3,956 matches
-
lui de lemn încoace și încolo pe drumul către palat. - Din ăsta-mi erai? De această dată întrebarea prințului nu mai era mânioasă ci plină de bucurie. Spiridușul îl conduse la prințesă care acceptă bucuroasă să își împartă viața cu feciorul lui Colț-Împărat, căci tare îl mai îndrăgise. Pană-Împărat și Lăcrămioara se bucurară de mulți nepoți, care mai de care mai frumușel și mai voinic, iar păsările cerului îmi aduseră mie povestea lor ca să v-o spun vouă chiar așa cum a
LIA CEA ÎNŢELEAPTĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2266 din 15 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375617_a_376946]
-
vadă. Vingărzan, Hebean, Petre Bogățan și cu Bulac, Cel dintâi, cu mintea ageră, un pui de dac, S-au gândit ei puțintel, că bine ar merge un șoșoi, Lângă pâinea din cuptor, cu mujdei de usturoi. Ușor s-au înmulțit feciorii, câte unu mai pe rând, Cu găina și purcelu, mai râzând și mai plângând. Într-o seară “Sile Motosile” zice că aduce o găină, Așteptăm și așteptăm, parcă a uita el să mai vină! Ne uităm peste hotare și pe
LA ŢUCU LA BRUTĂRIE de DAN IOAN GROZA în ediţia nr. 2003 din 25 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375724_a_377053]
-
deși nu te ferești să rupi florile și copacii și să strici cuiburile păsărilor, te vei transforma pe loc în piatră! Spune drept acum, ești vrednic să asculți povestea aceasta minunată? Iată! Într-un sat de la poalele munților trăia un fecior sărac pe numele lui Ionică. Harnic era, nu-i vorbă, doar că nu-i era lui gândul la ziua de mâine ca să pună ceva agoniseală deoparte. Muncea în stânga și-n dreapta pe la oricine avea nevoie și îi cerea ajutorul, fără
POIANA PĂSĂRII DE AUR de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375707_a_377036]
-
el prea mult la inimă întrecerile acestea căci nimeni nu reușise încă să îl întreacă la muncă sau la fluierat. Dar iată că într-o zi, în timp ce căra câțiva bușteni în curtea unui sătean, îl auzi pe acesta povestind cu feciorul său: - Am auzit că Măriuca, fata morarului, s-a hotărât să se mărite și că îl va lua de bărbat doar pe acela care va purta la pălărie penele păsării de aur. - O fi Măriuca cea mai frumoasă, cea mai
POIANA PĂSĂRII DE AUR de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375707_a_377036]
-
de aur. - O fi Măriuca cea mai frumoasă, cea mai harnică și cea mai cuminte fată din sat, dar dacă cere așa ceva eu zic odată că îi lipsește mintea și a doua oară că va rămâne nemăritată, îi răspunse omul feciorului său, pentru că pasărea de aur nu există. - Se spune că a fot văzută în poiana de sub coasta muntelui. - Și cine spune că a văzut-o? - Așa umblă vorba printre ciobani, tătucă! - Nu te poți lua prea mult după vorbele ciobanilor
POIANA PĂSĂRII DE AUR de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375707_a_377036]
-
vorba printre ciobani, tătucă! - Nu te poți lua prea mult după vorbele ciobanilor, râse omul, lor le place să scornească povești ca să le treacă timpul mai ușor la pășune. Povești, nepovești, fata morarului își lua în serios spusele. Nici unul dintre feciorii care treceau pe la moară nu se putea lăuda că fata i-a aruncat măcar o privire, ce să mai spună despre un zâmbet sau chiar o promisiune. Așa se face că nu trecu mult până când pădurea de lângă poiana de sub coasta
POIANA PĂSĂRII DE AUR de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375707_a_377036]
-
