din apropierea Cîmpulungului Moldovenesc sunt, de altfel, numite împreună Obcinile Bucovinei. Toponimul are la bază apelativul slav buk, „fag“, la care se adaugă sufixul compus -ovina < ov + ina, rezultînd bucovina, „pădure de fag“ (așa cum confirmă ucr. bukovyna, „pădure de fag, făget“). Cunoscînd originea numelui provinciei, un grup de tineri bucovineni, între care Ciprian Porumbescu, au înființat o societate culturală numită, cu un termen apropiat semantic, Arboroasa. Și alte regiuni romînești mai extinse ori mai restrînse poartă nume formate de la cuvinte referitoare
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
există nume de locuri din aceeași familie: ceh. Bukovets, srb. Bučije, Bucov, ucr. Bukóv, Bukova, Bučyna, Bukovynka, Podbukovina, ceh Bučina, Bukovyna, gr. Bukovina. În Romînia multe toponime sunt formate de la apelativul romînesc fag: Fagi, Fagul, Trei Fagi, Valea cu Fagi, Făget, Făgă raș (diminutiv, cu sufixul -aș, al apelativului *făgar, „făget“), Făgat, Făgețelul, Făgulețul. Altele provin de la apelative maghiare din aceeași rădăcină semantică: Bichiș (< bükkös, „făget“), Bicsandru (< magh. bükszád, „gura unei văi cu fagi“), Habic (< magh. hétbükk, „șapte fagi“). Există și
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Bučije, Bucov, ucr. Bukóv, Bukova, Bučyna, Bukovynka, Podbukovina, ceh Bučina, Bukovyna, gr. Bukovina. În Romînia multe toponime sunt formate de la apelativul romînesc fag: Fagi, Fagul, Trei Fagi, Valea cu Fagi, Făget, Făgă raș (diminutiv, cu sufixul -aș, al apelativului *făgar, „făget“), Făgat, Făgețelul, Făgulețul. Altele provin de la apelative maghiare din aceeași rădăcină semantică: Bichiș (< bükkös, „făget“), Bicsandru (< magh. bükszád, „gura unei văi cu fagi“), Habic (< magh. hétbükk, „șapte fagi“). Există și toponime săsești care trimit la același fel de arbore: Boholța
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
multe toponime sunt formate de la apelativul romînesc fag: Fagi, Fagul, Trei Fagi, Valea cu Fagi, Făget, Făgă raș (diminutiv, cu sufixul -aș, al apelativului *făgar, „făget“), Făgat, Făgețelul, Făgulețul. Altele provin de la apelative maghiare din aceeași rădăcină semantică: Bichiș (< bükkös, „făget“), Bicsandru (< magh. bükszád, „gura unei văi cu fagi“), Habic (< magh. hétbükk, „șapte fagi“). Există și toponime săsești care trimit la același fel de arbore: Boholța, Boholț (< săs. Bîcholtz, „pădure de fagi“). Interesant este că Bucegii, a căror etimologie e necunoscută
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
înainte de Marea Unire din 1918, actualmente municipiu sub numele Cluj-Napoca, reședință a jude țului Cluj. Prin polarizare, el a determinat formarea unor „sateliți“ toponimici: Dealul Clujului (culme în Podișul Huedinului și deal în Dealurile Clujului), Dealurile Clujului (în Podișul Someșan), Făgetul Clujului (rezervație peisagistică în Dealurile Feleacului), Vîrful Clujului (în Munții Bihorului), Fînațele Clujului-Copîrșaie (rezervație botanică în Dealurile Clujului), Fînațele Clujului-Valea lui Craiu (rezervație botanică în Dealurile Clujului). Este toponimul cu cele mai vechi atestări din regiune. În perioada 1213-1902 au
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
și am rămas cu rușinea asta. Acum suntem În Republică, așa să știi tu! Populară! Da, Bertha dragă, populară! TU, În casă, În lumea plină de mirări a pruncilor, nici nu știi unde te afli, te-or adus acasă la Făget să te arate lu’ Moșu și bunicii tale, dormi și vei dormi și când va trece popa cu diaconul să stropească, dormi și nu știi că de la toamnă n-ai să-l mai vezi pe Moșu, el se va prăpădi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
pădure roșie. N-ai alte culori. Și doar n-o să sugi la creionul chimic ore În șir ca să-ți iasă mov. Și mai desenezi ce-ți aduci aminte din vacanță. O șură pe care scrie: „Remiza de pompieri a comunei Făget”. Și un indicator din capătul satului pe care scrie: Regiunea Autonomă Maghiară. În spatele indicatorului se află drumul șerpuit care se pierde În dealuri și văi. După ce termini de desenat, te plictisești. Cauți prin casă reviste cu poze. Găsești una care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
exploatare a omului de către om În agricultură. TU, mereu la pândă. Înainte să adormi. Poate se Întâmplă ceva. Într-o noapte, apare la București unchiul Niță sau Niță lui Danea lui Micu cum i se mai zice la țară, la Făget. El este bărbatul sorei mamei tale. Apare cum că „dragă șogore am mai venit și eu pe la București, că acum Îs În fabrică la Copșa, am luat salar și pe tri zile Îs liber”, așa Îi zice lui taică-tu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
și curățenie. TU, citești o scrisoare de la un văr din Ardeal că, „Dragă vere, prin prezenta și prin primele rânduri de scrisoare țin să-ți comunic că sunt bine sănătos care sănătate ți-o doresc și ție. Pe aici pe la Făget e bine, că a Început și la noi colectivizarea care s-o făcut de astă toamnă și o să avem de acum Înainte un geaceu și o să ne pună și curent electric. Cu Învățătura am numai note de zece și așteptăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]