2,688 matches
-
cel mai important și mai discret din Transilvania, Cipariu 1. E cert În schimb că pictorul Ștefan Emilian descoperă gravura vienezului Malknecht din 1835 tocmai ca student la Academia de arte frumoase din Viena 2, concentrând astfel În laviu toată fascinația Orientului văzut de modelul său3. Disponibilitatea fructuoasă și lipsită de superstiții ori sarcini a lui Honigberger i-a permis, de-a lungul unor distincți și frenetici ani asiatici, să asimileze o Asie botanică 4 și una medicală 5, să poată
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Titel, Cehov, 190-193; Liviu Petrescu, De la un labirint la altul, TR, 1985, 50; Gheorghe Glodeanu, Mirajul povestirii, VTRA, 1986, 2; Al. Dobrescu, „De-a lungul fluviului”, CL, 1986, 21; Corin Braga, „De-a lungul fluviului”, TR, 1986, 36; Vasile Chifor, Fascinația povestirii, VR, 1987, 1; Holban, Profiluri, 398-401; Mircea Popa, Ferestrele realului, LCF, 1989, 9; Marian Papahagi, Cartea ca o oglindă, TR, 1989, 10; Ioan Holban, Oglinda mincinoasă, CRC, 1989, 11; Mircea Muthu, Meșterul de oglinzi, VR, 1989, 5; Simion, Scriitori
SAVU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289523_a_290852]
-
lui religie, află în scriitură o bucurie recuperatoare. Realizarea în spirit, sugerează naratorul, poate fi șansa noastră. Despărțirea de Suzy este fatală, chiar atunci când Petrini, după doi ani de detenție, o regăsește și îi află adevărata identitate. Femeia își pierduse fascinația. Sinceră, fixată într-o structură determinabilă, Suzy devine o femeie comună. Fără fantezie, feminitatea ei e mediocră. Filosoful o părăsește și se dedică, de aici înainte, micii zeități ocrotitoare Silvia, fiica lui. Lângă romanul sentimental există și un roman politic
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
1981, 20; Ileana Mălăncioiu, Obsesia tatălui, VR, 1981, 4-5; Stelian Dumistrăcel, Antimimetismul lingvistic al lui Moromete, CRC, 1981, 24; Nicolae Manolescu, „Efectul” Preda, RL, 1981, 24; Cornel Ungureanu, Viețile paralele, O, 1981, 25; Stelian Dumistrăcel, Marin Preda: expresia lingvistică a fascinației orașului, CL, 1981, 8; Ion Ianoși, Cel mai iubit dintre filosofi, RL, 1981, 37; Mircea Iorgulescu, Postumele lui Marin Preda, RMB, 1981, 11 476; Sergiu Filerot, „Întoarcerea fiului rătăcit”, unica poezie a lui Marin Preda, RL, 1981, 44; Bugariu, Analogon
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
Vlădescu, Marin Preda. Dicționar de personaje, București, 1995; Popa, Estuar, 170-183; Marieta Popescu, Marin Preda comentat, București, 1995; Marin Preda, DRI, IV, 247-254; Andrei Grigor, Marin Preda-incomodul, Galați, 1996; Cezar Ivănescu, Pentru Marin Preda, Iași, 1996; Cornel Munteanu, Marin Preda. Fascinația iubirii, București, 1996; Adrian Dinu Rachieru, Marin Preda. Omul utopic, București, 1996; S. Damian, Să închizi politicos ușa la plecare. Postscriptum la despărțirea de Marin Preda, ALA, 1997, 361-364; Cornel Ungureanu, De la văduvele abuzive la fetițele vesele, LCF, 1998, 28
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
loc aparte îl ocupă volumul Poemograme și alte poezii (1986), dovadă a unui spirit inventiv: pornind de la Caligramele lui Guillaume Apollinaire, S. încearcă un tip original de lirică, unde sudura între idee și formă dă o imagine configurativă, foarte expresivă. Fascinația lirei (1993) cuprinde transpuneri din lirica universală, la loc de frunte situându-se Arta poetică a lui Paul Verlaine. Între cărțile dedicate micilor cititori (versuri și proză), se disting Vălurel, fiul Dunării (1998) și Dreams and Songs - Visuri și cântece
SEGARCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289604_a_290933]
-
și cântece, ed. bilingvă, București, 1998; Pururi iubirea, Târgu Jiu, 1998; Ascuns într-o lacrimă, București, 1999; Stele de mare sau Fals tratat de poezie, București, 2000; Mit și poezie, București, 2001; Curcubeu de vis și dor, București, 2001. Traduceri: Fascinația lirei (tălmăciri din lirica universală), București, 1993. Repere bibliografice: Aureliu Goci, „Solitarul citadin”, RL, 1972, 34; Mircea Iorgulescu, „Solitarul citadin”, LCF, 1972, 43; Dan Mutașcu, „Solitarul citadin”, TMS, 1972, 19; Constantin, A doua carte, 237-239; Ion Lotreanu, Caligrafii critice, București
SEGARCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289604_a_290933]
-
scurtcircuitării riscante (Velișco) și la acceptarea benevolă, dar șireată, a tutelei turcești (voievodul). Prins între forțe contrare și în mecanismul neînțelept al istoriei, care nu se lasă decodat prin nuanțe, Miron este decapitat, iar tragedia sa rămâne să vorbească despre „fascinația unei posibilități”. Producția dramatică a lui S. este completată în anii ’80 cu o serie de comentarii și eseuri critice, multe axate tot pe problemele teatrului în lumea contemporană. O revenire a autorului în actualitatea literară are loc odată cu apariția
