2,704 matches
-
să deculpabilizăm proiecția de fantasme, să nu ne mai simțim vinovați că o facem, ci să ne devină un instrument de lucru, un instrument legitim, să Îl legitimăm ca instrument de analiză. Desigur, nu poți proiecta orice, dar sunt unele fantasme care sunt declanșate de text, sunt o latență a acestuia. Sanda Cordoș: Unii dintre voi sunteți și autorii unor texte de ficțiune și aveți o mai mare libertate interioară de a lucra cu fantasma, de a vă lăsa incendiați de
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
poți proiecta orice, dar sunt unele fantasme care sunt declanșate de text, sunt o latență a acestuia. Sanda Cordoș: Unii dintre voi sunteți și autorii unor texte de ficțiune și aveți o mai mare libertate interioară de a lucra cu fantasma, de a vă lăsa incendiați de ea. Dar alții, printre care mă număr și eu, sunt doar critici, doar cititori, și chiar opțiunea pentru acest tip de discurs dă seama de anumite limite (severe, sunt gata să spun din experiență
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
care mă număr și eu, sunt doar critici, doar cititori, și chiar opțiunea pentru acest tip de discurs dă seama de anumite limite (severe, sunt gata să spun din experiență personală) ale expresiei de sine. Am ales să vorbesc despre fantasmele scriitorilor pentru că mi-e cu neputință să vorbesc public și În mod nemijlocit despre fantasmele mele. Literatură versus viață Corin Braga: Referitor la una din Întrebările anterioare - cum se poate practica o analiză anarhetipală sau una fantasmatică participativă? Mărturisesc că
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
tip de discurs dă seama de anumite limite (severe, sunt gata să spun din experiență personală) ale expresiei de sine. Am ales să vorbesc despre fantasmele scriitorilor pentru că mi-e cu neputință să vorbesc public și În mod nemijlocit despre fantasmele mele. Literatură versus viață Corin Braga: Referitor la una din Întrebările anterioare - cum se poate practica o analiză anarhetipală sau una fantasmatică participativă? Mărturisesc că nu am venit cu metode și rețete deja elaborate, ci doar cu niște gânduri și
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
niște gânduri și sugestii pe care să le discutăm Împreună. Eu aș provoca-o pe Ruxandra (care conduce un seminar de creative writing pe literatura onirică - o formă, e adevărat, nu de discurs teoretic, totuși o formă de exersare a fantasmei) să ne Împărtășească din experiența ei. Ruxandra Cesereanu: La fiecare ședință a atelierului de creative writing noi analizăm tehnica delirului pe câte o poezie, pe câte un poet care face parte din ceea ce eu definesc ca un tipar delirant, coșmaresc
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
multiplele fețe ale subiectului. Conceptul de anarhetip lansat de Corin Braga mi se pare, prin urmare, foarte interesant și aplicabil teatrului. Întorcându-mă la scris-citit, mă gândesc că a prelungi textul la modul „anarhetipal” În actul critic, introducându-te În „fantasma” textului, pe căi cvasionirice, cum Își propunea la un moment dat Corin Braga, Înseamnă a ajunge să joci, să participi la text ca la un spectacol interior, să privești textul așa cum actorul privește scenariul pe care urmează să-l interpreteze
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
el a căpătat noi forme, și apoi să vezi ce se Întâmplă cu androginul În propriul lor univers imaginar. Corin Braga: Demersul acesta istoric se aplică de altfel atât arhetipurilor, cât și anarhetipurilor. Și ca să continuu ideea de amplificare a fantasmelor, am să vă vorbesc despre o experiență personală, o ședință de Emotional Body Process pe care mi-a oferit-o un prieten. Cum spuneam, este o tehnică nonpsihanalitică aflată la antipodul analizei de tip modernist. Nu vreau să spun că
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
o experiență personală, o ședință de Emotional Body Process pe care mi-a oferit-o un prieten. Cum spuneam, este o tehnică nonpsihanalitică aflată la antipodul analizei de tip modernist. Nu vreau să spun că psihanaliza nu ar lucra cu fantasmele, ci faptul că această metodă nu interpretează, nu Își propune să te vindece spunându-ți În cuvinte teoretice, În noțiuni și În concepte, care este nevroza ta, un conflict cu mama, un conflict oedipian ș.a.m.d. Ea Încearcă să
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
subterana casei!” - și tu Începi să explorezi ce Îți imaginezi că se află În afundurile casei. În final, după un Întreg periplu, imagoterapeutul te previne: „Această casă e corelativul obiectiv al interiorității tale”. Astfel de corelative obiective duc mai departe fantasma - deci nu o explică, ci Încearcă să o elaboreze până la capătul ei. Cu o asemenea metodă mă gândeam că s-ar putea, dar nu știu Încă cum, să se lucreze În niște focus-grupuri aplicate imaginarului. Anca Hațiegan: Lucrurile acestea seamănă
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