nu se putea lăuda că fata i-a aruncat măcar o privire, ce să mai spună despre un zâmbet sau chiar o promisiune. Așa se face că nu trecu mult până când pădurea de lângă poiana de sub coasta muntelui se umplu de feciori la pândă, puși pe vânat pasărea de aur. Cât despre Ionică al nostru, din ziua în care auzise ce își dorește Măriuca, flăcăul nu își mai găsi liniștea. Măriuca nu numai că era frumoasă, harnică și cuminte, așa cum o știa
POIANA PĂSĂRII DE AUR de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375707_a_377036]
-
îi încrețea nasul plin de pistrui și îi aducea gropițe în obraji, făcându-l pe flăcău să nu mai poată scoate un cuvânt, ca și când n-ar fi învățat niciodată să vorbească. Pesemne că asta simțeau față de fata morarului și alți feciori dacă era să te iei după forfota din poiană. Una peste alta, însă, pasărea de aur nu se dădea nici măcar văzută, ce să mai spun să se dea prinsă. Trecură astfel zile, apoi săptămâni, luni și în cele din urmă
POIANA PĂSĂRII DE AUR de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375707_a_377036]
-
te iei după forfota din poiană. Una peste alta, însă, pasărea de aur nu se dădea nici măcar văzută, ce să mai spun să se dea prinsă. Trecură astfel zile, apoi săptămâni, luni și în cele din urmă ani, fără ca vreun fecior să pună mâna pe acea pasăre de aur despre care ciobanii povesteau că ar poposi în poiană. Încet, încet, flăcău după flăcău renunțară cu toții la vânătoare, convinși că Măriuca se hotărâse de fapt să rămână singură la moară după ce tatăl
POIANA PĂSĂRII DE AUR de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375707_a_377036]
-
luă drumul morii. Măriuca tocmai pleca de acasă când se întâlni cu flăcăul nostru. Îi privi cu atenție pălăria și un zâmbet larg îi încreți nasul pistruiat, aducându-i și gropițele în obraji: - Dar ce podoabă ai la pălărie, Ionică! Feciorul nu răspunse, bag seama că iarăși frumusețea fetei îl amuțise cu totul. Își ridică mâna la pălărie, scoase floarea și o întinse fetei. Aceasta o luă și îi trase în piept parfumul. Nu trebuie să vă spun mai multe. Că
POIANA PĂSĂRII DE AUR de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375707_a_377036]
-
Străbuni, iar Moș Timpul, tânăr fiind și novice în țeserea anilor, ce abia de-i crescuse tuleiele, mai mereu își uita suveica năzdrăvană prin peșterile Muntelui Sfânt, unde își avea sălașul împreună cu Zamolxe Străbunul, luându-se cu joaca printre aștri- feciorii luminoși ai universului infinit, fără să se mai gândeasc el la firul vieții, ce se torcea domol în ghemul veșniciei, lăsând oamenii să se bucure de viață lungă, plină de pace și voie bună. Ceva neașteptat și înspăimântător, avea să
LEGENDA LUI GETIC- COPILUL CU INIMĂ DE AUR de ARON SANDRU în ediţia nr. 1907 din 21 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369150_a_370479]
-
a băiatului pe seama zăbavei cu tâlvul în mână... Și câte și mai câte exemple i-ar mai fi stat la îndemână să dovedească încordarea permanentă dintre tată și fiu. Nu mai vru să-și amintească tapajul făcut de Vidu când feciorul îi spusese că, după Seminar, ar putea să dea admitere și la Conservator, mai ales că nu se simțea făcut pentru viața de preot! L-ar fi atras cariera de cântăreț, mai adăugase feciorul, chiar și cea de profesor i
CAPITOLUL 5 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369202_a_370531]
-
amintească tapajul făcut de Vidu când feciorul îi spusese că, după Seminar, ar putea să dea admitere și la Conservator, mai ales că nu se simțea făcut pentru viața de preot! L-ar fi atras cariera de cântăreț, mai adăugase feciorul, chiar și cea de profesor i s-ar fi potrivit! Doamne, ce ochi făcuse bunicul! Din mici și de un albastru spălăcit, deveniseră două puncte oțelii care-l fixau, mai-mai să-l hipnotizeze pe Artemie. Livid la față, cu buzele
