4,149 matches
-
componenta maternală și expulzarea anexelor fetale, ca parte finală a parturiției are loc ca urmare a unui complex de procese fiziologice, cum ar fi: modificări de hemodinamică datorate micșorării fluxului sanguin în aria utero-placentară prin ruperea cordonului ombilical în urma expulzării fătului; anemie la nivelul placentei datorată ruperii cordonului ombilical; retracția vilozităților coriale; maximizarea contracțiilor uterine postpartum, contracția musculaturii abdominale (presa abdominală) ; involuția uterină imediat după parturiție; fenomene degenerative la nivelul vilozităților coriale și micșorarea în volum a placentei. Modificările morfofuncționale determinate
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
a membranelor fetale, (fig.3). Modificările placentomului bovin asociate cu separarea unității fetoplacentare (RUCKEBUSH, DUNLOP, PANEUF, 1991) 1.3. Activitatea cinetică a uterului în timpul parturiției În timpul procesului de parturiție se disting mai multe forțe cinetice. Efectul acestor forțe este expulzarea fătului și a anexelor fetale. Intensitatea, timpul și modul în care participă fiecare din cele trei forțe variază în funcție de stadiile parturiției. Forțele cinetice care acționează în timpul parturiției sunt : contracțiile uterine; tonusul uterin; contracția musculaturii abdominale (presa abdominală); Contracțiile uterine Sunt principalele
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
spontan, având la bază mecanisme neurohormonale, metabolice și fizice (RUNCEANU L. 1994, SEICIU FL. și col. 1987); peristaltice, pornesc de la vârful cornului uterin spre cervix, micșorând diametrul longitudinal al uterului și mărindu-l pe cel transversal, fapt ce determină deplasarea fătului spre regiunea cervicovaginală și apoi spre exterior; intermitente și progresive, manifestându-se sub formă de perioade de contracții ce alternează cu perioade de " liniște", de relaxare, fără contracții, separate prin faze intermitente. Perioada de pauză, fără contracții uterine permite desfășurarea
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
exterior; intermitente și progresive, manifestându-se sub formă de perioade de contracții ce alternează cu perioade de " liniște", de relaxare, fără contracții, separate prin faze intermitente. Perioada de pauză, fără contracții uterine permite desfășurarea circulației materno-fetale în timpul parturiției, asigurând aprovizionarea fătului cu oxigen. Intensitatea maximă a contracțiilor se manifestă în momentul expulziei fetusului, (ZEROBIN K. și col. 1984); ritmice, datorită cărora fătul este dirijat pe traiectul conductului pelvin și expulzat în exterior ( BOITOR I. 1985, SEICIU FL. și col. 1987 , ZAGHLOUL
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
contracții, separate prin faze intermitente. Perioada de pauză, fără contracții uterine permite desfășurarea circulației materno-fetale în timpul parturiției, asigurând aprovizionarea fătului cu oxigen. Intensitatea maximă a contracțiilor se manifestă în momentul expulziei fetusului, (ZEROBIN K. și col. 1984); ritmice, datorită cărora fătul este dirijat pe traiectul conductului pelvin și expulzat în exterior ( BOITOR I. 1985, SEICIU FL. și col. 1987 , ZAGHLOUL A.H și col. 1991). Durata contracțiilor uterine se mărește progresiv, de la 1520 minute (la începutul parturiției), la 1-2 minute (în
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
gâtului uterin fetusului fetusului placentei Contracția mușchilor abdominal (" presa abdominală") Este a treia forță care participă la parturiție, fiind reprezentată de contracția mușchilor abdominali, diafragmei și mușchilor spinali. Această forță intervine în al doilea stadiu al parturiției, de expulzare a fătului. Compresiunea exercitată asupra uterului prin intermediul viscerelor atinge valori de 70 mmHg, reprezentând o forță complementară necesară fetusului pentru a străbate conductul pelvin, (SEICIU FL., și col. 1989, RUNCEANU L. 1995). Contracțiile uterine, care determină distensia și dilatația cervixului, cât și
