10,246 matches
-
altele amintite adeseori în cursul acestei lucrări, reprezentanți ai burgheziei austriece, franceze și engleze inaugurează perioada pătrunderii capitalului străin în economia noastră. Ca urmare a introducerii unor noi instalații industriale în economia Moldovei, sortimentul mărfurilor exportate s-a îmbogățit cu făină picluită, arpacaș, carne conservată ș.a., firește, într-o cantitate corespunzătoare capacității de producție a acelor instalații mecanice, adică foarte mică. Industria textilă. Aceasta este o ramură în care introducerea mașinismului între 1848 și 1864 s-a făcut cu mai mult
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
identificarea fonemelor (sunete cu funcție distinctivă): vezi exemple de tipul câine pâine, mare sare (eventual, având ca premisă jetoane cu imaginile corespunzătoare), car var sar (Sar să car var) , ,,mac în sac pentru gânsac"; De pe masă, sus pe casă,/E făină sau găină?" etc., precum și valențele metodei fonetice, analitico-sintetice (presupunând discriminarea propozițiilor dintr-un context comunicativ, a cuvintelor dintr-o propoziție, a silabelor dintr-un cuvânt, a sunetelor dintr-o silabă, secvențe urmate de procesul invers, al reconstituirii elementelor superioare în
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
mai importantă de poluare este, foarte probabil, alimentația sa. În lanțul alimentar, acest lucru începe cu produsele chimice și metalele grele care sunt absorbite de fructe și legume, dar și cu hrana consumată de animalele din ferme (recenta problemă cu făina pentru animale din Belgia, conținea dioxină, care este flagrantă). Se continuă cu transportul, prelucrările agro-alimentare, conservarea, ambalarea și în final cu gătitul, transformări care duc la producerea și ingerarea unor substanțe mutagene și cancerigene puternice 1. În plus, după ghidul
Vitamine şi minerale pentru sănătate şi longevitate. Antioxidanţii by Frederic Le Cren () [Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
antiinflamatoare, antidepresive și antihistaminice. Unii profesioniști din sănătate preferă să recomande amestecuri de antioxidanți buni (Pycnogenol™-ul pare să aibă efecte extrem de pozitive, după spusele doctorului Martin 2) și modificarea regimului alimentar eliminând în primul rând zahărul rafinat (dulciurile) și făina albă (pâinea albă, alimentele industriale), precum și alcoolul, întrucât majoritatea persoanelor atinse de oboseală cronică suferă și de hipoglicemie. Această a doua soluție, dacă dă rezultate bune, este mai puțin agresivă pentru individ. Un alt lucru important, înainte de a propune orice
Vitamine şi minerale pentru sănătate şi longevitate. Antioxidanţii by Frederic Le Cren () [Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
în farfuria dumneavoastră! De fapt, după doctorula Mongeau, un anumit număr de alimente, inclusiv fructe și legume, ar fi iradiate înainte de a fi comercializate. Pentru a da doar un exemplu, în Canada, iradierea cepei, a cartofilor, a grâului și a făinii de grâu este autorizată din anul 1960, la fel ca și cea a multor fructe și legume importate din Africa de Sud. Este oare această practică încă în vigoare? De fapt, nu știm nimic, deoarece, ca și în cazul alimentelor transgenice sau
Vitamine şi minerale pentru sănătate şi longevitate. Antioxidanţii by Frederic Le Cren () [Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
una peste alta și cu mâna smulg o frunză. Se Întorc Înapoi tot dansând și sărutându-se și lasă să se usuce frunza de mătrăgună până când o pot face praf. Apoi se duc la moară și fură cu mâna Întoarsă făină, pe care o cern printr-o sită Întoarsă. Cu această făină, frunza de mătrăgună și miere fac o pastă pe care o lasă să se acrească. Se pune apoi fie În țuică, fie În ceai, fie În cafea, fie Într-
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Înapoi tot dansând și sărutându-se și lasă să se usuce frunza de mătrăgună până când o pot face praf. Apoi se duc la moară și fură cu mâna Întoarsă făină, pe care o cern printr-o sită Întoarsă. Cu această făină, frunza de mătrăgună și miere fac o pastă pe care o lasă să se acrească. Se pune apoi fie În țuică, fie În ceai, fie În cafea, fie Într-o plăcintă, pe care o oferă flăcăului pentru a-i trezi
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
sat: mersul este Înlocuit cu dansul, iar indiferența uzuală a grupului de culegători (de zmeură, de afine, de urzici, de usturoi sălbatic etc.) prin gesturi intens erotizate. Scoaterea din contextul uzual este Însoțită de un alt operator simbolic: inversarea. Astfel, făina nu este Împrumutată sau cumpărată, ci furată. În plus, ea nu este furată printr-un gest normal, ci pieziș, cu mâna Întoarsă (cu palma În sus). De asemenea, cernerea făinii se face pe dos, printr-o sită Întoarsă. În antiteză
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