inconștient, ține de o dimensiune inconștientă, Îl putem identifica În opere, indiferent dacă autorul a vrut, a știut ș.a.m.d. Nu există o componentă deliberată. În altă parte Însă, vorbești despre o viață subterană și inconștientă a anarhetipului, de fantasme, vise, relaționezi anarhetipul cu sintagme precum stări alterate de conștiință și numinosum care vin din altă parte și din vecinătatea arhetipului. Întrebarea mea e următoarea: Nu ar fi eficient pentru tine să distingi anarhetipul la mai multe niveluri? Eu cred
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
pe două coloane - una să o traducă pe cealaltă și fiecare să-și asume parțialitatea: coloana Întâi să fie anarhetipică, pe Înțelesul celor care au deja disponibilitate anarhetipică, al celor care percep structural această Înlocuire a explicației cu „jocul” propriilor fantasme (și printre care nu se va număra Sanda, și nici eu personal, tradiționale cum suntem) și care ar putea duce la capăt fantasmele puse de tine În discursul respectiv, iar a doua coloană, la fel de imperfectă, să fie exact teoretică și
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
care au deja disponibilitate anarhetipică, al celor care percep structural această Înlocuire a explicației cu „jocul” propriilor fantasme (și printre care nu se va număra Sanda, și nici eu personal, tradiționale cum suntem) și care ar putea duce la capăt fantasmele puse de tine În discursul respectiv, iar a doua coloană, la fel de imperfectă, să fie exact teoretică și epistemologic foarte clară, conceptuală, aproximând discursiv ceea ce prima coloană ar practica, să spunem. Ovidiu Mircean: Eu cred că suntem Într-o postură foarte
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
proiectate În anumite Întâmplări, evenimente ale istoriei, activate ca atare și ulterior păstrate? Domnul Borbély nu este aici, pentru că probabil ar fi vorbit despre acele evenimente ale istoriei dintr-o perspectivă psiho-istorică, despre contextele În care inconștientul masei proiectează o fantasmă necesară. Apoi, În accepțiunea sa politică, „locurile memoriei” presupun cel puțin două discursuri: discursul puterii, cel oficial, și apoi discursul maselor, modul În care conștiința de masă receptează un topos impus de autoritatea ideologică. Voi da un exemplu care probabil
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
nu pot să văd apele acelea Învolburate - eu văd un pârâu de munte, stai În vâltoare și atunci ce vezi dedesubt? Pietricele. Ruxandra Cesereanu: Eu văd o barieră de corali. Corin Braga: Și iată un active research! Fiecare participă cu fantasmele lui. Ovidiu Pecican: Eu chiar voiam să vă propun să trecem la jocuri - am vorbit serios destul. Dacă ar fi să scrieți trei sau zece locuri ale memoriei, românești, aș fi curios care dintre ele s-ar repeta În topuri
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
ci o problemă a intelectualului care s-a retras din politică. Ștefan Borbély: Nu este adevărat că intelectualul ca atare s-a retras, că s-a retras fiindcă era intelectual, fiindcă normele pe care le Întâlnea În politică nu corespundeau fantasmelor sale de imaculare. Anumiți intelectuali s-au retras. Radu F. Alexandru este parlamentar și acum. Varujan Vosganian, de asemenea. Sanda Cordoș: Ca proporție, cred că au fost mai puțini. Un singur lucru mai vreau să adaug: a spune că optzeciștii
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
oarecare al manifestării; căutarea unității în diversitatea și metamorfoza întrupărilor. Un discurs poetic stăpânit, pe întreaga sa suprafață, de luciditatea unei conștiințe care-i rotunjește toate reliefurile; o rostire iubitoare de clarități, înscriind, în ritmurile-i solemne, până și tulburile fantasme nesupuse, îndeobște, nici unei geometrii; considerarea reticentă a contingentului și concentrarea tuturor puterilor de gândire și imaginație spre un orizont al permanențelor umane, ca și salvate de mutilările istoriei: sunt trăsături ce situează lirica lui Ștefan Augustin Doinaș într-un spațiu
DOINAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286816_a_288145]
-
Cu Thalassa el impune romanul liric și simbolic. Cartea închide într-un conflict erotic o puternică obsesie macedonskiană: coruperea idealului prin brutalitatea vieții și nostalgia smulgerii din această cursă. Thalassa, adolescent din Smirna, paznic al Insulei Șerpilor, este chinuit de fantasmele dorinței, dar și de un vis al iubirii absolute. Prin Caliope, singura supraviețuitoare dintr-un naufragiu, va cunoaște dragostea, ura și rănile orgoliului. Obsedat de încătușarea iubirii în senzualitate, o omoară pe fată și se sinucide, cu speranța că se
MACEDONSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287942_a_289271]
-