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
fetusului se orientează la nivelul fiecărui segment al conductului pelvin, alta de concordanță a curburilor, prin care diametrele fetomaternale se suprapun exact în timpul străbaterii conductului pelvin Mecanismul imunologic, considerat a fi implicat în procesul parturiției se referă la faptul că fătul este recunoscut de organism ca o homogrefă " tolerată imunologic " pe durata gestației, datorită " imaturității antigenice " și care la sfârșitul acestei perioade este eliminată. GLUHOVSCHI, citat de RUNCEANU L., COTEA C., 2001 consideră că prin bariera fibrinoidă, trofoblastul de implantare formează
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
acest caz poate fi ca o rejecție a acestei homogrefe (BOGDAN Al.și col., 1981; KING J., 1993; RUNCEANU L., 1995). b)Factorii fetali implicați în declanșarea parturiției Mecanismele neuroendocrine Cercetările în domeniu au evidențiat participarea sistemului hipofizo suprarenal al fătului la dirijarea declanșării parturiției. Tulburările sistemului nervos central al fătului pot determina prelungirea gestației (BOGDAN AL. și col. 1981, DICKIL M.B. și col. 1994, FIRST N. L. și col.1984, PORTER D.G. 1993). Unele studii indică creșteri puternice ale valorilor cortizolului
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
BOGDAN Al.și col., 1981; KING J., 1993; RUNCEANU L., 1995). b)Factorii fetali implicați în declanșarea parturiției Mecanismele neuroendocrine Cercetările în domeniu au evidențiat participarea sistemului hipofizo suprarenal al fătului la dirijarea declanșării parturiției. Tulburările sistemului nervos central al fătului pot determina prelungirea gestației (BOGDAN AL. și col. 1981, DICKIL M.B. și col. 1994, FIRST N. L. și col.1984, PORTER D.G. 1993). Unele studii indică creșteri puternice ale valorilor cortizolului în sângele fetal și matern cu 4 zile înainte de parturiție
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
cervix dublu, brida cervicală, spasmul cervical, indurația cervixului anomalii vulvo-vaginale: strictura vulvei sau a vaginului, atrofia vulvo-vaginală, tumori vaginale, chiștii glandelor Bartholin Distociile de origine fetală Sunt cauzate de modificări ale raporturilor feto maternale și rețineri ale diferitelor părți ale fătului în timpul procesului de acomodare. Distociile de origine fetală prezintă următoarea clasificare: Distocii în prezentare anterioară Sunt cauzate de rețineri ale diferitelor părți ale corpului fetal în prezentarea anterioară: reținerea capului pe o latură, reținerea capului pe stern, reținerea capului pe
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
FL. și col. 1989) Distocii în prezentarea anterioară semne: membrele anterioare sunt angajate în conductul pelvin, -capul este reținut spre stern, cu prezentarea coamei sau a frunții remedierea: fixarea membrelor cu frânghiuțe, -respingerea corpului fetusului spre cavitatea abdominala -dirijarea botului fătului spre conductul pelvin în poziția eutocică extragerea fătului A.3. Distocie la vacă cu prezentarea genunchiului semne: angajarea capului cu prezentarea genunchiului membrului reținut în bazin sau la pragul pubian. remedierea: fixarea membrului exteriorizat, respingerea corpului fetal în uter, -readucerea
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
semne: membrele anterioare sunt angajate în conductul pelvin, -capul este reținut spre stern, cu prezentarea coamei sau a frunții remedierea: fixarea membrelor cu frânghiuțe, -respingerea corpului fetusului spre cavitatea abdominala -dirijarea botului fătului spre conductul pelvin în poziția eutocică extragerea fătului A.3. Distocie la vacă cu prezentarea genunchiului semne: angajarea capului cu prezentarea genunchiului membrului reținut în bazin sau la pragul pubian. remedierea: fixarea membrului exteriorizat, respingerea corpului fetal în uter, -readucerea membrului reținut prin dirijarea regiunii metacarpiene median și
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