uzual este Însoțită de un alt operator simbolic: inversarea. Astfel, făina nu este Împrumutată sau cumpărată, ci furată. În plus, ea nu este furată printr-un gest normal, ci pieziș, cu mâna Întoarsă (cu palma În sus). De asemenea, cernerea făinii se face pe dos, printr-o sită Întoarsă. În antiteză cu tehnicile uzuale de coacere a aluatului, pasta făcută cu mătrăgună nu este coaptă, ci lăsată crudă, să se acrească. Fetele merg goale și despletite, adică Într-o ipostază care
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
spirale și care Îi va arăta drumul spre Rai. S.F. Marian (1995, pp. 112-125) menționează și obiceiul de a face „pomul”, adică o creangă de măr sau alt pom roditor, frumos Împodobită, pe care se pune o scară făcută din făină de grâu și o sticlă cu apă: prima Îl ajută să urce către lumea de dincolo, a doua Îi va potoli setea sau va stinge mările de foc peste care mortul trebuie să treacă. Odaia În care urma să fie
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
pepo), lăptuca (lactuca), lintea (lentem), legumă (legumen). Pomi fructiferi: pom (pomum), mărul (melum), părul (pirus), cireșul (cerisius), prunul (prunus), piersicul (persicus), nucul (nux-cis), alunul (aluna), gutuiul (cutoneus), corn (cornus), pomăt (pometum). Alți termeni: moară (mola), a pisa (pinsare), piuă (piela), făină (farina), a cerne (cernere), ciur (cibrum), apă (aqua), aluat (allevatum), cârpător (crepatorium) sau țest (testum), coacere (coquere), cuptor (coctorium), pâinea (panis-em), plăcintă (placenta), vărzare (viridiaria), păsat (quassatum). Păstorit și creșterea animalelor: oaie (ovem), miel (agnellus), berbece (vervecem), arete (arietem), capră
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
exclusă, ceea ce înseamnă că orice modificare a aranjamentelor promovată de ei trebuie considerată ca o constrângere de neevitat. În cazul materiei prime, situația furnizorilor este mai complexă: există furnizori de grâu în postură de angrosiști, dar există și furnizori de făină. Prima categorie reușește deseori manipulări spectaculoase ale diferențelor de prețuri de achiziție de la producătorii grâului și cele de desfacere către firmele din domeniul morăritului. Modificările de preț impuse de angrosiști sunt resorbite ușor de către firmele de panificație pentru că puterea de
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
vor să producă și să perpetueze cultura inteligenței, fie-n educațiunea copiilor or în influința literară asupra publicului, acolo semidoctismul și secăciunea (fraza goală) sânt aproape; orce răsad al culturei trebuie să pornească de la știință însăși; nu se poate semăna făină, ci numai grâu pentru a putea căpăta făină. De-a mai vorbi apoi și despre protecțiunea pe care cultura publică o dă științei, cu și fără intențiune, în vremi când reprezentanții obscurantismul[ui] și contrarii științei au devenit a fi
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
fie-n educațiunea copiilor or în influința literară asupra publicului, acolo semidoctismul și secăciunea (fraza goală) sânt aproape; orce răsad al culturei trebuie să pornească de la știință însăși; nu se poate semăna făină, ci numai grâu pentru a putea căpăta făină. De-a mai vorbi apoi și despre protecțiunea pe care cultura publică o dă științei, cu și fără intențiune, în vremi când reprezentanții obscurantismul[ui] și contrarii științei au devenit a fi din întîmplare partida dominantă - de a vorbi de
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
culți singuri vor să producă și să prăsească, fie-n educațiunea copiilor or în influență literară asupra publicului, acolo semidoctismul și secăciunea (fraza goală) e aproape; orce răsad al culturei trebuie să pornească iarăși de la știință; nu se poate sămăna făină, ci iar numai grâu din care [să] se facă făina. Nici un fel de materie nu e cugetabilă care să nu poată constitui un element al culturei; fiindcă ea nu urmărește un scop obiectiv, de-aceea nu are nici un teren anumit
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
educațiunea copiilor or în influență literară asupra publicului, acolo semidoctismul și secăciunea (fraza goală) e aproape; orce răsad al culturei trebuie să pornească iarăși de la știință; nu se poate sămăna făină, ci iar numai grâu din care [să] se facă făina. Nici un fel de materie nu e cugetabilă care să nu poată constitui un element al culturei; fiindcă ea nu urmărește un scop obiectiv, de-aceea nu are nici un teren anumit pe care să-l împle... Și nu numai că ea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
are să se urce mortul în cer (39, p. 170). În unele sate din Moldova... pomul se așază într-o cofă sau oală, care e totdeauna plină cu apă curată... De pom [...] se razimă totdeauna o scară făcută de [= coaptă din] făină de grâu, și într-unul din rămurele se anină și o sticlă de băut apă. Scara însem- nează ca să aibă sufletul pe ce se sui, dacă va avea parte, în pomii raiului, apa ca să aibă pe ceealaltă lume ce bea