SEVER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289652_a_290981]
-
Insomniacii, I-II, București, 2000; Ordine și dezordine, București, 2002. Traduceri: Henrik Ibsen, Rosmersholm, în Henrik Ibsen, Teatru, III, București, 1966 (în colaborare cu Florin Murgescu); Lidia Seifullina, Nuvele, pref. trad., București, 1966 (în colaborare cu Ludmila Vidrașcu); Johan Bojer, Fascinația minciunii. Foamea cea mare, București, 1969 (în colaborare cu Maria-Alice Botez); Jan Potocki, Manuscrisul de la Saragosa, pref. trad., București, 1971. Repere bibliografice: B. Elvin, „Boieri și țărani”, GL, 1955, 28; Z. Ornea, „Cezar Dragoman”, GL, 1958, 5; Mircea Braga, „Cezar
SEVER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289652_a_290981]
-
eroinei. Maitreyi, femeia reală de la inceput devine fascinantă, ireala, văzută prin ochii pasionalului Allan. Ela, proiecție a idealului de iubire a personajului, ireala la început, devine, în final, femeie banală. Elevii vor concluziona că imaginea Maitreyiei este rodul pasiunii și fascinației personajului Allan, în timp ce imaginea Elei este rezultatul analizei lucide a eroului camilpetrescian. V. Asigurarea feed-back-ului VI. Evaluare formativa Pentru a verifica înțelegerea conceptului de perspective subiectivă, profesorul propune elevilor următorul exercițiu: Imaginați-vă că sunteți Maitreyi sau Ela și caracterizați
PROIECT DIDACTIC. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Popinciuc Flaviana, Avădănii Ana-Maria () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_914]
-
feței...". Cerințe: 1. Selectați verbe/ sintagme care atestă/ ilustrează subiectivitatea percepției. 2. Identificați principala modalitate de caracterizare a personajului feminin că rezultatul aceleiași perspective subiective. 3. Stabiliți relațiile între sentimentele personajului-narator și modul în care acestea modifică/ influențează portretul eroinei. (fascinație - misterioasă, ireala). 4. Deduceți două trăsături ale personajului masculin din felul în care se raportează la personajul feminin. Ela -colaje de texte "Era atâta tinerețe, atâta frângere, atâta nesocotința și atâta generozitate în ochii înlăcrămați albaștri că a trecut biruitoare
PROIECT DIDACTIC. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Popinciuc Flaviana, Avădănii Ana-Maria () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_914]
-
1. Selectați verbe/ sintagme care atestă/ ilustrează subiectivitatea percepției. 2. Identificați principala modalitate de caracterizare a personajului feminin că rezultatul aceleiași perspective subiective. 3. Stabiliți două relații între sentimentele personajului narator și modul în care acestea modifică/ influențează portretul eroinei (fascinație - iubita angelica). 4. Deduceți două trăsături ale personajului masculin din felul în care se raportează la personajul feminin. Perspective subiective în realizarea personajului feminin: Maitreyi și Ela -Oglindă tablei SUBIECTÍV, -A, subiectivi, -e, adj. 1. (Fil.) Care consideră că baza
PROIECT DIDACTIC. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Popinciuc Flaviana, Avădănii Ana-Maria () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_914]
-
a eroinei că proiecție a orgoliului masculin siguranță percepției Caracterizare directă și indirectă: "Cu ochii mari, albaștri, vii, ca niște întrebări de cleștar, cu gura necontenit umedă și fragedă, cu o inteligență care irumpea" "....Izbutea să fie adorata de camarazi" fascinație - idealizata, angelica trăsături ale personajului masculin: orgolios, posesiv, fascinat, lucid etc. Maitreyi: Verbe ale percepției subiective: "mi se părea", "am văzut", "m-a lovit", "mă atrăgeau", "priveam", "mi se părea", - îndoială, mister, admirație, fascinație Caracterizare directă: “urâtă cu ochii ei
PROIECT DIDACTIC. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Popinciuc Flaviana, Avădănii Ana-Maria () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_914]
-
Izbutea să fie adorata de camarazi" fascinație - idealizata, angelica trăsături ale personajului masculin: orgolios, posesiv, fascinat, lucid etc. Maitreyi: Verbe ale percepției subiective: "mi se părea", "am văzut", "m-a lovit", "mă atrăgeau", "priveam", "mi se părea", - îndoială, mister, admirație, fascinație Caracterizare directă: “urâtă cu ochii ei prea mari și prea negri, cu buzele cărnoase și răsfrânte, cu sânii puternici....” fascinație - misterioasă, ireala trăsături ale personajului masculin: fascinat, uimit, îndrăgostit, lucid, etc.