CAPITOLUL 5 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369202_a_370531]
-
de învățătoare ținut neocupat de directorul școlii respective, pesemne pentru asemenea situații, căci părintele Artemie era un comunist adevărat, un cadru de nădejde... Sau ce?! Și, iar, mintea Mirei zbură la bunicu-său Vidu, care nici cu spatele nu știa că feciorul lui devenise membru. Nu-i spunea niciodată băiatului că se mândrea cu el. Nu, Doamne ferește! Și, nici când erau față-n față, nu l-ai fi auzit adresându-i-se ca unui preot. Pesemne de asta nici Artemie nu purta
CAPITOLUL 5 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369202_a_370531]
-
pe DOMNUL să ÎL Slujească În deplină feciorie și-n Jertfă Mucenicească ! Iar multele bogății, la săraci le-au împărțit Și-aceștia, crezând Cuvântul, în CHRISTOS s-au convertit ! Le-au zidit case-adăpost (ca grijile să nu-i apese) Pentru feciorii credincioși și Într-u CHRISTOS-Mirese ! Eparhul Romei (Celerin), de păgâni fiind somat Pe Hrisant și Daria, degrabă i-arestat... Și la Claudiu (Tribunul), i-a trimis la cercetat Unde întrebări și chinuri, cu stoicism au îndurat... Pentru că Daria și Hrisant
SF.MC.HRISANT, DARIA ȘI CLAUDIU de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1538 din 18 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374227_a_375556]
-
e. Îmi fac cruce, calc binișor pe iarbă, mă uit la copaci de jur împrejur și abia apoi cutez să ridic ochii să vaz cerul printre frunze.Ridic ochii spre cer ,că spre Dumnezeu!Și mă rog pentru mine, pentru feciorii mei, pentru muierea asta a mea și apoi pentru toți oamenii. Mă rog Bunului Dumnezeu să ne țină pe toți cu mintea treză, cu sufletul drept și curat, așa cum am pomenit eu de la moșii mei. -Bre,Moș Toadere, apăi să
LACRIMA de MIRELA PENU în ediţia nr. 1382 din 13 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377728_a_379057]
-
ai făcut. Am crescut, suntem mai mari, și putem a ne-ngriji Mamă bună și iubită noi într-una te-om iubi! Că eși fragedă și bună cum e pâinea din cuptor; Îți șoptesc, mi te iubesc!... mult iubitul tău fecior. Iulian Ștefan Pavel La „ Festivalul Tinereții” -Mangalia 2014, Ediția a X-a a obținut Premiul I la Secțiunea „Muzică Populară” . Este elev în anul III, Școala Populară de Arte Buzău, și a cântat doina „ Drumu-i lung, pe el ma duc
DESPRE MAMA, (AUTOR, ELEVUL IULIAN ŞTEFAN PAVEL) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377740_a_379069]
-
o minune, Dar timpul hoț te-a înșelat Și din lumină te-a furat. Cunună grea pe cap ți-a pus S-o porți încet către apus. Rămâi tu, școală, sănătoasă Și veșnic să fii norocoasă De fete mândre și feciori, De profi și profe iubitori De-a cerului învățătură Și de lumina cea mai pură! Elena TRIFAN 8. X. 2015 Referință Bibliografică: ȘCOALA / Elena Trifan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1765, Anul V, 31 octombrie 2015. Drepturi de Autor
ŞCOALA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1765 din 31 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377780_a_379109]
-
mai mult decît tatăl" (TH. SIMENSCHY, Morala hindusă, ed. cit., unde se trimite la W. DURANT, Histoire de la civilisation, II, 226-232, Paris, 1937). Soția este singura ființă care dorește tot binele bărbatului: Cu fapte bune-și bucură pe tatăl sau feciorul, Bărbatulu-i dorește tot ce-i bine doar soția, La bine și-n nevoi tovarăș ți-e prietenia: Treime-n dar ce-n lume dă pioșilor fiorul. [22] Ba chiar, "cît timp nu-și găsește soție, bărbatul e pe jumătate" (333