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
al XVIII-lea : „D. Ioann Petrovici, protopresviterul Hasiașului, la anul 1794, fiind eu învățătoriu tinerimii în Belinți, îndată după ce au înțeles că au venit aci, în sat, vrăjitoarea de la Drăgoești, au poruncit de au prins-o și luând de la dânsa făina, cucuruzul, lingurile, cocoșii, blidele, pânza și alte toate carele căpătase vrăjitoarea cu minciunile și împărțindu-le seracilor, iară pre dânsa cu rușine au scos-o afară din sat și cu paze trimețind-o din sat în sat, până la Drăgoești, spunându-i
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
culegere, transportare, pregătire și folosire a plantei. Toate trăsăturile caracteristice ale acestui scenariu - așa cum au fost degajate de Mircea Eliade - se regăsesc în studiul etnobotanic al lui Simeon Fl. Marian : circumambulațiunea și nuditatea rituale, mimarea actului sexual, aducerea ofrandelor specifice (făină, miere, băutură alcoolică), recitarea invocațiilor și a formulelor magice, diferite condiționări magice de loc, timp, îmbrăcă minte, comporta ment, gestică etc., considerarea mătrăgunei ca „iarbă sfântă” (se pune la icoane, sub pragul bisericii ș.a.), folosirea ei ca afrodiziac, medicament (panaceu
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
lisergici. De altfel, în 1943, chimistul elvețian Albert Hofmann a sintetizat din Claviceps purpurea un drog psihedelic și halucinogen extrem de puternic : LSD-25 (dietilamida acidului lisergic). Îndeobște însă, această ciupercă psihotropă era ingerată involuntar. Ignorând urmările, țăranii mâncau pâinea făcută din făină de secară infestată (Secale cornutum). Faptul i-a făcut pe unii etnologi să considere că epidemiile de coree religioasă care au avut loc în secolul al XVIII-lea în Țările de Jos, dar și în alte părți ale Europei (Polonia
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
pp. 20, 454). Se poate presupune că astfel de fenomene de intoxicare colectivă involuntară s-au produs și în spațiul românesc, știut fiind că, la țară, la făcutul pâinii se folosea cu precădere secara. Pâine se făcea mai rar din făină de grâu. Grâul se folosea mai ales la coptúrile rituale, de praznic (colivă, colaci, pască, prescuri, cozonaci, mucenici etc.). Ocupându-se de „bucătăria țăranului român”, folcloristul Mihai Lupescu scria că anume „din făina de secară se făcea pită și pâine
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
secara. Pâine se făcea mai rar din făină de grâu. Grâul se folosea mai ales la coptúrile rituale, de praznic (colivă, colaci, pască, prescuri, cozonaci, mucenici etc.). Ocupându-se de „bucătăria țăranului român”, folcloristul Mihai Lupescu scria că anume „din făina de secară se făcea pită și pâine” (53, p. 57). Într-o poveste bucovineană culeasă de Elena Niculiță-Voronca, secara se laudă „că ea este mai mare [decât grâul], că crește mai înaltă și că toți oamenii se hrănesc cu ea
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
și că toți oamenii se hrănesc cu ea” (54, p. 179). Chiar și la jumătatea anilor 1930, medicul Vasile Voiculescu - într-un efort de „iluminare” a populației rurale - îi învăța pe țărani să aibă grijă să nu consume secară infestată : „Făinurile de secară [...] ce cuprind prea multe cornușoare [= Claviceps purpurea] măcinate în ele sunt otrăvitoare și dau o boală grea [= ergotism]”. Totuși, admitea dr. Voiculescu, cornul- secarei nu este doar otravă, ci și remediu, dar unul care trebuie administrat cu prudență
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
miere (zahăr) și erau însoțiți câteodată de lapte dulce. În alte zone, în locul semințelor de cânepă se puneau semințe de mac (17, p. 142 ; 18, p. 54 ; 114, pp. 165-166 ; 281). În societățile arhaice și tra- diționale, astfel de compoziții (făină, miere, lapte și un anume narcotic) sunt tipice pentru „prăjitura morților”, pentru libațiile și ofrandele rituale aduse unui „spirit gardian” al lumii de dincolo (142, p. 35 ; 143, pp. 407 și 623). în basmul Harap Alb, de pildă, Sf. Duminică
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
lapte dulce, miere și frunze de somnoroasă (Laserpitium pruthenicum sau Thalictrum minus ; ambele plante sunt numite în popor „somnoroasă” și ambele sunt folosite pentru efectul lor soporific). Pentru a putea pătrunde în Infern, Enea îi oferă Cerberului o turtă de făină cu miere și foi de mac (Papaver somniferum). Dragonul care păzea grădina Hesperidelor este răpus dându-i-se miere amestecată cu opium (Virgiliu, Eneida), iar dragonul care păzea „lâna de aur” este învins după ce Iason „îl stropește cu iarbă cu
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]