PROIECT DIDACTIC. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Popinciuc Flaviana, Avădănii Ana-Maria () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_914]
-
ale percepției subiective: "mi se părea", "am văzut", "m-a lovit", "mă atrăgeau", "priveam", "mi se părea", - îndoială, mister, admirație, fascinație Caracterizare directă: “urâtă cu ochii ei prea mari și prea negri, cu buzele cărnoase și răsfrânte, cu sânii puternici....” fascinație - misterioasă, ireala trăsături ale personajului masculin: fascinat, uimit, îndrăgostit, lucid, etc.
PROIECT DIDACTIC. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Popinciuc Flaviana, Avădănii Ana-Maria () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_914]
-
pregătește altceva, ci dobândește virtuțile ficțiunii, devine un produs elaborat. În Punte, unde Teofil A. reapare, complexitatea crește prin suprapunerea mai multor partituri și prin subtile note de subsol. Cu o aspirație nemărturisită spre măreție și soliditate - trădată, poate, de fascinația pentru Homer, Cervantes sau Goethe -, cu ambiția atingerii totalității, personajul-autor rămâne însă închis în lumea meschină a provizoriului și a precarității, surprinsă fugitiv și fragmentar. Deși de ținută „călinesciană” și adăpostită de jurnal, opera lui Ț., îngăduind cititorului să asiste
ŢOPA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290226_a_291555]
-
se va produce peste un sfert de veac, și anume în Teatrul lui Caragiale dincolo de mimesis (2002). Fructificând sugestii venite din partea „transdisciplinarității” teoretizate de Basarab Nicolescu, T. își va revizui teza realismului pentru a identifica drept sursă a originalității dramaturgului „fascinația caleidoscopică a oglindirii reciproce dintre iluzie și adevăr, infinitul joc combinatoriu pe care îl declanșează forțe misterioase și atotputernice precum coincidența sau hazardul, carnavalul amețitor al măștilor cuprinse în acest fluid spectacular”. Cea mai ambițioasă întreprindere a lui T. e
TOMUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290222_a_291551]
-
poeziei”, AST, 1984, 3; Ilie Guțan, Sugestiile criticii tematiste, VR, 1985, 4; Constantin Cubleșan, Eseul analitic, ST, 1988, 10; Gheorghe Glodeanu, „Privirea și cadrul”, TR, 1989, 18; Tudor Opriș, 500 debuturi școlare, Galați, 1991, 213; Țeposu, Istoria, 174; Liviu Grăsoiu, Fascinația cuvântului tipărit, LCF, 2001, 14; Ioan Adam, Cuvinte accentuate, ALA, 2001, 566; Popa, Ist. lit., II, 1126; Dicț. scriit. rom., IV, 592-593; Marian Chirulescu, Paul D. Popescu, Gabriel Stoian, Personalități prahovene, Ploiești, 2003, 381; Titus Vâjeu, Eterul și eternul, București
TUCHILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290277_a_291606]
-
ciclul bănățean”, a făcut, de asemenea, și obiectul unor ambițioase interpretări hermeneutice, valorizând tradiția ermetică, simbolologia, gândirea tradițională, arhetipologia și mitologia, antropologia culturală etc. T. a dat și o foarte interesantă eseistică, subtilă și pasionată, de scriitor creator: Herman Melville - fascinația mării (1975) și În căutarea lui Cehov și alte eseuri (1984). Un roman de tinerețe, Melancolie, nefinisat, cu substrat autobiografic (epoca studiilor universitare) s-a publicat postum, în 1988. Două mari teme obsedează și susțin, dinlăuntrul ei, opera îndelung construită
TITEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290200_a_291529]
-
București, 1963; Reîntoarcerea posibilă, București, 1966; Valsuri nobile și sentimentale, București, 1967; Dejunul pe iarbă, București, 1968; Noaptea inocenților, București, 1970; Lunga călătorie a prizonierului, București, 1971; Mi-am amintit de zăpadă, București, 1973; Țara îndepărtată, București, 1974; Herman Melville - fascinația mării, București, 1975; Pasiunea lecturii, Timișoara, 1976; Pasărea și umbra, București, 1977; Clipa cea repede, București, 1979; Femeie, iată fiul tău, București, 1983; ed. I-II, pref. Gabriel Dimisianu, București, 1997; În căutarea lui Cehov și alte eseuri, București, 1984
TITEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290200_a_291529]
-
și ultimul înger, București, 1995; Invocațiile Fericitului fără chip, București, 1995; Apocalipsa și generația următoare (Viziunile intergalactice ale contelui Incapucciato), București, 1996; Fratele Negru - Fratele Roșu, Constanța, 1998; Inocența și păcatele. Reflecții despre lumea în care murim, București, 1998; Arta fascinației, București, 2002; Păstorul de păsări. Romanul adolescenței, București, 2002; Simbolistica viselor. Dicționar: interpretări, semnificații, ipoteze, București, 2002; Manechini și sentimente, București, 2003. Repere bibliografice: Andrei Apolzan, „Versuri”, GL, 1967, 34; Zaharia Sângeorzan, „Lava intermediară”, CRC, 1971, 2; Nicolae Prelipceanu, „Ochii
ŢUGUI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290294_a_291623]
-
puțin detectivism, „Monitorul” (Iași), 1994, 176; Florin Faifer, „Păcăleli și mucaleli” sau... D-ale Ulmului, CRC, 1995, 6; Teodor Pracsiu, Transparențe critice, Vaslui, 1997, 172-175; Ioan Holban, Despre cultură, cu dragoste, „Evenimentul zilei” (Iași), 1998, 2 039; Vasile Popa Homiceanu, Fascinația ludicului, CL, 1998, 6; Flavia Bucov [Ioana Lupu], Bucătăria lui Ulmu, „Urzica”, 1998, 10; Sorina Bălănescu, „Jurnalul” lui Bogdan Ulmu, „Timpul” (Iași), 2000, 5; Ioan Holban, Din ludicitate, viața mi-o pierdui, RL, 2000, 43; Valentin Ciucă, Vernisaje elective, Timișoara
ULMU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290331_a_291660]
-
11; Valeriu Râpeanu, De la „Anotimpuri” la „Sfârșit de mileniu”, RL, 1986, 5; Mircea Iorgulescu, Privește înapoi fără complexe, RL, 1986, 15; Alex. Ștefănescu, „Privighetoarea de ziuă”, RL, 1987, 11; Rotaru, O ist., III, 574-577; Cândroveanu, Lit. rom., 213-217; Constantin Cubleșan, Fascinația călătoriei, RL, 1989, 20; Negoițescu, Ist. lit., I, 243-244; Ovidiu Pecican, Spațiul ca destin, ST, 1992, 5-6; Cornel Ungureanu, Radu Tudoran după jumătate de secol, O, 1992, 7; Ștefan Agopian, O călătorie cu Radu Tudoran, RL, 1992, 39; Irina Eliade
TUDORAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290289_a_291618]
-
pref. trad., București, 1992, Quo vadis, pref. trad., București, 1993; Slawomir Mrożek, Teatru, pref. trad., București, 1986, Dragoste în Crimeea, București, 1998, Croitorul și alte piese, pref. trad., Iași, 2002; Zygmunt Krasinski, Regele Wladyslaw Herman, București, 1994; Stefan Z.eromski, Fascinația păcatului, pref. trad., București, 1998; Czeslaw Milosz, Valea Issei, pref. Marius Lazurca, postfața trad., București, 2000 (în colaborare cu Olga Zaicik); Wieslaw Myșliwski, Orizont, București, 2000. Repere bibliografice: Ion Tiba, „Reymont”, IL, 1966, 10; Cornelia Ștefănescu, Monografia „Reymont”, VR, 1967
VELEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290479_a_291808]
-
în genere, ca și prin afirmarea unui naționalism mai mult ideal ori prin apologia „jertfei”. Notabile sunt câteva intervenții, în ianuarie 1938, ale lui Mircea Eliade (Noua aristocrație legionară, Provincia și legionarismul), urmare - va spune autorul lor mai târziu - a fascinației exercitate de Nae Ionescu, a unei solidarizări cu colegii de generație, precum și a revoltei față de represiunea violentă la care recursese puterea. În cursul anului 1938 revista arată simpatie mișcării legionare în forme mai mult indirecte, aluzive, atitudine impusă de cenzura
VREMEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290654_a_291983]