semne: eforturi slabe de expulzare, lichidele fetale sunt scurse, membrele fetusului sunt parțial angajate în conductul pelvin, remedierea: fixarea membrelor cu frânghiuțe, respingerea corpului fetal rotirea corpului fetal în poziție eutocică, C.2. Distocie prin poziție dorso-ilială dreaptă semne: -angajarea fătului în conductul pelvin pe o latură (stânga sau dreapta), copitele cu fața palmară orientate spre stânga sau dreapta remediere : rotația corpului fetal -respingere, -tracțiunea fătului spre conductul pelvin . C.3. Distocie prin poziție lombo-pubiană semne: poziția corpului fetal lombo -pubiană
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
rotirea corpului fetal în poziție eutocică, C.2. Distocie prin poziție dorso-ilială dreaptă semne: -angajarea fătului în conductul pelvin pe o latură (stânga sau dreapta), copitele cu fața palmară orientate spre stânga sau dreapta remediere : rotația corpului fetal -respingere, -tracțiunea fătului spre conductul pelvin . C.3. Distocie prin poziție lombo-pubiană semne: poziția corpului fetal lombo -pubiană, membrele sunt parțial angajate și întinse, -lichidele fetale sunt scurse , -fătul nu poate fi expulzat. remedierea: respingerea, rotirea și tracțiunea corpului fetal. C.4. Distocie
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
fetale sunt scurse, eforturile de expulzare sunt slabe, nu apar părți ale corpului fetal; -la explorația vaginală, corpul fetal este palpat la deschiderea conductului pelvin în așezare transversală . remedierea: respingere și rotirea corpului fetal în așezare longitudinală, prezentare posterioară , tracțiunea fătului în conductul pelvi 2.1.5. Diagnosticul și remedierea distociilor Diagnosticul se stabilește pe baza datelor de anamneză, inspectie, palpație și examen intern vaginal. Este foarte important ca diagnosticarea distociei să fie precoce și să fie efectuată de către o persoană
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
ale membrelor sau așezări anormale. Remedierea distociei se face prin: metode nechirurgicale (nesîngeroase), chirurgicale ( sîngeroase) în funcție de natura și gravitatea situației. Manoperele utilizate pentru remedierea distociei sunt: tracțiunea, respingerea, rotația, versiunea. Tracțiunea este o manoperă obstetricală care se utilizează pentru extragerea fătului din conductul pelvin spre exterior atunci când acesta are o poziție normală în conductul pelvin dar nu poate fi expulzat din cauza insuficienței forțelor de contracție. Tracțiunea se exercită asupra întregului corp fetal sau numai asupra unor regiuni, simultan cu presa abdominală
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
rinichiul și glanda mamară. În cazul unor nivele plasmatice ridicate, o parte din ocitocină se elimină nedescompusă. Ocitocina are o acțiune specifică asupra musculaturii uterine, producând contracția celulelor musculare netede. La parturiție, ocitocina contribuie în mod efectiv atât la eliminarea fătului, cât și a învelitorilor fetale. Reacția de răspuns a musculaturii uterine la acțiunea ocitocinei este legată de nivelul estrogenilor și progesteronului din perioada respectivă. Astfel, în faza foliculară a ciclului sexual , cât și în timpul parturiției, când estrogenii sunt în cantitate
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
faptul că afecțiunile puerperale se manifestă cu frecvența cea mai mare în cadrul morbidității înregistrate la vacile de lapte, constituind un factor important în etiologia infecundității ulterioare a acestora. 4.1. Retenția anexelor fetale Această afecțiune apare la vacă după expulzarea fătului, îndeosebi după avort, distocii și parturiții induse cu corticoizi, când învelitorile fetale nu sunt eliminate până la 12 ore vara și 24 ore iarna. Considerată ca o afecțiune puțin gravă este totuși importantă deoarece adesea este asociată cu afecțiuni inflamatorii uterine
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