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
că indianului îi plac copiii numeroși. Pentru el, "casa care nu este plină de copii este întocmai ca un cimitir" (338, 7). Dar nu acesta pare să fie idealul său în căsnicie. El, în adevăr, preferă să aibă un singur fecior, dar bine înzestrat sufletește, care să aducă cu adevărat cinste întregii familii: Un singur fiu isteț mai bine, Decît o droaie fără minte: Și bezna, -n fața lunii pline, Nu-n fața stelelor, asfinte. [5] Căci el înmiresmează cu parfumul
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
atribuite. Aceasta în paranteză. La postularea eliminării speranței contribuie și considerentul deșertăciunii existenței: "Deșartă-i viața!... viața e asemeni unui foc de paie; plăcerile sînt ca niște neguri ce se profilează toamna la orizont: un vis este traiul împreună cu soția, feciorii și prietenii!" [35]. "Frumusețea dispare cu scurgerea timpului" (327, 1); "plăcerea și durerea se învîrt ca roata" (340, 1); iar trecerea timpului este așa de insensibilă și vertiginoasă totodată, încît "mi e bome înghițită hrana și veacul ne-a și
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
de căpitani cu câte 30 - 40 000 franci leafă pe an, apoi mulțimea de frați de cruce întru ale văpselei roșie, toți cumularzi. Astfel și compania de exploatare își are, cum zice balada Mihului: Voinicei levinți, Cu armele-n dinți, Feciori buni de mână, Căliți, tari de vână, Feciori groși în ceafă, Voinici făr'de leafă. Acuma numai "voinici făr'de leafă" nu sânt cumularzii roșii. Din contra, feciori fără de obraz și cu multe lefuri! Răposatul Strat, cu bunul său simț
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
leafă pe an, apoi mulțimea de frați de cruce întru ale văpselei roșie, toți cumularzi. Astfel și compania de exploatare își are, cum zice balada Mihului: Voinicei levinți, Cu armele-n dinți, Feciori buni de mână, Căliți, tari de vână, Feciori groși în ceafă, Voinici făr'de leafă. Acuma numai "voinici făr'de leafă" nu sânt cumularzii roșii. Din contra, feciori fără de obraz și cu multe lefuri! Răposatul Strat, cu bunul său simț, caracteriza de minune ființa și tendențele democrației lucrative
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
își are, cum zice balada Mihului: Voinicei levinți, Cu armele-n dinți, Feciori buni de mână, Căliți, tari de vână, Feciori groși în ceafă, Voinici făr'de leafă. Acuma numai "voinici făr'de leafă" nu sânt cumularzii roșii. Din contra, feciori fără de obraz și cu multe lefuri! Răposatul Strat, cu bunul său simț, caracteriza de minune ființa și tendențele democrației lucrative: Ni se mai zice că este lucru democratic să așternem lefurile așa încît să poată numi guvernul la așa posturi
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
fălesc cu principiile lor. Și-ntr-adevăr, când tânăra generație de "revoluționari români din Paris" au felicitat pe comunardul Henri Rochefort cu duioase vorbe de prieteșug ni s-a dat a înțelege că părintele, talpa, nu e răspunzător de aberațiunile sculelor de feciori. Nepermițîndu-ni-se a conchide de la așchie la trunchi, de la poamă la pom, de la turc la pistol și de la tămâie la sfânt, sîntem siliți a urmări nervul probațiunii până la trunchii răsăriți și înalți ai democrației române. De astă dată, d. Ioan C.
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]