îl blestemă să rămână veșnic fugar. Ajuns în codru, unde e primit regește, arborele devenit cerb se privește în „ochiul apei” și, uimit de sine, „stă visător, smerit, ca un copac”. Interpretabil în paradigma Luceafărului eminescian, poemul dădea indicii despre fantasmele ce-l vizitau pe necunoscutul autor și de preferința lui pentru modul baladei - cu totul altul decât baladescul pedestru al versificatorilor epocii. Volumul Balade documenta îndeajuns apartenența poetului la generația lirică a războiului, „generația pierdută”, pornită în căutarea unei poezii
GEORGE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287216_a_288545]
-
se poate de stimulativ. Romanul Omul de nisip a fost raportat și la Bunavestire de Nicolae Breban. Început în 1987 și publicat în 1999, Wiener Walzer cuprinde mai multe nuclee romanești, corelate de pitorescul cruzimilor și energia răului ce populează fantasmele personajului axial. Părăsind maniera epicului baroc și psihologiile bizare în favoarea prizei directe la epicul cotidian, G. va înlocui, poate, cândva primatul teatrologului prin talentul prozatorului. Ca teatrolog, nu atât istoria, cât actualitatea genului dramatic îl interesează. Totuși, Alecsandri și dublul
GHIŢULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287275_a_288604]
-
1984, 31; Moraru, Textul, 210-213; Mircea Popa, „Oglinda lui Narcis”, LCF, 1987, 9; Marian Papahagi, Maestrul și discipolul, TR, 1987, 22; Ulici, Lit. rom., I, 400-402; Cosma, Romanul, II, 300-301; Dicț. scriit. rom., II, 403-405; Dan C. Mihăilescu, Singurătăți cu fantasme, „22”, 1999, 20; Vlad Sorianu, Un roman al amiezelor, CL, 1999, 10; Florin Faifer, O carte fundamentală, CRC, 2001, 10; Dicț. analitic, III, 217-219; Doina Modola, Un incitant roman al dramaturgiei, APF, 2002, 3. D.C.M.
GHIŢULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287275_a_288604]
-
moartea mea (1998) este un jurnal-eseu centrat pe analiza perioadei comuniste. Autorul își mărturisește adeziunea la comunism, sedus fiind de aparența generoasă a țelurilor pe care le propunea, și afirmă că și-a dat seama târziu de efectele lui dezastruoase. Fantasma utopiei narcotizante a „celei mai bune dintre lumile posibile” și a „omului nou”, sovietizat, a constituit un prim stadiu al îndoctrinării. Impactul cenzurii, deturnarea rolului scriitorului și a artei sale, statutul acestuia de așa-zis privilegiat devin punctele nodale ale
GHILIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287263_a_288592]
-
între elogiu (N. Steinhardt) și desființare (George Munteanu). O interpretare inedită încearcă G. și în cazul prozei lui Mateiu I. Caragiale, comentată ca organic „triptic de proze fantastice” (Mateiu I. Caragiale, 1995). În personajele din Craii de Curtea-Veche eseistul vede „fantasmele unui suflet grav rănit”, aflat „în exil”. Ulterior, autorul se întoarce la Eminescu, proiectând o vastă lucrare, în patru volume, proclamată cam prezumțios „cel mai amplu efort interpretativ de la G. Călinescu încoace” și intenționând să dea „un nou Eminescu”. Din
GORCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287315_a_288644]
-
statistice, biografiile analitice, istoriile instituționale, categoriile juridice fie lipsesc, fie presupun o critică preliminară minimă. Preluarea necritica a reprezentărilor indigene, cele ale actorilor direct implicați În ceea ce se consideră a fi o „istorie a exilului”, e favorabilă perpetuării miturilor și fantasmelor legate de exil, mai putin adevărului istoric. Accesul la surse este Îngreuiat de absență sau indisponibilitatea arhivelor, de caracterul puțin fiabil al unor mărturii, de tăcerea unor actori (din neîncredere, din culpabilitate), contribuind În cele din urmă la o investiție
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
în poem își păstrează ambele calificări; punțile rămân netrase, indecizia aceasta tensionată inervând mecanismul desangvinizat prin „literaturizare” al transferului. Miza politică a unei astfel de operațiuni este evidentă; nici o reconstrucție a contextului originar al poeziei lui R. nu poate ignora fantasmele subversiunii încorporate în text. Aceștia sunt termenii ideali, dar ca derivarea unei practici să fie posibilă, ecuația include, își asumă eșecul sau măcar parțialitatea. Caracteristic pentru figura eșecului este poemul Aduceți-l pe Dante, unde este lizibilă, în rama similicristică
ROMOSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289365_a_290694]
-
întrerupe traseele biografice ale unor eroi pentru a le racorda la ale altora, apelează la substituiri de identitate sau interpolează în biografia unor personaje tranșe din trăirile altora, amalgamează trăirea realistă cu visul, pune în relație personaje construite realist cu fantasme, cu figuri fantasmatice, din totul adunându-se o impresie puternică de tumult existențial și de febricitare. GABRIEL DIMISIANU SCRIERI: Cartierul muncitoresc, București, 1950; Din regiunea de ieri și de azi, Orașul Stalin, 1957; Un gram de aur, București, 1958; Iubește
SALCUDEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289446_a_290775]