produce probleme inflamatorii sau traumatisme inutile. Se va face toaleta parturientei, a trenului posterior și organelor genitale externe înainte de parturiție, lăsând ca acest proces să aibă loc în mod fiziologic, după asigurarea faptului că nu sunt probleme de rețineri ale fătului sau de altă natură. Dacă pungile fetale se rup și lichidele fetale se scurg, fătarea neevuluând se va interveni adecvat cu ajutor, prin tracțiunea a cel mult 2-3 persoane, evitându-se forțarea și traumatizarea femelei, (Anexa 2. a), evitarea administrării
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
fetale, determinînd retenția acestora, după fătare se vor asigura îngrijirile corespunzătoare nounăscutului prin: badijonarea bontului ombilical cu soluție dezinfectantă ( tinctura de iod), bușumarea corpului nou-născutului pentru activarea circulației periferice, eliberarea căilor respiratorii superioare și a cavității bucale de mucozități, poziționarea fătului în fața mamei pentru a fi lins de lichidele fetale.Ingerarea de lichide fetale de către vacă prin lingerea nou născutului are un rol stimulator asupra eliminării anexelor fetale,(Anexa 2. c.). administrarea colostrului la 1 ½ 2 ore fătare, îngrijirile parturientei postpartum
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
esofag în stomac. Acest act complex se derulează prin punerea în acțiune, într-o secvență predeterminată, a unui număr mare de mușchi striați de la nivelul cavității bucale, faringelui și esofagului (excepție, mușchiul esofagian distal care este un mușchi neted). La fătul uman, deglutiția apare în a 12-a săptămână de viață intrauterină, deși mișcările respiratorii și de sucțiune apar după a 24-a săptămână de viață intrauterină. Deglutiția este, deci, o funcție “ancestrală”, mult mai veche decât respirația. Deglutiția se desfășoară
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
esofag în stomac. Acest act complex se derulează prin punerea în acțiune, într-o secvență predeterminată, a unui număr mare de mușchi striați de la nivelul cavității bucale, faringelui și esofagului (excepție, mușchiul esofagian distal care este un mușchi neted). La fătul uman, deglutiția apare în a 12-a săptămână de viață intrauterină, deși mișcările respiratorii și de sucțiune apar după a 24-a săptămână de viață intrauterină. Deglutiția este, deci, o funcție “ancestrală”, mult mai veche decât respirația. Deglutiția se desfășoară
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
ziua puterii Taleîntre strălucirile Sfinților Tăi” (Psalm 109, 9); „Cămara Ta o vădîmpodobită...”; „Ca un purtător de viață mai înfrumusețat decâtraiul și mai luminat decât orice cămară împărătească s-a arătatHristoase mormântul Tău, izvorul învierii noastre”; Întru dreptatemă voi arăta Feții Tale, mă voi sătura când se va arăta slava Ta”(Psalm 16, 15); „I-am ales ca să vadă slava Mea...” (Ioan 17, 24);„Deschide-mi ochii să văd minunile din Legea Ta...” (Psalm 118, 18);„Este bine să vă hrăniți
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
esofag în stomac. Acest act complex se derulează prin punerea în acțiune, într-o secvență predeterminată, a unui număr mare de mușchi striați de la nivelul cavității bucale, faringelui și esofagului (excepție, mușchiul esofagian distal care este un mușchi neted). La fătul uman, deglutiția apare în a 12-a săptămână de viață intrauterină, deși mișcările respiratorii și de sucțiune apar după a 24-a săptămână de viață intrauterină. Deglutiția este, deci, o funcție “ancestrală”, mult mai veche decât respirația. Deglutiția se desfășoară
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
lua (lat. levo), prezența lichidei l ca alternativă pentru r fiind confirmată de vgr. φυλή „fila, comună primitivă” (lat. tribus, rom. frăție, sl. bratstvo), de alb. vëlla „frate, fârtat, tovarăș”, iar suprimarea miezului lichid a generat forme ca fiu, fiică, făt etc. Militând pentru identificarea germanismelor în română, autorul învinuiește pe cercetătorii acestei chestiuni de superficialitate întrucât „acei care au căutat să afle elemente gote ori vechi germane în românește au procedat așa de ușurel, încât, ca și pentru elementele thrace
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]